joi, 30 septembrie 2010

Prima sfanta australiana -maica Mary MacKillop

Continentul australian si-a capatat primul sfant nascut pe teritoriul sau, maica Mary MacKillop, o calugarita ce a activat in serviciile pentru protectia copiilor cu dizabilitati, se anunta intr-un comunicat de presa al Papei Benedict, preluat de BBC.
Maica Mary, care s-a stins din viata in 1909, va fi canonizata pe 17 octombrie anul curent, anunta Vaticanul. Munca sa in slujba bisericii a fost, insa, de multe ori, controversata, calugarita fiind excomunicata pentru insubordonare in anul 1871. A fost totusi exonerata dupa trei ani, iar in anul 1995, Papa Ioan paul al II-lea a propus-o pentru beatificare.Pentru ca o persoana sa fie considerata sfanta, Biserica Catolica trebuie sa ii recunoasca acesteia doua mircole. Primul miracol al maicii Mary a fost recunoscut pe fostul suveran pontif, iar cel de al doilea, vindecarea unui caz de cancer considerat incurabil, a fost creditat anul acesta de Papa Benedict.Mary MacKillop a intrat in slujba bisericii la 24 de ani si este fondatoare unei scoli sub patronajul Ordinului Sister of St. Joseph, prima dintr-e serie de cateva zeci de astfel de stabilimente pentru copiii orfani sau handicapati. Ultimul miracol al maicii s-a produs asupra unei femei, Kathleen Evans, bolnava de cancer pulmonar in faza terminala. Femeia sustine ca s-a vindecat miraculos dupa ce s-a rugat maicii MacKillop."Beatificarea maicii Mary MacKillop reprezinta un tribut important adus Bisericii Catolice si, implicit, influentei acesteia in educatia tinerilor. Mai mult, este o onoare pentru Australia sa avem prima sfanta din aceasta parte a lumii", a sustinut primul ministru australian, Kevin Rudd, la aflarea deciziei Vaticanului.In timpil unei vizite in Australia, in anul 2008, Papa Benedict a catalogat-o pe Mary MacKillop drept "una dintre cele mai importante figuri din intreaga istorie a Australiei".
Pentru a celebra acest eveniment Monetaria Perth a emis doua moneda avind acelasi design pe revers, chipul sfintei in culori. O moneda este din argint 99.9%, cintareste o uncie (31, 135gr) si are un diametru de 40,6mm, iar valoarea nominala este de 1 dollar. Cealalta este din aur 99,99%, cantareste 3,111gr, diametrul 18,6mm si are valoarea nominala de 15 dollari.
Piesa din argint s-a emis in 7500 exemplare, iar cea din aur in 2010 exemplare.

marți, 21 septembrie 2010

Miracolul de pe Vistuala

Polonia a emis recent o moneda din argint de 20 zloti si una din "aur nordic" (un aliaj cu 89% cupru, 5% Zinc, 5% Aluminiu, 1% Nichel) cu valoarea nominala de 2 zloti, pentru a celebra implinirea a 90 de ani de la batalia de la Varsovia in care polonezii au luptat să-şi apere independenţa proaspăt câştigată, pe care o pierduseră în 1795 după dezmembrarea ţării de către vecinii mai puternici: Imperiul Rus, Prusia şi Imperiul Habsburgic. Numită şi Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză Cud nad Wisłą, a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) şi a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921.

Bătălia de la Varşovia a început pe 13 august şi s-a încheiat pe 25 august. Forţele Armatei Roşii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varşovia, şi către fortăreaţa Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forţele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forţând trupele ruseşti să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolşevicii au pierdut 10.000 de soldaţi ucişi, 500 dispăruţi şi 10.000 de răniţi, 66.000 fiind luaţi prizonieri. Prin comparaţie, polonezii au pierdut 4.500 de soldaţi morţi, 10.000 dispăruţi şi 22.000 răniţi.



Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atât bolşevicii cât şi majoritatea experţilor străini considerau Polonia practic înfrântă. Victoria neaşteptată şi uluitoare în Bătalia de la Varşovia a distrus forţele bolşevice. În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independenţa ţării şi i-au securizat frontierele.

Robert Schumann si Gustav Mahler

Monetaria Perth a continuat si in acest an seria dedicata marilor compozitori si a emis pentru Tuvalu doua monede din argint pentru a celebra doua personalitati ale muzicii clasice: Robert Schumann si Gustav Mahler. In acest an s-au implinit 200 de ani de la nasterea lui Robert Schumann, unul dintre cei mai faimosi si importanti compozitori romantici si 150 de ani de la nasterea lui Gustav Mahler, unul dintre cei mai mari compozitori.
Robert Schumann (n. 8 iunie 1810 - d. 29 iulie 1856) a fost un compozitor şi pianist german, unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăţi a secolului XIX. Un intelectual, precum şi un estet, muzica sa, mai mult decât a oricărui alt compozitor, reflectă adânca natură personală a romantismului. Introspectiv şi adesea capricios, începuturile sale muzicale erau o încercare de a se desprinde de tradiţia formelor şi structurilor clasice pe care le considera prea restrictive. Puţini l-au înţeles în timpul vieţii sale, însă o mare parte din muzica sa este considerată acum îndrăzneaţă în originalitatea armoniei, ritmului şi formei. Locul său este printre fruntaşii romantismului german.
Compozitor si dirijor, Gustav Mahler s-a nascut intr-o familie de evrei din Boemia, fiind al doilea copil din cei doisprezece. In copilarie ia lectii de pian si de compozitie, iar intre 1875 si 1878 isi continua studiile la Conservatorul din Viena. Aici isi descopera talentul de dirijor si se afirma ca un bun pianist. Dupa absolvire a inceput ascensiunea lenta de la un teatru de opera la altul, acesta fiind drumul traditional al fiecarui dirijor. In anul 1880 a devenit director muzical al teatrului din oraselul Hall. Va mai lucra la Viena, Praga si Leipzig, insa prima lui mare sansa a fost la Budapesta, unde, in perioada 1888-1891, a ocupat postul de director muzical al Operei Regale. Activitatea desfasurata aici l-a impresionat pe Brahms care decide sa-l aduca la Opera din Viena. Aici, timp de zece ani si-a impus vointa despotica. El era Opera, el alegea repertoriul si cantaretii, dirija multe spectacole, le pune el insusi in scena, se amesteca in tot ce era legat de Opera. Mahler nu tolera o interpretare neatenta sau neglijenta. In goana sa dupa perfectiune, n-a gasit o orchestra care sa-l satisfaca pe deplin. Fiind atat de ocupat cu dirijatul, Mahler si-a dedicat foarte putin timp propriilor creatii. Isi spunea "compozitor cu jumatate de norma" si, intr-adevar, lista compozitiilor sale nu este prea lunga: noua simfonii (cea de a zecea ramanand neterminata), "Cantecul pamantului", "Cantecele copiilor morti" si diverse lieduri pentru acompaniament orchestral si de pian. In muzica lui Mahler sunt multe armonii neconventionale, insa datorita cutezantei armonice a creatiilor sale, cercetatorii l-au considerat o veriga de legatura intre Wagner si Schoenberg.

miercuri, 15 septembrie 2010

Toamna Colectiilor la Bacau

Traditionalul targ de toamna al colectionarilor din Bacau, numit chiar "Toamna Colectiilor" ajuns in acest an la editia a IX-a, va avea loc, ca de obicei, la Muzeul de istorie "Iulian Antonescu" in perioada 16-17 octombrie. Orele de desfasurare vor fi intre 9 si 18. Sunt asteptati filatelisti, numismati, pasionatii de cartofilie sau insigne din intreaga tara. In acest an voi ajunge mai mult ca sigur si eu si poate ca ma voi intilni si cu o parte din cei care urmaresc acest blog.

marți, 14 septembrie 2010

Plumbul in numismatica

(articol aparut in revista Colectionarul roman, nr. 9/2010)
Plumbul este unul dintre cele mai vechi metale cunoscute de omenire. Unii cercetatori sustin ca este chiar primul metal cunoscut de om. Egiptenii il utilizau pentru ornamentatii cu mai bine de 5000 de ani in urma. Acum 2500 de ani un oxid al plumbului era intrebuintat pentru a smaltui vasele de ceramica.
Plumbul mai era folosit in procesul de separare a argintului, iar procedeul se numea cupelare. Era o metoda empirica de eliminare a impuritatilor din metalele pretioase, prin arderea (oxidarea) plumbului dintr-un amestec de plumb si metal pretios, intr-o tigaie speciala sau un cuptor. Incalzind suficient de mult o bucata de galena (un mineral continind plumb si ca impuritate argint) plumbul se oxideaza transformindu-se intr-o pulbere cenusie ce este absorbita de cenusa de oase si lasa in urma picaturi de argint curat.
Biblia mentioneaza plumbul ca material pentru scris. Romanii, iar mai inainte persanii si grecii, il utilizau pentru realizarea conductele de apa, in cosmetica sau pentru vesela de bucatarie. Greutatile de control sau ancorele corabiilor erau tot din plumb. In antichitate exista o metoda, daunatoare sanatati, de controlare a calitatii vinului care utiliza plumbul. Vasele in care se tinea vinul erau sigilate sau aveau la interior o fisie de plumb. Daca dupa 40 de zile fisia de plumb era curata insemna ca vinul era bun, daca erau depuneri pe plumb atunci vinul era contrafacut.
Plumbul este un metal moale si cu temperatura de topire scazuta (327°C), motive suficiente pentru a nu fi agreat de monetari pentru baterea de moneda. In plus, poate fi zgariat cu unghia sau taiat cu cutitul. Proaspat taiat, plumbul apare lucios, cenusiu- albastrui. La aer luciul dispare rapid acoperindu-se cu un strat de oxid protector. Acest metal mai este si toxic pentru organismul uman, intoxicaţia, (saturnism- foarte intilnita in Imperiul Roman), este deosebit de grava. Plumbul odata intrat în organism se elimină foarte greu. Apa de băut, care conţine carbonat acid de calciu şi sulfaţi, formează pe suprafaţa plumbului o pătură subţire şi dură de carbonat şi respectiv sulfat de plumb ce împiedică dizolvarea plumbului mai departe. Pe această proprietate se bazează utilizarea plumbului la confecţionarea conductelor de apă, fără pericol de intoxicare.

foto: diverse tessera romane

Continuarea articolului se poate citi in ultimul numar al revistei Colectionarul Roman nr.9/2010 care se poate procura de pe site-ul http://www.colectionarul-roman.ro/.