Se afișează postările cu eticheta Basarabia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Basarabia. Afișați toate postările

miercuri, 29 septembrie 2021

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatie monetara in Basarabia. Monede (1821-1944)


Neobositul profesor si colectionar barladean, pasionat de numismatica, Marian Bolum a publicat un nou volum dedicat circulatiei monetare pe teritoriile ocupate de romani, de aceasta data este vorba de monedele ce au circulat in zona Basarabiei in perioada 1821, după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin amabilitatea autorului va putem pune la dispozitie cuprinsul acestui volum consistent, aproape 400 de pagini, dar si introducerea scrisa de autor.
Cei interesati de achizitionarea volumului se pot adresa direct autorului la adresa de email din finalul Introducerii.

Cuprins



Introducere...................................................................................7
Circulația monetară în Principate în timpul războiului ruso-turc (1806-1812)................................................................................14
Circulația monetară de la anexare până la pierderea autonomiei (1812-1828)................................................................................35
Circulația monetară de la pierderea autonomiei până în timpul războiului Crimeei (1828-1855).................................................72
Circulația monetară de la sfârșitul războiului Crimeei la Con-gresul de la Berlin (1856-1878)................................................117
Circulația monetară în sudul Basarabiei în perioada administra-ției românești (1856-1878).......................................................172
Circulația monetară la sfârșitul secolului al XIX-lea (1881-1894).........................................................................................189
Circulația monetară de la adoptarea monometalismului aur până la dispariția Imperiului (1895-1917)........................................223
Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940).........264
Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)………...........305
Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)..............................................................................321
Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)..............................................................................337
Anexe........................................................................................350


INTRODUCERE



    În lucrarea Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812-1944) am urmărit să prezentăm monedele care au circulat în Basarabia după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatului României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944).
    În aceste condiții în Basarabia au circulat: monedele care erau folosite în Principate la începutul secolului al XIX-lea-pi­astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici și rubla rusească, talerul de Prusia, mah­mu­deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster­lină (1812-1828), rubla țaristă (1828-1917), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944) De asemenea, au mai circulat, în sudul Basarabiei, leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, în perioada în care județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei/României (1856-1878).
    După anexarea și integrarea economică în Imperiul țarist circulația monetară din Basarabia era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, au circulat: monedele de: ¼ , ½ , 1, 2, 3, 5 copeici din cupru, monedele de: 5, 10, 20, 25, 50 de copeici și 1 rublă de argint, monedele de: 3, 5, 10 ruble din aur și pentru scurt timp , în timpul domniei țarului Nicolae I, monede de platină cu valoarea nominală de: 3, 6 și 12 ruble. După trecerea la sistemul monometalist aur, în timpul domniei țarului Nicolae al II-lea au fost bătute, doar în anul 1897, monede de aur cu valoarea nominală de 7,5 și 15 ruble. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul țarist.
    După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Basarabia vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint.
    După anexarea Basarabiei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Basarabia vor circula monede cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint.
În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Basarabiei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    Pentru prezentarea circulației monetare din perioadele 1867-1878, 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Basarabiei în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarea citată a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse.
    Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționa­ri­lor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
    Lucrarea își propune să sintetizeze principalele infor­ma­ții din domeniu însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate.
    Pentru monedele emise de Imperiul Țarist și de URSS care au circulat în Basarabia, descrierea, poate nu suficient de detaliată, considerăm că este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp, în lucrare sunt prezentate și unele con­cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo­cupă numismatica.
    Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint sau de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației monetare.
    La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate sub presiunea timpului, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție.
Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe­cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Tu­rism, Bucureşti, 1977; Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucu­reşti, 1978; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; Sistemul monetar național. II. Bancnotele României (1881-2015), Editura Sfera, Bârlad, 2015; Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005 Vladimir Bilkin, Composite catalogue of Russien coins. Part II (1740-1917), Kиeb, 2003, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae, Moneda în Republica Moldova, Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan (Institut), Chișinău, 2015.
   În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colec­ționa­rul român și Conspecte numismatice.
    Pentru studiera istoriei Basarabiei am avut în vedere o serie de lucrări și articole publicate de istorici basarabeni: Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituții, regulamente, termene), vol I, CEP USM, Chișinău, 2012; Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de curs, Editura Semne, București, 2011; Andrei Emilciuc, Cadrul legal al circulației și schimbul monedelor străine în Imperiul rus (1769-1839). Specificul funcționării lui în Basarabia, în Revista de istorie a Moldovei, Studii, Chișinău; Valentin Tomuleț, Circulația monetară în Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul rus în Studia Universitatis în Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.10 (50), 2011.
    Tot pentru cercetarea istoriei Basarabiei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/25/basarabia-sub-ocupatia-imperiului-tarist-cronologie/
https://www.unitischimbam.ro/tratatul-de-la-bucuresti-1812/
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n= 1417
http://istoria.md/articol/6/Basarabia_Mare__Basarabia_%C5%A2 arist%C4%83,_Bessarabia_
http://istoria.md/articol/438/Organizarea_Basarabiei___Administra%C 5%A3ia
https://www.academia.edu/20380910/RAZBOIUL_CRIMEI
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-rus
http://istoriamilitara.org/stiinta/articole/160-basarabia-si-razboiul-din-crimeea-1853-1856.html
http://istoria.md/articol/31/Tratatul_de_la_Paris,_1856
http://www.moldovenii.md/md/section/700/content/7172
https://istoriabasarabiei.wordpress.com/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tarul-alexan-dru-al-ii-lea-declara-razboi-imperiului-otoman-la-chisinau
http://www.istorie-pe-scurt.ro/congresul-de-pace-de-la-berlin1878-sau-sacrificiile-cerute-de-independenta/
https://www.scritub.com/istorie/Industria-Basarabiei-in-Perioa13113 21322.php
https://www.timpul.md/articol/pe-27-martie-1918-sfatul-tarii-a-votat-unirea-basarabiei-cu-romania-57143.html
http://www.istoria.md/articol/146/Pactul_Ribbentrop_Molotov,_Nota_ultimativ%C4%83_sovietic%C4%83__26_iunie_1940_,_R%C4%83spunsurle_Guvernului_Rom%C3%A2n__27_%C5%9Fi_28_iunie_1940 ș.a.
Concomitent au fost folosite și o serie de site-uri speciali­zate de numismatică:
http://transylvanianumismatics.com
http://www.allnumis.ro,
http://www.bancnote-monede.ro,
http://romaniancoins.org/ro
https://ro.ucoin.net/table/?country=russia
https://99-kopeek.ru/catalog
https://en.numista.com/catalogue
https://www.m-dv.ru/en/monety-rossii-1700-1917
https://colnect.com/ro/coins/coin
https://coinscatalog.net/russia
     De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948. Astfel, am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele as­pecte ale circulației monetare din Basarabia.Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre.

marian_bolum@yahoo.com



 

joi, 21 mai 2020

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatia monetara in Basarabia. Monede (1812-1944)

Semnalam aparitia unui nou volum avandu-l ca autor pe profesorul barladean, Marian Bolum. Este vorba despre primul volum din lucararea "Circulatia monetara in Basarabia. Monede (1812-1844).
Il felicitam pe dl Bolum pentru realizare si asteptam cu nerabdare si volumul II.

vineri, 23 martie 2018

Monede:100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 26 martie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Set de 3 monede Monedă pentru colecţionare
Metal aur argint tombac cuprat alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 100 lei 10 lei 1 leu 50 bani
Titlu 900‰ 999‰ - -
Formă rotundă rotundă rotundă rotundă
Diametru 21 mm 37 mm 37 mm 23,75 mm
Greutate 6,452 g 31,103 g 23,5 g 6,1 g
Grosime la chenar - - - 1,9 mm
Calitate proof proof proof proof
Cant zimţat zimțat zimţat inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Aversul monedei din aur redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din argint redă , în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, în prim-plan, o imagine a clădirii Sfatului Țării din Chișinău, unde, la data de 27 martie 1918, s-a votat unirea Basarabiei cu România, în plan secund, un fragment din Actul Unirii Basarabiei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul comun tuturor monedelor ( din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă portretele și numele celor trei semnatari ai Actului Unirii Basarabiei cu România: Ion Inculeț, președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa, vicepreședinte și Ion Buzdugan, secretar; inscripțiile ,,100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA” și ,,27 Martie 1918”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de trei monede vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
  • 200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
  • 5.000 monede din alamă, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare, inclusiv broșura de prezentare, sunt:
  • 1.990,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
  • 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare.
Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

luni, 12 martie 2018

Unirea Basarabiei cu Romania-medalie

Monetăria Statului va lansa în acest an patru emisiuni medalistice distincte care vor celebra 100 de ani de la Marea Unire din anul 1918, prilej emoționant – pentru românii de aici și de pretutindeni – de aniversare a celor mai glorioase file din istoria neamului românesc, momente care au condus la reîntregirea teritoriului național prin reunificarea tuturor provinciilor românești.

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

”Basarabia este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.”- Mihai Eminescu

Primul produs ce face parte din programul medalistic pe anul 2018 al instituției noastre, secțiunea ”Anul Centenar al Marii Uniri”, va fi lansat în cursul lunii martie și marchează prima treaptă spre idealul României Mari: ”Unirea Basarabiei cu România”.

În 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, s-a semnat Tratatul de Pace de la București prin care România făcea importante concesiuni Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău pe 27 martie.

Din fericire, în noiembrie 1918, prin înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, Tratatul de la București a devenit perimat, nul și neavenit.

Produsul medalistic ”Unirea Basarabiei cu România și 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la București” va fi emis într-un tiraj de 100 de piese realizate din argint 925‰. Caracteristicile tehnice și prețul vor fi anunțate în momentul lansării pe piață.

miercuri, 2 decembrie 2015

Semnal editorial: Moneda in Republica Moldova

A vazut lumina tiparului volumul Moneda in Republica Moldova, realizat de un colectiv de autori din Romania si Republica Moldova. Volumul, cu o ilustratie bogata, se adreseaza publicului larg dar si specialistilor, constituindu-se intr-o adevarata radiografie a circulatiei monetare in zona dintre Prut si Nistru, din cele mai vechi timpuri si pana in prezent
Pentru cuprinsul volumului accesati linkul: 
 https://aurelvilcu.files.wordpress.com/2015/11/monedamoldovacoperta.pdf