joi, 12 decembrie 2013

Calendarul-o poveste despre timp



   Muzeul Judeţean Teleorman deschide vineri, 13 decembrie 2013, ora 11.00, expoziţia Calendarul - O poveste despre timp.
   Expoziţia cuprinde peste 800 de calendare ce aparţin colecţionarului Gheorghe Zbârcea din Bucureşti. Sunt prezentate calendare într-o mare multitudine de forme, suport şi destinaţie.   
  Astfel, întâlnim calendare de buzunar, de birou, de perete, calendare creştin-ortodoxe, agende-calendar de buzunar, calendare pentru ceas. În ceea ce priveşte suportul din care sunt confecţionate, şi aici se constată o varietate de materiale: hârtie, carton, plastic, pânză, metal.
  Temele abordate şi emitenţii calendarelor relevă o bogăţie deosebită. Astfel, sunt expuse, deopotrivă, calendare româneşti şi străine realizate de asociaţii diverse, bănci, cluburi, instituţii guvernamentale, instituţii de cultură, edituri şi reviste, întreprinderi, companii de asigurări, companii de transport, asociaţii sportive, magazine, hoteluri şi restaurante, ş.a.m.d.
  Cel mai vechi exponat este un calendar de cancelarie din 1867, cu portretul tânărului Carol I, proaspăt înscăunat ca domn al Principatelor Unite.
  De asemenea, se remarcă un Almanah-calendar al judeţului Teleorman, tipărit în anul 1935 la tipografia Lumina Poporului din Roşiorii de Vede.
  Indiferent de cum ar putea fi considerat calendarul: mărturii şi expresie a istoriei, mijloc de informare şi cunoaştere, mijloc de propagandă şi publicitate, factor de cultură şi produs, acest petic de hârtie, ce poartă zilele şi lunile anului, rămâne un martor al istoriei ce ne povesteşte despre timp şi trecerea lui.
   Expoziţia Calendarul - O poveste despre timp va rămâne la dispoziţia publicului vizitator până la data de 31 ianuarie 2014.

Aurul și argintul antic al Românie

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va inaugura expoziția temporară Aurul și argintul antic al României, în data de 19 decembrie 2013, începând cu ora 18.00, la sediul instituției, din Calea Victoriei nr. 12, București.
Expoziţia Aurul și argintul antic al României reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch).
La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, fiecare dintre piesele ce urmează a fi expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut. 
Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate în expoziția Aurul și argintul antic al României există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. 
Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria.
Expoziția temporară va fi deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România. Expozitia va fi vernisata pe 19 decembrie 2013.
(sursa MNIR)

marți, 3 decembrie 2013

Sistemul monetar naţional I. Monedele României (1867-2013)

Pe 30 noiembrie 2013 a avut loc lansarea cărţii "Sistemul monetar naţional I. Monedele României (1867-2013)", scrisă de domnul profesor Marian Bolum. Cartea a aparut la editura bîrlădeană "Sfera".
 Volumul cuprinde urmatoarele capitole:

1.Proiecte şi probe monetare realizate în timpul domniei luiAlexandru Ioan Cuza
2.Înfiinţarea sistemului monetar naţional. Primele monede românești
3.Primele monede de argint realizate conform sistemului monetar adoptat în 1867 .
4.Emisiunea monetară 5 lei 1880
5.Monede divizionare de bronz emise după proclamarea Regatului
6.Adoptarea sistemului monometalism aur
7.Monedele din cupru-nichel realizate în timpul domniei regelui Carol I
8.Monedele jubiliare de argint din 1906
9. Ultimele emisiuni monetare cu efigia regelui Carol I
10.Monedele regelui Ferdinand
11.Monedele divizionare emise conform Legii de stabilizare monetară din 1929
12.Monedele uzuale emise în timpul domniei regelui Carol al II-lea .
13.Monede emise în timpul domniei regelui Mihai I
14. Medalia comemorativă „Ardealul nostru”
15.Reforma monetară din august 1947. Ultimele monede emise în timpul domniei regelui Mihai I
16.Monedele emise în perioada regimului comunist
17.Monedele statului român după Decembrie  1989