Salonul National "Mihai Eminescu"

Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu“, din cadrul Societății Numismatice Române, a inițiat Premiul Mihai Eminescu – Un Simbol al Națiunii Române, care va fi acordat celor care s-au ocupat, de-a lungul timpului, cu cercetarea, promovarea operei și personalității Poetului național, Mihai Eminescu.

Anul acesta, pe data de 11 ianuarie, 2023, când va avea loc vernisajul Salonului Național „Mihai Eminescu“, ediția a XLIII-a, acest premiu va fi acordat domnului prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, din București, doamnei Elena CONDREI, din Botoșani, ziarist, editor, scriitor, președinta Asociației Culturale „Geea“,președinte fondator a Instituției premiilor EMINESCU „Teiul de Aur“ și „Teiul de Argint“ și domnului Mihai CORNACI, din Botoșani, un cunoscut colecționar pe tema eminesciană, fost custode al Cabinetului de numismatică și filatelie din cadrul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu“, din Botoșani.

Acest premiu va fi acordat, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, în cadrul vernisajului Salonului Național „Mihai Eminescu“.

Miercuri - 11.01.2023, la Palatul Parlamentului, Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși“, la ora 15-fix, are loc deschiderea vernisajului Salonului Național „Mihai Eminescu“, ediția a XLIII-a.

Prezența dumneavoastră ne onorează!

 

FELICITĂRI CU MEDALIE – CRĂCIUN 2022

 FELICITĂRI CU MEDALIE – CRĂCIUN 2022

„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” – Ioan 1:14

Emisiunea medalistică dedicată sărbătorilor de iarnă a fost lansată pe piață de Monetăria Statului.

Vă invităm la magazinele Monetăriei pentru a achiziționa „Crăciun 2022” – Felicitări cu medalie, un cadou original prin care vă puteți exprima propriile sentimente față de cei dragi, în cea mai îndrăgită perioadă a anului.

Aceste produse unice, emise într-un tiraj limitat, pot fi procurate la următoarele prețuri:
• 225 lei/set, pentru medalia din argint 999‰,
• 65 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru.

Vă așteptăm cu drag!

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:

# Material: Argint 999‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 31,11 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 325 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 150 bucăți

 

Medalie: Mașini românești care au făcut istorie: „DAC 665”

DAC 665 este o familie de autocamioane militare de tracțiune și transport, fabricată de Întreprinderea de Autocamioane Brașov în anii 1980. A fost construit în mai multe versiuni, fiind exportat în Ungaria, Egipt, Irak și Cuba.

Varianta DAC 665 T era destinată tractării pieselor de artilerie și transportului de trupe și materiale. Varianta DAC 665 G era folosită pentru transportul pontoanelor din parcurile de poduri ale Armatei Române. Ambele aveau tracțiune integrală 6×6. Șasiul acestor autocamioane a stat la baza mai multor vehicule specializate.

Modelul DAC 665 T a impresionat prin caracteristicile tehnice ale sistemului de tracțiune. Prevăzut din construcție cu trei punți, dintre care două pe spate, autovehiculul supranumit „tanchetă” are o tracțiune integrală (opt roți motrice).
Cu o cutie de viteze AK 6-80 prevăzută cu reductor, DAC 665 T este considerat unul dintre cele mai reușite produse ale uzinei brașovene de la începuturi până în prezent.

Monetăria Statului dedică „tanchetei” ultimul produs medalistic ce face parte din secțiunea „Mașini românești care au făcut istorie”.
Setul de colecție „DAC 665” – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi procurat de la magazinele Monetăriei Statului la prețul de 389 lei/set pentru medalia din argint și de 219 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:

# Material: Argint 999‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 31,11 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 40 bucăți

 

Medalie: 100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari

 
„Îndrumat cu cuvântul Întregului popor şi ajutat de sfatul acelora care cu credinţă s-au Închinat Ţării şi Tronului, am purtat războiul Întregirii neamului şi biruind restriştile am văzut înfăţişată unitatea naţională de atâta vreme aşteptată (. . .) spre a chema binecuvântarea lui Dumnezeu asupra acestor măreţe fapte din care a ieşit România Mare spre a le da consifinţire în faţa scumpului nostru popor, ne-am adunat cu toţii la Alba-Iulia, străveche cetate a Daciei Romane şi a gloriei lui Mihai Viteazul şi aici, azi 15 octombrie 1922 ne-am Încoronat eu şi scumpa mea soţie Maria, părtaşa suferinţelor şi bucuriilor mele şi ale ţării.” – Actul comemorativ al Încoronării, semnat de Regele Ferdinand I.

În perioada 15-17 octombrie 1922 au avut loc, la Alba-Iulia și București, ceremonii dedicate încoronării Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, ca suverani ai tuturor românilor din toate provinciile românești care se uniseră după război cu țara mamă.

Ferdinand I a depus jurământul în calitate de Rege al României la data de 10 octombrie 1914, dar o ceremonie de încoronare, așa cum avusese predecesorul și unchiul său Carol I, avea să fie organizată abia după opt ani, evenimentul fiind amânat din cauza izbucnirii războiului, a problemelor economice prin care treceau fostele state beligerante după sfârșitul acestuia, dar și a așteptării consacrării internaționale a Marii Uniri prin acordurile de pace de la Paris.

Locul de încoronare nu a fost ales întâmplător: Alba Iulia – cetatea pe care istoria a ales-o drept leagăn al conştiinţei unităţii naţionale a românilor – era orașul în care Mihai Viteazul intrase triumfător la 1 noiembrie 1599, iar la 1 decembrie 1918 peste o sută de mii de oameni aclamaseră Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Monetăria Statului își exprimă recunoștința față de toţi cei care, prin cuvânt și faptă, au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri a poporului român și celebrează Centenarul Încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria – ca suverani ai României Întregite – prin lansarea pe piață a emisiunii medalistice omagiale și aniversare „100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari”.

Setul de colecție – format din medalie, broșură și cutie din lemn – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei Statului la prețul de 425 lei/set pentru medalia din argint și de 260 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 31,11 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 40 bucăți

 

Medalie pentru AVIATOARELE EROINE ALE ROMÂNIEI

În anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial, un escadron de aviaţie românesc făcea istorie. Era singura unitate de aviaţie militară din lume formată exclusiv din femei. Curajoasele doamne-pilot, conduse de prinţesa Marina Știrbei, au constituit legendara „Escadrilă albă”.

Mii de vieţi salvate de „Escadrila albă”
Escadrila Albă a fost prima unitate a Forțelor Aeriene Regale ale României, încadrată cu piloți de sex feminin, cu misiunea de evacuare a răniților de pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial.
Femeile-aviator au scris istorie prin curajul și determinarea lor de a salva răniți, zburând în sute de misiuni de salvare pe cele mai dure teatre de razboi, din perioada 1940 – 1945.

Escadrila Albă, a cărei denumire oficială inițială a fost „Escadrila Sanitară”, a purtat însemnele Crucii Roșii și a îndeplinit cu succes misiuni în campaniile: Basarabia și Odesa (1941), Stalingrad (1942) și Crimeea (1943). În timpul bătăliei de la Odesa, toate aviatoarele au efectuat câte patru zboruri pe zi, în misiuni infernale pe care le duceau mereu la bun sfârşit. Numai în timpul confruntărilor de la Odesa, au fost transportaţi peste 700 de răniţi.

În memoria acestor eroine, Monetăria Statului a lansat pe piață produsul medalistic aniversar „Escadrila albă”.
Vă invităm să achiziționați acest produs de colecție – format din medalie însoțită de broșură și cutie de lemn – de la magazinele instituției noastre, la prețul de 1.448 lei/set pentru medalia din argint și de 470 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate:185 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 40 bucăți

 

Medalie dedicata manastirii Moldovita-BIJUTERIE A ARHITECTURII ROMÂNEȘTI

 

Printre monumentele istorice şi de arhitectură ale Bucovinei, ce sunt înscrise şi pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, se află şi Mănăstirea Moldoviţa, una dintre cele mai importante ctitorii ale domnitorului Petru Rareş.

Glorioasă prin tumultuosul său trecut istoric, acest magnific lăcaș de cult a străjuit, de-a lungul veacurilor, hotarul nordic al Moldovei.

Biserica Mănăstirii Moldoviţa păstrează tradiţionalul plan triconc, cu cinci încăperi despărţite prin pereţi cu uşi pe mijloc şi cu sistem de boltire separată la fiecare încăpere.

Spre deosebire de alte biserici moldoveneşti, aici apar elemente arhitectonice noi, cum sunt pridvorul deschis, cu cinci arcade mari care dau măreţie monumentului, tainiţa (încăpere situată deasupra camerei mormintelor) şi semisoclul din jurul bisericii - aceste elemente apar numai la construcţia bisericilor din epoca lui Petru Rareş.

Monetăria Statului dedică bijuteriei arhitecturale a artei medievale românești produsul medalistic „MOLDOVIȚA”, inclus în secțiunea Bisericile pictate din nordul Moldovei - Programul Medalistic 2022.

Setul medalistic de colecție - format din medalie însoțită de carte falsă - poate fi procurat de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.399 lei/set, pentru medalia din argint și de 391 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:

# Material: Argint 999‰

- Diametru: 60 mm

- Greutate: 179 grame

- Calitate: patinată

* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru

- Diametru: 60 mm

- Calitate: patinată

* Tiraj fix: 40 bucăți

 

Emisiuni numismatice: 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 28 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și o monedă din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Caracteristicile monedei din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda sunt următoarele:

Metal	Aur
Valoare nominală	100 lei
Titlu	900‰
Formă	rotundă
Diametru	21 mm
Greutate	6,452 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din aur prezintă o compoziție inspirată de romanul „Moromeții” de Marin Preda, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI”, anul de emisiune „2022” și stema României.

Reversul monedei din aur redă portretul și semnătura lui Marin Preda și inscripția în arc de cerc „100 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MARIN PREDA”.

Caracteristicile monedei din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din argint prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei din argint redă siglele Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale și inscripțiile „ADERAREA ROMANIEI LA FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI BANCA MONDIALA” și „50 ANI”.

Monedele din aur și monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda vor fi însoţite de broşuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Monedele din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Pe certificatele de autenticitate ale monedelor din aur și din argint se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţurile de vânzare sunt:

• 2.900,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 480,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și monedele din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur și a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Tezaurul de la Pietroasa – Vasele Poligonale

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 19 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa – Vasele Poligonale.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Aur
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	13,92 mm
Greutate	1,224 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă vasul octogonal din Tezaurul de la Pietroasa, inscripția „ROMANIA”, în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2022” și stema României.

Reversul monedei prezintă cele două vase poligonale din Tezaurul de la Pietroasa și inscripțiile în arc de cerc „TEZAURUL DE LA PIETROASA” și „VASELE POLIGONALE”.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare, precum și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 580,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa – Vasele Poligonale au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Medalii: Mașini românești care au făcut istorie: SR – 113 „Bucegi”

La începutul anului 1964, la uzina brașoveană Steagul Roșu, a intrat în producție cel de-al treilea model de camion SR – 113 „Bucegi”. Nu a venit să înlocuiască modelul SR – 131 „Carpați”, ci să furnizeze o sarcină utilă mai mare (5 tone).

SR – 113, în configurație 4×2, se baza pe aceeași cabină franțuzească de la Chausson Plant și pe motorul V8 pe benzină. Cutia de viteze manuală, acum cu 5 trepte (2, 3, 4 și 5 sincronizate) putea fi, opțional, cuplată cu o cutie suplimentară – reductor. Tot opțional, axa spate putea fi echipată cu 2 trepte de reducție, comandate pneumatic. În ciuda tonajului aproape dublu față de „Carpați”, reușea să scoată un consum foarte bun, de 29 l/100 km.
SR – 113 a avut două modele derivate: SR – 115 (autotractor cu șa) și SR – 116 (autobasculantă).

Atât camionul SR – 113 „Bucegi” cât şi modelele derivate ale acestuia s-au impus pe piaţa mondială printr-o serie de parametri tehnici superiori, printr-o calitate ireproşabilă şi printr-un preţ competitiv.

Monetăria Statului dedică „Bucegiului” al treilea produs medalistic ce face parte din secțiunea „Mașini românești care au făcut istorie”.
Setul de colecție SR – 113 „Bucegi” – format din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei Statului la prețul de 389 lei/set pentru medalia din argint și de 219 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 999‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 31,11 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 40 bucăți

 

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-luna decembrie

 

Moneda dedicata implinirii a 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 5 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă sediul actual al Bursei de Valori București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei prezintă o imagine de epocă a sediului vechi al Bursei de Valori București și inscripțiile „BURSA DE VALORI BUCURESTI” și „140 ANI”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 140 de ani de la înființarea Bursei de Valori București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Semnal: Sigilii ale suveranilor României care au autentificat documente emise în perioada 1872-1931

 Vă semnalăm apariția lucrării ,,Sigilii ale suveranilor României care au autentificat documente emise în perioada 1872-1931”, al cărei autor este dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics.

Volumul, apărut sub egida Editurii MEGA din Cluj-Napoca și publicat cu sprijinul Asociației Internaționale a Polițiștilor - Secția Română - Regiunea 1 București, cuprinde documente, steme și sigilii, majoritatea inedite, care au aparținut domnitorului și regilor României: Carol I, Ferdinand I, Mihai I și Carol al II-lea.

Sigiliile, analizate cu ajutorul sigilografiei și heraldicii, cuprind în emblemele lor stemele României din 1867, 1872, 1921 și stema familiei Hohenzollern. Ele au autentificat documente care provin de la Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale din București, din fondurile și colecțiile: Achiziții Noi, Acte comemorative și de fundație, Argetoianu Constantin, Boteanu, Cantacuzino, Cantilli George, Carp Petre, Casa Regală, Cazimir, Cihoschi Alexandru, Costescu George, Documente Moldovenești, Documente Muntenești, Fălcoianu, Hașdeu B. P., Iacobescu Teodor, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, Pelivan Ion, Ponici, Vaida Voevod Alex., Văitoianu Arthur, Zamfirescu Duiliu și Zamfirescu Ramiro.

 

TARGUL COLECTIONARILOR DE NUMISMATICA SI FILATELIE LA BUCURESTI

 

Semnal editorial: MARIAN BOLUM - CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN BUCOVINA I. MONEDE (1775-1945)

Ieri, la Barlad, profesorul Marian Bolum si-a lansat un nou volum dedicat numismaticii si intitulat: Circulatia monetara in Bucovina, vol. i. Monede (1775-1945). Va prezentam mai jos cuprinsul volumului si introducerea puse la dispozitie de dl Marian Bolum. 

Cuprins
Introducere……………………………………………….7
Circulația monetară după anexarea la Imperiul romano-german (1775-1804).…14
Circulația monetara în perioada Imperiului austriac, până la adoptarea sistemului monetar bazat pe monometalismul argint(1804-1857)….153
Circulația monetară după adoptarea în Imperiul austriac a sistemului monetar bazat pe monometalismul argint (1857-1867)…………273

Circulația monetară după constituirea Austro-Ungariei (1867-1892)……301

Circulația monetară după introducerea coroanei(1892-1918)....346

Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940)………422

Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)……461 

Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)................483

Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)………….499 Anexe………………………………….....512 

INTRODUCERE 

Prin lucrarea Circulația monetară în Bucovina. I. Monede (1775-1945) am dorit să prezentăm monedele care au circulat în Bucovina după anexarea acestui teritoriu la Imperiul romano-german și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Bucovinei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1775), anexată de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria (1775-1918), integrată Regatului României (1918 -1940), anexată de URSS, după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatul României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din 1944). În primii ani după anexare în Bucovina au continuat să circule monedele folosite în Principate în a doua jumătate secolului al XVIII-lea: pi¬astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici, rubla rusească, talerul de Prusia, mah¬mu¬deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster-lină, thalerul ș.a. În perioada stăpânirii austriece (1775-1918) au circulat florinul și coroana. 

În prima jumătate a secolului al XX-lea vor circula: coroanele (până la unificarea monetară din 1920), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944). După anexarea și integrarea economică în Imperiul romano-german circulația monetară din Bucovina era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, în perioada în care Bucovina făcea parte din Imperiului romano-german au circulat monedele de: 1 heller, ¼ , ½, 1, 3, 5, 6, 7, 10, 12, 20, 24, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint, și monedele de: 1, 2, 3, 4, 5 ducați din aur. În timpul Imperiului austriac au circulat monedele de: ¼ , ½, 1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 20, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint și monedele de: 1, 4, 7 ducați din aur. După adoptarea sistemului monometalist argint, în timpul Imperiului austro-ungar, au circulat monedele de: 5/10 și 1 creițari din cupru, de: 5, 10, 20 creițari din argint, monedele de: 1 florin , 1 thaler, 2 florini, 2 thaler din argint și monedele de: 4 florini, 1ducat, 8 florini, 4 ducați din aur. După trecerea la sistemul monometalist aur, prin adoptarea sistemului monetar al coroanei, au circulat monedele de: 1, 2 heller din bronz, 10, 20 heller din nichel; 1, 2, 5 coroane din argint; 1, 4 ducați; 10, 20, 100 coroane din aur. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria. După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Bucovina vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint. După anexarea Bucovinei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Bucovina vor circula monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz-aluminiu și 10,15, 20 de copeici din cupru-nichel. După reinstaurarea administrației românești în Bucovina, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint. În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Bucovinei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz- aluminiu și 10, 15, 20 de copeici din cupru-nichel. Pentru prezentarea circulației monetare din perioada 1867-1918 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioada sus amintită din lucrarea Circulația monetară în Transilvanial. II. Monede (1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioada în care s-a aflat sub controlul administrației austro-ungare, au fost aceleași cu monedele care au circulat în celelalte provincii ale Imperiului. Pentru prezentarea circulației monetare din peri-oadele 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești, au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarile citate a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse. 

Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționarilor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general, dar și de numismatica habsburgică/ austro-ungară sau sovietică. Lucrarea își propune să sintetizeze principalele informații din domeniu, însă pe lângă descrierea (într-o viziune personală) și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate. Pentru monedele emise de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria și de URSS care au circulat în Bucovina, descrierea este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp în lucrare sunt prezentate și unele con¬cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo¬cupă numismatica. Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint și de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației. La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate în grabă, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție. 

Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe¬cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1977; 

Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978;

Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;

Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; 

Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; 

Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; 

Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005. 

În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colecționarul român și Conspecte numismatice. Pentru studierea istoriei Bucovinei am avut în vedere o serie de studii și articole: Andrei Nacu, Atlas istoric al Bucovinei, Editura Academiei Române, București, 2018; Ștefan Purici, De la supuși la cetățeni. Românii din Bucovina 1775-1914 în Analele Bucovinei, Anul XIII, nr.1/2006, Editura Academiei Române, București; C. Ungureanu, Bucovina la sfârșitul secolului XIX - început de secol XX în Mesager Bucovinean, An 15, nr. 1 (57), 2018; Mihai Stefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Suceava Anuarul Muzeului Bucovinei, Anul XX, Editura Glasul Bucovinei, Iași-Rădăuți, 1993; Anuarul muzeului județean Suceava/ Anuarul muzeului Bucovinei/ Anuarul complexului muzeal Bucovina (1977-2015). 

Pentru a prezenta învățământul din Bucovina, exagerând uneori prin abundența de date prezentate, am studiat, cu interes, teza de doctorat cu titlul Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1775-1918), elaborată de Constantin Ungureanu la Chișinău în anul 2018. 

Tot pentru cercetarea istoriei Bucovinei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă: http://analelebucovinei.ro/arhiva.html;https://suceavalive.ro/istoria-bucovinei; https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Bucovina%20la%20 inceputul%20stapanirii%20habsburgice.pdf; https ://www.crainou.ro/2014/06/26/biserica-ortodoxa-romana-dinbucovina; https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/stapanirea-austriaca-in-bucovina-cum-a-fost-transfor-mat-nordulmoldovei; https://www.historia.ro/sectiune/ general/articol/bucovina-dulce-bucovina-de-la-anexare-la-revolutiapasotista; http://www.cnaa.md/files/ theses /2018 /53539/ungureanu_constantin _thesis.pdf; https:// dragusanul .ro/ istorie-bucovineana; https://muzeulbucovinei.ro; http://theo-phyl.blogspot.ro/2011/06/imperiul-austro-ungar https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocupa%C8%9Bia_sovietic%C4%83_a_ Basarabiei_%C8%99i_Bucovinei_de_Nord. 

Concomitent, au fost folosite și o serie de site-uri specializate de numismatică: http://transylvanianumismatics.com http://www.allnumis.ro http://www.bancnote-monede.ro http://romaniancoins.org/ro https://ro.ucoin.net/table/?country=russia https://99-kopeek.ru/catalog https://en.numista.com/catalogue https://colnect.com/ro/coins/coin https://ro.ucoin.net/coin/austria https://www.ma-shops.com https://www.monetnik.ru/monety/sssr/rsfsr 

De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948, astfel că am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele aspecte ale circulației monedelor din Bucovina. Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre. marian_bolum@yahoo.com

300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 28 noiembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București. Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal Aur Valoare nominală 100 lei Titlu 900‰ Formă rotundă Diametru 21 mm Greutate 6,452 g Cant zimțat Calitate proof Avers Revers Aversul monedei redă o imagine a Bisericii Kretzulescu din București, anul de emisiune „2022”, stema României, valoarea nominală „100 LEI” și inscripția „ROMANIA”. Reversul monedei prezintă un detaliu din arhitectura Bisericii Kretzulescu și inscripțiile „BISERICA KRETZULESCU” și „300 ANI”. Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare, precum și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.900,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din aur cu tema 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan- noiembrie

Pontica 55

Deschiderea oficială a Sesiunii Științifice Pontica 55 (2022) va avea loc miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 10.00, în Aula „Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Evenimentul debutează cu alocuțiuni oficiale și o prezentare dedicată celebrării a 60 de ani de la descoperirea Tezaurului de Sculpturi de la Tomis. În continuare vor avea loc lansări de carte, urmând a fi prezentate ultimele noutăți editoriale, respectiv volumele: „Pontica 55 (2022). In Memoriam Constantin Chera”, „Supplementum VIII (2022). In Honorem Livia Buzoianu”, „Analele Dobrogei, Seria a III-a, An IV /2022”, „Constanța Multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute”. (Institutul Național al Patrimoniului), Ion Râșnoveanu „Viața cotidiană în Dobrogea interbelică”. Tot miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 12.00, la etajul II al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi vernisate următoarele expozițiile: „Începuturile civilizației în Vechea Europă. De la meșteșug la artă Hamangia”, „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța”și „Regele Ferdinand și Regina Maria. Un destin comun: România Mare” . Comunicările științifice vor începe miercuri, ora 15.00 și vor continua în zilele de joi și vineri, respectiv 17 - 18 noiembrie, desfășurându-se în format mixt – fizic și online.

Semnal editorial: Decorații acordate grănicerilor români (1916-1920)

Volumul, apărut sub egida Editurii Ministerului Afacerilor Interne, cuprinde decorațiile românești și străine cu care au fost recompensați grănicerii români pentru faptele lor de arme din Primul Război Mondial. Decorațiile și documentele din această carte provin din fonduri și colecții aflate la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Poliției de Frontieră, Muzeul Național al Pompierilor, Muzeul Jandarmeriei Române, Arhivele Naționale ale României, la colecționarii Nelu Aldea și Emanuel Erena și pe diferite site-uri din străinătate.

Semnal editorial: Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative

Simion CÂLŢIA – Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative, Editura Universităţii din Bucureşti, 2022, Vol. I, 1860-1930 (296 p.); Vol. II, 1930-1947 (386 p.); Tudor-Radu TIRON – Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative, Editura Universităţii din Bucureşti, 2022, Vol. III, 1948-1989, 1989-2020, Partea I (414 p.), Partea a II-a (424 p.).

In memoriam Erwin Schaffer in ziarul Zarandul din Brad

Simpozion National de Numismatica la Cercul Militar National

100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

Incepând cu data de 31 octombrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din argint cu tema 100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

 

    

Monedă Aur Valoare nominală: 500 lei; Metal: Aur 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 35 mm; Margine: netedă; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 1000;	Avers: reprezentarea după o imagine de epocă a Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „500 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretele și semnăturile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, inscripția circulară „INCORONAREA DE LA ALBA IULIA” și inscripția latentă „100 ANI”.
Monedă Argint Valoare nominală: 10 lei; Metal: Argint 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 37 mm; Margine: zimțată; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 5000;	Avers: reprezentarea după o imagine de epocă a Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretele și semnăturile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, inscripția circulară „INCORONAREA DE LA ALBA IULIA” și inscripția latentă „100 ANI”.

125 de ani de la nașterea Anei Aslan

 Data emisiunii: 17.10.2022

Monedă Argint Valoare nominală: 10 lei; Metal: Argint 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 37 mm; Margine: zimțată; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 5000;	Avers: clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretul și numele doctorului Ana Aslan și anii între care a trăit aceasta „1897” și „1988”.

Targ filatelic si numismatic la Brasov

 

Expoziţie la Bacau: „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în colaborare cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacău şi colecţionarul Vilică Munteanu, vă invită să vizitaţi, în perioada 20 octombrie-30 noiembrie 2022, la sediul central din str. 9 Mai, nr. 7, expoziţia „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari”.

Expoziţia este dedicată sărbătorii centenarului încoronării de la Alba Iulia, un moment important din istoria naţională, având o simbolistică deosebită.

 După actele plebiscitare din 1918 de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, după recunoaşterea internaţională a Unirii prin Tratatul de la Paris, actul încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari reprezenta simbolul desăvârşirii statului naţional unitar român.

Expoziţia va fi vernisată în data de 20 octombrie 2022, ora 11.00 şi va fi prezentată de dr. Marius-Alexandru Istina (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău), prof. Mihaela Băiţan (Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacău) şi prof. Vilică Munteanu (colecţionar, Bacău).

Foaia informativa a Societatii numismatice a Banatului Timisan-octombrie

 

 

 

 

 

EXPOZITIE LA BARLAD: REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE - efigii ale scriitorilor în arta medalistică

 

Sâmbătă, 15 octombrie 2022, ora 11.00, a avut loc vernisarea expoziţiei temporare „REPERE ALE LITERATURII ROMÂNE - efigii ale scriitorilor în arta medalistică -”. Evenimentul s-a desfăşurat la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235, avându-i ca invitaţi pe scriitorul Simion BOGDĂNESCU şi domnul Viorel BOLUM - preşedinte al Societăţii de Numismatică Română, Secția Bârlad.

Expoziţia cuprinde 172 de medalii şi plachete din colecţia particulară a domnului Costel Oportov - membru S.N.R, ce reprezintă portrete ale scriitorilor români gravate în metal, selectate pe criteriu artistic şi istoric, precum şi aproximativ 50 de piese din patrimoniul muzeului nostru (cărţi cu autograf, manuscrise, fotografii, corespondenţă), unele dintre acestea expuse în premieră, care completează imaginea legată de personalităţile literaturii române, de la vechii cronicari până la scriitorii contemporani. În planul central al expoziţiei se află reprezentat poetul Mihai Eminescu, chipul său fiind prezent prin portretele gravate după cele patru fotografii cunoscute.

„Gravate cu îndemânare şi talent, pe suprafaţa limitată a medaliei, imaginile scriitorilor sunt prezentate prin particularităţile portretului, din faţă sau din profil, transpus în relief şi volum. Mesajul este întregit prin introducerea unor simboluri (carte, pană, raze solare, stele, frunze de laur, flori de tei) şi a textului, care permit identificarea personalităţii. Aceste elemente volumetrice, imaginea şi textul, aflate în echilibru şi armonie, definesc compoziţia artistică a medaliei. Urmând tema şi textul gravat, medalia transmite şi un mesaj cu valoare de document istoric, prin personalitatea sau evenimentul evocat, dar şi prin durabilitatea în timp a metalului.

Artiştii plastici Gheorghe Adoc, Constantin Baraschi, Ioana Basarab, Nicolae Culluri, Gheorghe Stănescu, Teodor Zamfirescu, Nicolae Pascu sau gravorii Haralambie Ionescu, Ştefan Grudinschi, Constantin Dunitrescu, Maximilian Fetiţa, Vasile Gabor, Abraham Zoltan, Codruţ Ciobănescu şi alţii se regăsesc, prin medaliile realizate, în această expoziţie.” (colecţionar Costel Oportov)

Expoziţia va putea fi vizionată până pe data de 30 noiembrie a.c.