Se afișează postările cu eticheta Slava Rusa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Slava Rusa. Afișați toate postările

miercuri, 5 iunie 2013

Cetatea Ibida

La inceputul lunii mai am vizitat cetatea Ibida aflata in zona (de fapt mai mult sub) localitatii Slava Rusa ( fosta Cazil-esera, în turcă oraşul florilor)

Cetatea de pe Valea Slavei, identificata de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenita de Procopius din Caesarea între cetatile refacute de Justinian (De Aedificiis IV 7), mentionata si de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, o centura de fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti. Cetatea, în forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI p. Chr., este dublata de o fortificatie cu suprafata de aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (în traducere din limba turca „Cetatea Fetei”), a carei latura de nord e comuna cu cea de sud a cetatii. La altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata în prelungirea dealului Harada, catre sud, se afla un fort de perioada romano-bizantina, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetari arheologice sporadice, începând chiar cu sfârsitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetatii - a unei basilici cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantina, si la stabilirea stratigrafiei cetatii (sec. I – VII p.Chr.).
Reluarea cercetarilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incinta în punctele Curtina G si turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-si gaseste analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.

 Iata citeva imagini din vestita cetate ramasa ca multe altele in parasire. In sit gasim doar o pancarda ruginita cu citeva explicatii sumare. Nu veti gasi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor. Fiecare se descurca cum poate.






















Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos: