miercuri, 24 septembrie 2008

Protobanii si monedele-surogat

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr.16/2008)

Acest articol poate fi considerat unul fara de sfirsit, si asta fara a exagera, datorita numarului foarte mare de obiecte care la un anumit moment din istorie au inlocuit banii, fie deoarece in acele vremuri societatea umana din arealul geografic respectiv inca nu inventase sau intrase in contact cu una din cele mai mari inventii ale omenirii-moneda, fie datorita lipsei banilor (si in general a pieselor cu valori reduse) din diverse motive. Nevoia existentei unui echivalent universal al diferitelor marfuri, a unui mijloc de masurare a valorii unei marfi, a unui mijloc de plata, a aparut in diferite zone ale globului, astfel ca diversitatea obiectelor care au precedat moneda (protomonede) sau au inlocuit-o (monede- surogat), la un anumit moment din istorie, este foarte mare.
In epoca de piatra orice bucatica de metal era pretioasa si era utilizata ca protomoneda. Uneltele metalice (topoare, sabii, sapaligi, cutite, sulite etc) au fost folosite ca mijloc de schimb, la inceput in forma in care erau, iar mai apoi doar ca miniaturi. Metalele au fost utilizate ca moneda si sub forma de lingouri de diferite forme si marimi, marcate ori nu, sau doar ca vergele, ghemuri, inele, bratari etc.
Atunci cind metalele lipseau alte obiecte realizate de mina omului sau asa cum erau gasite in natura, jucau rolul de echivalent al marfurilor in sinul diverselor comunitati de pe tot globul. Bastinasii din Insulele Nicobar foloseau nucile de cocos, cei din Insulele Admiralty-dintii de ciine, triburile siberiene- renii, hititii masurau valoarea unei marfi in oi, tibetanii in unt. In perioada medievala norvegienii foloseau ca moneda codul uscat, in India- migdalele, in Guatemala –porumbul. Pina recent principala moneda in stepele kirghize din Rusia erau caii. In alte zone ale globului bovinele, caprele, oile, camilele erau si inca sunt aur curat. Pentru a-si cumpara fructe, legume si cereale, sau pentru a plati tributul aztecii foloseau boabele de cafea, care erau tinute in saculeti de cite 24.000 de boabe. Tot aztecii utilizau penele pasarii Quetzal ca mijloc de schimb si de aici deriva si denumirea monedei nationale a Guatemalei. Chihlimbarul, perlele, scoicile, ouale, fildesul, jadul, pielea diverselor animale, porcii, unghii de animale, talpi de incaltari au fost tot „monede”. In Romania in perioada comunismului, cu pachetul de kent sau un pachet de cafea naturala rezolvai mai multe probleme decit cu banii.
Articolul de fata prezinta o parte infima din multitudinea de obiecte care au avut rol de protobani sau surogate de monede.
* * *
Amoli- Lingouri de sare- Pentru populatiile din zonele desertice sarea a fost si inca este la fel de valoroasa ca aurul, de aceea a fost denumita de o parte din populatiile africane, aur alb. De multe ori a valorat mai mult decit acesta. Lingourile din imagine, numite amoli, provin din Etiopia si au circulat in intreaga Africa pina la inceputul secolului XX, fiind o veritabila moneda de schimb. Acestea erau infasurate in fisii de lemn pentru a le proteja. Cele mai vechi insemnari referitoare la sare (sub forma de lingou) ca moneda de schimb provin de la calatorul grec Cosmas care a calatorit prin fostul imperiu Aksumit, de pe teritoriul actual al Etiopiei, in 525 iH. De altfel, sarea a fost utilizata ca inlocuitor de moneda in multe zone ale globului. Cindva, soldatii romani erau platiti in sare. De la cuvintul sare in latina, „sal”, sau mai precis „salrius” vine si numele rasplatei banesti pentru munca depusa de fiecare dintre noi, salariu. In engleza este „salary” in italiana, spaniola, portugheza- „salario”.
Tambua –dinte de balena – Acesti dinti de balena (nu oricare, ci de mascul) au fost cel mai valoros mijloc de plata in Fiji, putindu-se cumpara chiar si o mireasa, cu un numar potrivit de dinti. De asemenea, acesti dinti erau facuti cadou la evenimente deosebite din viata: nastere, nunta, moarte. Cu un dinte de balena batrina, bine lustruit se putea cumpara o canoie, iar cu un dinte mic citiva pesti. Primirea in dar a unui dinte de balena era o mare onoare in Fiji. Un dinte mare putea avea circa 20 cm lungime si cintarea cam 1 kg.


Sokpe – discuri de cuart – Erau utilizate in perioada precoloniala in Togo si anumite parti din Ghana. Aveau dimensiuni intre 3 si 10cm in diametru si aveau o pietricica in mijloc. Se numeau sokpé (sau pietrele tunetului) deoarece in legendele africane se credeau ca pica din cer atunci cind tuna.



Pestisori din cositor- erau mici lingouri din cositor care au circulat in secolul al XVII-lea in zona Sultanatului Perak din Malayesia, renumit pentru rezervele sale de staniu. Piesele in imagine au cam 2 grame. Cositorul era turnat si in alte forme: elefanti, crocodili, broaste testoase, crabi, capre, lacuste, cocosi.


Betisoare de bambus -Dai Yong Bi. Betisoarele din bambus din imagine au circulat in China in a doua jumatate a secolului al XIX in timpul dinastiei Qing, valorau 100 cash si erau emise de compania Tong Shing. Este stiut faptul ca in perioade de razboi sau imediat dupa, cind lipsa de moneda marunta devine acuta diverse autoritati au lansat pe piata inlocuitori de moneda-bani de necesitate, dintre cei mai inediti. De exemplu, in 1923, in perioada de inflatie de dupa primul razboi mondial, in orasul Poessneck -Germania au circulat ca “monede” talpi de pantofi de dama sau barbati purtind semnatura oficialilor si avind valori de 25 si 50 de pfennigi de aur. Betisoare de bambus ca inlocuitori de monede au fost emise in China si in timpul celor doua razboaie mondiale ale secolului trecut. Erau numite Dai Yong Bi (in traducere ar insemna ceva de genul « bani de tranzitie ») si au fost puse in circulatie de banci, diverse autoritati sau companii. Au existat in circulatie betisoare din cupru, os, fildes, bambus si alte materiale care au trebuit sa acopere deficitul de bani de pe piata. Aceste baghete/betisoare aveau pe ele inscriptionate cu cerneala, sculptate sau pirogravate valoarea nominala (intre 1 si 1000 cash), emitentul si data. Multe din aceste betisoare erau lustruite si perforate.



Banii cutite si lopeti- Primele obiecte care au fost utilizate ca inlocuitori de bani in China antica au fost diferite miniaturi in bronz ale uneltelor agricole folosite : sapaligi, cutite, lopeti etc. Asa sunt si monedele cutite – Tao (secolele V-III BH), sau Pu- banii lopatica, din imaginile de mai jos, ch’ing – mici poduri. Aceste forme au fost utilizate ca moneda pina in secolul II dH.



Caramida„ de ceai – Desi nu au fost realizate cu scopul de a inlocui banii, aceste « caramizi » din ceai presat au circulat ca moneda de schimb la inceputul secolului trecut in anumite parti din Asia, in zona nordica a Chinei, in Tibetul, Mongolia, Siberia si aveau diverse inscriptii cu caractere chinezesti. Calupurile de ceai se puteau taia si astfel se obtineau « banii » mai marunti.

Nasuri de furnica” – Aceste „I-Pi-Chien” sau „nasuri de furnica” au inlocuit in secolul III bH in China dinastiei Zhou, vechile cochilii cowrie, care circulau ca echivalent al monedelor. In plus fata de acestea erau inscriptionate cu greutatea, valoarea si originea si aveau cite o gaura pentru a fi mai usor de manipulat.


Clopotei – Acesti clopotei erau utilizati in diverse ceremonii de catre triburile africane Ngbandi, care vietuiesc in zona riului Ubangi, o regiune din Congo de astazi. Numiti „cloche” erau daruiti vraciului de catre participantii la ceremonia Ganza. Dar, cu acesti clopotei puteai sa-ti faci si cumparaturile. Astfel, cu 50 de cloche iti luai o mireasa. Cu 3 clopotei cumparai un bushel de manioc (bushelul este o unitate de masura a volumului, 1 bushel can 32 de litri). Fiecare clopotel masoara cam 16 cm in lungime. Au fost utilizati cam pina in 1920.


Manilla – Aceste bratari au fost utilizate ca subtitut de bani de-a lungul costei Guineei din secolul XV si pina in secolul XX. Erau din bronz si erau destinate cumpararii de fiinte vii: vite, sclavi sau mirese. Cuvintul manilla vine din portugheza: mão-mâna si anilho-inel.


Kissi penny- sunt niste vergele din fier lungi de 25-40 de cm, rareori ajungind la 60 de cm. Numele le vine de la tribul vest african Kissi (Gizzi, Ghizi, Gitz) care traia in zona Guineei, Liberia si Siera Leone. Acesti banuti-vergele au fost cea mai populara forma monetara in perioada 1880-1950 intr-un areal care s-a largit si in afara tribului Kissi, ajungind pina in Senegal. Vergelele sunt subtiri ca un creion, rasucite si au unul din capete in forma de T iar celalat capat aplatizat. De obicei circulau in manunchiuri de cite 20-50 bucati, amintind de drax-urile grecesti din secolul VIII-VII BH, legaturile de 6 frigarui-oboli. In jurul anului 1900 cu 1000 de kissi penny puteai cumpara un taur, 1500 de piese era o nevasta, 5000 bucati un sclav bun de munca. Cu kissi penny (kilindi) puteai cumpara suflete, adica fiinte vii, de aceea se mai numesc si „coin with a soul”.


La adresa http://www.hamillgallery.com/CURRENCY/CurrencyExhibition.html veti gasi o extraordinara colectie de obiecte din fier sau cupru avind ca provenienta Africa si care la un moment dat din istorie (in general secolul XIX-pentru piesele expuse) au fost utilizate ca moneda de schimb sau au inlocuit monedele propriu-zise.
Banii Yoruba – Yoruba este un grup etnic din vestul Africii, zona Nigeriei. Foarte multe obiecte metalice au fost utilizate ca echivalent de valoare/ moneda in tranzactiile comerciale practicate. Prezentam mai jos citeva din obiectele utilizate ca surogate de bani. Arborele cu bani – Pe o forma metalica asemanatoare unui cutit mai lung erau prinse ordonat mai multe monede apartinind Africii Britanice pe ambele fete ale formei. Monedele erau de jumatate de penny sau zecimi de penny din anii 30, 40 sau 50 ai secolului trecut, iar numarul lor pe un „money tree” era variabil (in jur de 50- 70 bucati sau chiar mai multe) functie de lungimea si latimea formei metalice pe care erau prinse. Un „money tree” avea o lungime de 12-17 inci, adica 30-45 cm. Avantajul acestui mod de a pastra banii era ca atunci cind aveai nevoie de o cantitate mai mica de bani acestia se putea desprinde din „arbore”. Yoruba mai aveau obiceiul sa impodobeasca tartacute cu siraguri confectionate din monede de 0,1penny, pe care le utilizau ca atare in tranzactii.

Inele de alama – O curea din piele purtata la briu si pe care erau legate impreuna in mod ingenios mai multe inele de alama constituia pentru populatia Yoruba un inedit portofel. Cind aveau nevoie sa cumpere ceva scoteau inele de alama de pe curea si totul era OK.
Gongurile monede
– Tot ca substitut de moneda yoruba mai utilizau in tranzactii, atunci cind era penurie de moneda, si numai pentru tranzactii mai mari, niste gonguri din fier de diverse forme, unele asemanatoare mai mult cu niste talangi de pe la noi. Tot in tranzactiile mai mari mai erau utilizate si niste bare din fier lungi de 30-40 cm.
Serpisori din fier – In Burkina Faso populatia Lobi utiliza in tranzactii niste „serpisori” din fier avind lungimi cuprinse intre 18-50cm. In Congo se utilizau tot niste bare din fier avind forma literei U cu capetele terminate cu discuri (asemanatoare unor cuie foarte mari, dar fara virf) si numite Kusu. Aveau lungimi de 30-50cm.
Canoe money– Bucati de argint, fier, cupru si diverse aliaje avind forma de mici canoe au fost utilizate ca moneda pe valea riului Mekong prin secolul XVIII. Cintareau intre 15 si 90 grame, cu o lungime in jur de 7cm.
Tical si limbi de tigru. Tical, numite si „bullet money”- banii-glont au fost principala moneda in Thailanda in secolele XIII-XIX. „Limbile de tigru” (tongue tiger in engleza) erau mici lingouri din argint care au circulat ca monede in regiunile din sudestul Asiei
.

Wampum erau siraguri de margele slefuite pe care le foloseau indienii americani in realizarea diverselor schimburi comerciale. Colonistii au adoptat si ei acest mijloc facil de plata in relatiile cu bastinasii. De exemplu, in 1637 statul Massachusetts a declarat ca wampum albe au curs legal de schimb, astfel pe 6 margele albe obtineai un penny, dar nu puteai schimba mai mult de 1 shilling.
Pieile de animale: au fost utilizate ca mijloc de schimb cu predilectie in Rusia, Siberia, America de Nord, dar si in Europa, Africa, Caraibe, America de Sud sau Asia. In America de Nord fiecare piele de cerb era numita buck, denumire care s-a pastrat pina astazi ca expresie argotica pentru dolar.
Cerealele si tutunul au fost utilizate ca inlocuitor de moneda, fiind folosite de fermierii americani (si nu numai) la plata taxelor si darilor.
Midaco-chain – era un lant din bronz compus din circa 20 de zale, cu o lungime de 55cm si o greutate de 500gr, folosite pe post de monede in Congo in secolul XIX
Wheel money- erau miniaturi de roti de car, folosite in lumea celta si cintarind circa 1 gr.
Centul Cocosel sau Duit Ayam Kedah – Era o miniatura din cositor reprezentind un cocosel de lupta asezat pe un numar de inele. Fiecare inel valora un cent (subunitate a dolarului de argint spaniol. Aceste figurine au fost introduse in circulatie in Malaezia in timpul sultanului Muhammad Jiwa Zainal Abidin Muazzam Shah (1710 - 1773), Kedah. Au existat si alte forme de animale si insecte din cositor (elefanti, crocodili, lacuste, diverse pasari etc). De multe ori aceste miniaturi erau utilizate in diferite ceremonii religioase. Astfel de figurine s-au realizat incepind din peninsula Malay si pina in Burma.

Bibliografie :
1. Glyn Davies, A History of Money: From Ancient Times to the Present Day (Cardiff: University of Wales) 1994
2. Jack Weatherford-The History of Money From Sandstone to Cyberspace, CROWN PUBLISHERS, INC. New York,1997
3. http://www.prm.ox.ac.uk/LGweb/coins/ - site-ul Pitt Rivers Museum
4. http://www.henrycollection.org/
5. http://www.hamillgallery.com/CURRENCY/CurrencyExhibition.html
6. http://www.calgarycoin.com/primitive.htm
7. Dorel Balaita - Crucile monede din Katanga, Colectionarul Roman, nr.9/2007
8. Dorel Balaita – Monedele de piatra ale insulei Yap, Colectionarul Roman nr.6/2007
9. Dorel Balaita – Cowrie- scoicile bani, Colectionarul Roman nr.11/2007


autor
ing. Dorel Balaita
Onesti-Bacau

Niciun comentariu: