vineri, 31 iulie 2009

Targul Colectionarilor in Parcul Carol

Incepind de astazi si pina duminica in Parcul Carol din Bucuresti se deruleaza o noua editie a Targului Colectionarilor.

vineri, 24 iulie 2009

Aparitie editoriala: Catalog de moneda romaneasca 1860-1989

Eveniment marcant pentru numismatica romaneasca: aparitia unui nou catalog de moneda in conditii grafice deosebite. Este vorba despre lucrarea a doi numismati romani, Erwin Schaeffer si Bogdan Stambuliu: "Designs, pattern coins and catalogue of issued coins" cu subtitlul "The first catalogue for Romanian coins and patterns from 1860 to 1989".Catalogul contine 460 de pagini color, este bilingv, englez-roman si contine date despre monedele care au circulat in Romania in perioada amintita inclusiv despre probele monetare. De asemenea sunt prezentate si preturile pietii in euro pentru 5 stari ale pieselor: F, VF, XF, UNC si Proof. ca o curiozitate: catalogul cintareste 2,8kg. Acesta se poate achizitiona deocamdata de pe:
http://cgi.ebay.de/ws/eBayISAPI.dll?ViewItem&ssPageName=STRK:MEWAX:IT&item=300319995850 la pretul de 79 dolari plus cheltuielile de expediere. Asteptam lansarea acestei lucrari de referinta pentru numismatica romaneasca in tara si distributia ei in librariile romanesti.

joi, 23 iulie 2009

40 ani de la aselenizare

Era imposibil ca acest eveniment epocal sa treaca neobservat pentru numismati. Asa ca mai multe monetarii au emis monede dedicate implinirii a 40 de ani de la prima aselenizare. Aventura spatiala a omului incepe in 1957 cind URSS lansează primul satelit artificial, Sputnik 1. După numai 12 ani, în 1969, omul făcea primul pas pe Lună. Preşedintele american John F. Kennedy promitea în 1961 că până la sfârşitul deceniului America va trimite un om pe Lună. În 1962 NASA iniţia un proiect complex, cu numele de cod Apollo, proiect ce implica 400000 de oameni şi costuri de 25 de miliarde de dolari. Chiar dacă preşedintele a murit, în iulie 1969 Apollo 11 era pregătit, cu cinci luni înainte de sfârşitul anilor 60. Vehiculul de lansare a fost o rachetă Saturn de 3000 de tone, rachetă ce consuma 2300000 litrii de combustibil doar în primele 2.5 minute de zbor. În vârful rachetei era nava de 43 de tone, cu cele trei secţiuni ale sale: modulul de serviciu, modulul de comandă şi modulul lunar. Lansarea de pe 16 iulie a fost transmisă în direct de la centrul spaţial Kennedy si de la Centrul de Comandă din Houston. Drumul spre Lună începuse... Pe 20 iulie 1969, urmăriţi de o cincime din populaţia lumii, doi astronauţi din modulul Eagle al misiunii Apollo au aterizat pe Lună. Cei doi erau Neil Armstrong şi Edwin " Buzz " Aldrin. In timp ce se apropiau de suprafaţa Lunii, cei doi au fost foarte aproape de un dezastru. Pe când Eagle, modulul lor lunar greoi, părăsea orbita Lunii, ei trebuiau să găsească un loc pentru a aseleniza. Când se aflau la puţin mai mult de 200 de metrii de suprafaţă, au realizat că această distanţă este prea mică pentru a putea distinge vreunul din craterele studiate în fotografii. Armstrong a trecut pe comanda manuală încetinind coborârea lui Eagle şi dirijându-l în jos până la 90 de metrii, apoi până la 60... Dar acesta a depăşit locul de aselenizare ales pe câmpia numită Marea Liniştii, ajungând deasupra unei zone pline de bolovani unde aselenizarea ar fi însemnat sinucidere curată. Armstrong a accelerat pe lângă bolovani, dar în rezervorul pentru coborâre nu mai era combustibil decât pentru încă un minut. Dacă Armstrong nu găsea un loc sigur, Aldrin era pregătit să schimbe rezervorul cu cel de ascensiune, anulând astfel misiunea. Dar chiar în momentul în care motorul a înghiţit ultima picătură de combustibil, modulul Eagle a atins suprafaţa lunară în siguranţă. După câteva clipe, Centrul de Comandă a auzit enunţul ce reprezenta apogeul cursei pentru aselenizare: " Houston, aici baza Mării Liniştii. Eagle a aterizat! ". La 6 ore după aselenizare, Armstrong păşea pe suprafaţa prăfuită a Lunii, rostind celebrele cuvinte ce ilustrau atât de sugestiv idealurile misiunii: " Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire ". Armstrong şi Aldrin au petrecut 13 ore pe suprafaţa Lunii, făcând experimente şi adunând roci. Apoi s-au pregătit de plecare, îndreptându-se spre orbită unde aştepta Michael Collins. Pe 24 iulie, erau din nou acasă pe Terra, plutind în Pacific pe o navă cosmică transformată în barcă de salvare. După ce au fost recuperaţi din ocean, au stat 17 zile în carantină, de teamă să nu fie contaminaţi cu vreun virus extraterestru. În cele din urmă au fost eliberaţi spre a fi întâmpinaţi cum se cuvine, chiar dacă cu întârziere.

Cele mai frumoase monede dedicate acestui eveniment istoric au fost emise de Malawi. Este vorba despre un set format din 5 piese din niobiu 999, avand greutatea de 7,78gr fiecare si un diametru de 35mm. Valoarea nominala a pieselor este aceeasi: 50 kwacha. Tirajul este de 1000 seturi. Monedele sunt dedicate primului statelit artificial Sputnik, navetei Vostok, navetei Apollo 11, Colombia si Statiei spatiale internationale. Setul cuprinde si o cutiuta care contine un mic fragment de roca selenara luata dintr-un meteorit. Cele 5 monede, inclusiv fragmentul de meteorit se vind la 399 Euro pe siteul www.reppa.de

luni, 13 iulie 2009

Istoria cartelelor telefonice in Romania

Daca bulgarii au emis primele cartele telefonice in 1988, Ungaria si Polonia in 1991, romanii s-au dovedit si in acest domeniu destul de inceti. La noi, abia in 1993 se produc citeva cartele test.
In primavara lui 1993 Datatim si Romtelecom realizeaza o emisiune test la Timisoara, o cartela cu chip Schlumberger, de 1000 de unitati. A fost utilizata la un aparat special instalat in Posta Centrala din Timisoara si se pare ca si la Posta Centrala din Deva si aeroportul Timisoara. La retragerea lor din circulatie in septembrie 1993, s-a rambursat contravaloarea unitatilor ramase nefolosite, cu proces verbal inscriptionat pe reversul cartelei de catre oficiantii PTT. Tirajul estimat ar fi fost de 2000 ex., dupa alte surse de 10000 ex. (informatiile au fost preluate de pe site-ul http://www.geocities.com/ro_phonecards/).
"TELEFONICA ROMANIA" este o serie de 3 cartele test, cu valori de 3, 5, 10 unitati, de tip magnetic, care s-a emis tot in cursul anului 1993 si au fost folosite la unul din cele doua aparate telefonice special instalate in incinta aeroportului international Otopeni. Aceste cartele au fost utilizate temporar si sunt extrem de rare. Au fost retrase din circulatie in cursul aceluiasi.Tirajul este necunoscut.


Continuarea articolului o puteti gasi in ultimul numar, 6/2009, al revistei patronate de Asociatia Numismatica Romana, "Colectionarul Roman", recent iesit de sub tipar.

miercuri, 8 iulie 2009

20 de ani de la caderea Zidului Berlinului

In noiembrie se implinesc 20 de ani de cind a cazut zidul Berlinului, simbol al separarii si al asupririi poporului german. Zidul a fost construit in 1960 de sovietici. Iata ca micutul stat insular polinezian, Tuvalu, s-a hotarit se celebreze acest eveniment prin emiterea unei monede de o uncie din argint 99,9% cu valoarea nominala de 1 dollar tuvalu.
Moneda este realizata la monetaria australiana din Perth si va fi emisa in 5000 de exemplare. Se poate achizitiona de pe site-ul monetariei.

luni, 6 iulie 2009

50 de ani cu Barbie

Cea mai iubita si colectionata papusa din lume, Barbie, a implinit recent 50 de ani de la lansare. Pentru a celebra evenimentul autoritatile din Tuvalu au emis cu ajutorul monetariei Perth o moneda de 1 dollar tuvalu.
Piesa este din argint 99,9% si cintareste o uncie troy (adica 31,135gr). S-a emis in 20.000 de exemplare si se vinde la cca 50 euro/buc.

Transformers

Monetaria Perth a emis doua monede pentru Tuvalu dedicate serialului de desene animate Transformers, celebru in anii '80 si aparut de citiva ani si pe posturile de desene animate de la noi. Serialul a fost readus in atentia publicului tinar si prin cele doua filme artistice lansate in ultimii ani pe marile ecrane. Monedele sunt din argint 99,9% si cintaresc o uncie. Valoarea nominala este de 1 dollar tuvalu. Prima moneda este dedicata conducatorului autobotilor, Optimus Prime, si este multicolora. Pentru cei mai in virsta care nu stiu nimic despre Transformers, acestia sunt niste roboti (autoboti) care pot lua cele mai nastrusnice forme. Bineinteles, in lumea autobotilor exista un razboi al binelui impotriva raului. Binele este reprezentat de autobotii condusi de Optimus Prime care lupta impotriva robotilor rai de sub comanda lui Decepticon.

Cea de-a doua moneda il prezinta pe Megatron un alt supererou autobot care lupta de partea binelui. Monedele s-au emis in 5000 de exemplare fiecare, iar pretul unei monede este in jur de 50 euro, pe site-ul monetariei Perth.