A fost îndeplinită ultima dorință a „regelui monedelor de aur”

 Pe 19 septembrie 2023, Academia Română și Biblioteca Academiei Române au îndeplinit un gest reparator, în semn de respect și recunoștință față de marele colecționar și donator, membru de onoare al Academiei Române, care a fost inginerul Constantin Orghidan: aducerea sicriului cu rămășițele sale pământești la Cimitirul Bellu, locul unde a dorit să fie înmormântat.

Ceremonia s-a desfășurat la Sala de expoziții „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 13:00, în prezența conducerii Academiei Române, a reprezentanților Bibliotecii și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și s-a încheiat cu o slujbă religioasă la Cimitirul Bellu Ortodox. 

 „Cel mai mare colecționar numismat român, recunoscut la nivel european, și unul dintre marii donatori ai Academiei Române, Constantin Orghidan a decedat în ziua de 29 august 1944, la proprietatea sa din localitatea Ferdinand, din Banat (azi Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin), unde se afla în refugiu. Din cauza războiului, dorința sa, menționată testamentar, de a fi îngropat de Academia Română la locul de veci al familiei din Cimitirul Bellu, nu a putut fi îndeplinită”. Mai mult: „Orghidan avea să fie îngropat în aceeași localitate, într-un sicriu de zinc, realizat, ca omagiu, de muncitorii de la Uzinele de Fier din Reșița. Intuind că regimul comunist va manifesta o atitudine ostilă, preotul paroh a turnat peste piatra tombală originală un sarcofag de beton, ermetic, fără înscrisuri, astfel încât mormântul să nu poată fi identificat, dar a notat în registrul parohial, cu responsabilitate, «mormânt de importanță istorică». După aproape opt decenii, Academia Română împreună cu Biblioteca Academiei Române duc la îndeplinire dorința marelui colecționar”.

Provenind dintr-o veche familie de negustori brașoveni, profund implicați în lupta pentru afirmarea națiunii române în Transilvania, Constantin Orghidan s-a născut în 1874, la București, unde va urma cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele, devenind unul dintre cei mai reputați ingineri ai Căilor Ferate Române. Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Datorită experienței sale tehnice și a cunoștințelor practice de excepție, în timpul războiului este numit de Guvern membru în Camera Militară de Recepție a Materialelor de Război și trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României. 

După Marele Război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferință Internațională a Muncii, desfășurată la Washington, devenind membru în Comitetul de Administrație al Camerei de Comerț Americano-Române. Eforturile sale de modernizare instituțional-industrială a României Mari au fost încununate de constituirea, în 1923, a Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România, care cuprindea inițial 11 mari întreprinderi. În același an devine director general al Uzinelor de Fier din Reșița. Pentru excepționala sa carieră, Constantin Orghidan a primit recunoștința Regelui Ferdinand I, care în 1922 i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Ofițer și, un an mai târziu, în grad de Comandor. 

Pasionat colecționar și numismat, Constantin Orghidan devine, începând cu anii 1930, tot mai implicat în viața culturală, preocupat de activități de mecenat și de constituire a unor colecții numismatice semnificative. A alcătuit o fabuloasă colecție de monede, cea mai valoroasă din istoria numismaticii românești și una dintre cele mai valoroase din lume, pe care a donat-o Academiei Române. 

Astfel, lasă prin testament peste 10.000 de monede de aur, argint și bronz, grecești și romane, bizantine, medievale (inclusiv un foarte important lot de monede medievale transilvănene fără de care astăzi istoria monetară a Principatului Transilvaniei nu s-ar putea scrie), sigilii bizantine (celebra colecție Vitalien Laurent achiziționată la Istanbul), geme și camee, sigilii regale antice assiriene și babiloniene, scarabei egipteni, bijuterii bizantine de aur. În prezent, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume. Parte din această colecție poate fi admirată în expoziția permanentă a Cabinetului.

Cu prilejul actului reparator de aducere a osemintelor inginerului la București, Biblioteca Academiei Române va expune câteva piese remarcabile din colecția Orghidan, însoțite de o broșură de prezentare a excepționalei sale cariere.

Unele dintre „cele mai rare și valoroase monede ale omenirii” vor fi expuse in cadrul Muzeului BNR

 Pentru prima dată în România, publicul va putea admira una dintre primele monede emise vreodată, o hektă, realizată din electrum, un aliaj natural din aur și argint, bătută în Asia Mică – Ionia sau Lidia – între 630 și 600 î.Hr. Totodată, expoziția prezintă primele monede grecești bătute în Aegina, monede folosite în tranzacții internaționale, cum sunt tetradrahmele Atenei cu bufniță pe revers și cele de tip Alexandru cel Mare sau monede din Callatis și din Histria.

Banca Națională a României și Alpha Bank Romania organizează, în perioada 22 septembrie 2023 – 1 martie 2024, expoziția “Cele două fețe ale monedei. Mijloace de schimb – Capodopere ale artei”. Este pentru prima oară când Colecția numismatică Alpha Bank, una dintre cele mai importante colecții de monede antice din lume, călătorește în afara granițelor Greciei și prima expoziție cu participare internațională organizată în cadrul Muzeului BNR.

Evenimentul expozițional subliniază importanța istorică și culturală a monedelor și rolul acestora în comunicare și în educație financiară, marcând totodată 50 de ani de la înființarea Colecției numismatice Alpha Bank.

Prin intermediul celor 100 de piese găzduite de Muzeul BNR, vizitatorii expoziției vor putea face o călătorie imaginară în lumea Greciei antice și a mitologiei grecești. Adevărate opere de artă, monedele prezintă personalități și evenimente istorice sau întreceri sportive ilustrând cultura și civilizația elenă și modul cum aceasta a influențat întreaga cultură europeană.

„Prin organizarea expoziției Cele două fețe ale monedei: Mijloace de tranzacționare – Capodopere de artă, Banca Națională a României are bucuria să găzduiască în cadrul muzeului său, timp de o jumătate de an, unele dintre cele mai rare și valoroase monede ale omenirii, care fac parte din colecția numismatică deținută de Alpha Bank, considerată de către specialiști a fi una dintre colecțiile de monede antice cele mai importante din lume. Astăzi suntem obișnuiți să privim banii doar din perspectiva utilității lor imediate, lucru firesc într-o societate și într-un timp în care transformările sunt aproape cotidiene și în care totul se întâmplă cu rapiditate. Dar lucrurile nu au stat mereu așa. Au existat epoci istorice în care moneda a fost unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare. Greu sau, poate, imposibil de crezut pentru unii, mica piesă din metal a îndeplinit în Antichitate un rol comparabil cu cel al rețelelor sociale de astăzi”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

“Expoziția aduce în fața publicului larg din România cele mai importante monede ale Colecției numismatice Alpha Bank, una dintre cele mai valoroase din lume. Suntem încântați să facem cunoscute vizitatorilor poveștile primelor monede emise vreodată și onorați să colaborăm cu Banca Națională a României în cadrul acestui proiect care subliniază importanța istorică a monedelor și a protejării patrimoniului cultural. Este un demers educațional pentru toate vârstele, care amintește, de asemenea, legăturile economice și culturale dintre Grecia și România și evoluția relațiilor comerciale de-a lungul timpului. Sperăm că pentru copii va fi o incursiune inedită în istoria monedelor și o oportunitate de a învăța despre rolul banilor în decursul timpului în societățile umane”, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank Romania și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank Group.

„Colecția numismatică Alpha Bank este mândră să prezinte în România prima sa expoziție în afara Greciei, cu o colecție de 100 de monede de o importanță istorică deosebită. Co-organizată de Alpha Bank Romania și Banca Națională a României, expoziția „Cele două fețe ale monedei” se concentrează pe două interpretări ale monedei: moneda ca mijloc de tranzacționare și ca o capodoperă de artă. Ca mijloc de tranzacționare, moneda a apărut pentru prima dată în a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr., pentru a facilita schimburile comerciale cotidiene dintr-o anumită zonă geografică, asigurând plata funcționarilor și a trupelor, mijlocind achitarea taxelor și înlesnind realizarea lucrărilor publice. Moneda a funcționat, de asemenea, ca o formă de transmitere a mesajelor politice, permițând, în principal conducătorilor, să-și etaleze puterea, precum și orașelor-stat să-și confirme independența și autonomia. În același timp, moneda este o operă de artă, reflectând talentul creativ al gravorilor și curentele artistice specifice perioadei în care au fost realizate. Grecii au fost primii care au redat adevărate povești pe micile discuri din metal, elementele artistice prezente pe flanurile monetare transformând aceste obiecte cu rol practic în veritabile opere de artă. Monedele redau momente din mitologia greacă, personalități sau evenimente ale istoriei, în special din epoca elenistică, după cum mai târziu vor avea reprezentate pe ele personalități și evenimente ale istoriei romane și bizantine”, a spus Dr. Dimitra Tsangari – curatorul Colecției numismatice Alpha Bank.

Expoziția are, de asemenea, o secțiune dedicată persoanelor cu deficiențe de vedere, care prezintă 10 monede rare din cadrul colecției și povestea acestora în limbaj Braille.

Colecția numismatică Alpha Bank numără aproximativ 11.000 de monede antice și este considerată una dintre cele mai valoroase din lume.

 (https://nocash.ro/unele-dintre-cele-mai-rare-si-valoroase-monede-ale-omenirii-vor-fi-expuse-in-cadrul-muzeului-bnr/?fbclid=IwAR3QlrE0cziMHwpDuVFecotJ-BnVhPupjcdvurtE7quKC7RemMuuRqKBt6I)

Monede dedicate implinirii a 175 de ani de la Revoluția Română din 1848

 În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 29 mai 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din argint cu tema 175 de ani de la Revoluția Română din 1848.

Caracteristicile monedelor sunt următoarele:

Metal	Aur	Argint
Valoare nominală	100 lei	10 lei
Titlu	900‰	999‰
Formă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g
Grosime la chenar	-	-
Cant	zimțat	zimțat
Calitate	proof	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă monumentul Eroilor Pompieri din București, stema României, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI” și anul de emisiune „2023”.

Aversul monedei din argint redă monumentul Eroilor Pompieri din București, stema României, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.

Reversul comun al monedelor din aur și argint prezintă portretele și numele revoluționarilor pașoptiști Avram Iancu, Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu și inscripțiile „REVOLUTIA ROMANA” și „1848”.

Monedele din aur și argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 3.100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din argint este de 490,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur și argint cu tema 175 de ani de la Revoluția Română din 1848 au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=22619

Interferențe Culturale 2022 – 2023 la CMN: Gabriel Custurea- Emisiuni monetare de la Marea Neagră

Cercul Militar Naționale reia programul ″Interferențe Culturale 2022 – 2023″, cu trei mari teme: ″Calendar istoric: aniversări, rememorări ...″, serie de expuneri susținute de prof.univ.dr. Petre Otu, istoric militar; ″Gânduri Duhovnicești″, serie de expuneri prezentate de preotul Niculae Constantin și ″Colecții cu blazon″, serie de expuneri realizate cu sprijinul Clubului Numismatic ″Mihai Eminescu″ din cadrul Cercului Militar Național.

Programul ″COLECȚII CU BLAZON″ reunește 6 expuneri care vor aborda, dintr-o nouă perspectivă, istoria unor colecții și vor fi susținute de invitați de marcă. Programul a fost gândit din dorința de a cunoaște oameni cu care să puteți dialoga despre pasiuni comune. De la monedă antică la moneda contemporană, de la manuscrise la carte veche românească, vom trece prin magica lume a colecțiilor românești și vom ajunge la istoria umanității. Expunerile sunt însoțite de imagini și filme documentare.

Joi, 23 februarie 2023, ora 17.00, la Sala Stefan cel Mare și Sfânt, va avea loc expunerea cu tema: ″Emisiuni monetare de la Marea Neagră″ susținută de domnul cercetător științific dr. Gabriel CUSTUREA.Va fi o incursiune interesantă in istoria monetară pontică, pornind de la vârfurile de săgeți, apoi vom parcurge etapele emiterii de monede (descoperirile de monede autonome emise în monetăriile vest-pontice dobrogene), se vor prezenta anumite piese de aur tip Alexandru și Lysimach, dar și bizantine. Nu vor fi omise nici monedele emise de senioriile dobrogene și nici falsurile din perioada otomană. La finalul prezentării va avea loc sesiunea de întrebări și răspunsuri care va da posibilitatea participanților să stabilească o conexiune dinamică cu lectorul!

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile din sală. Informații la: cultura@cmn.ro

Expozitie "Monede și bancnote din colecția Muzeului de Istorie Aiud"

Miercuri, 25 ianuarie 2023, ora 12.00 la Centrul Multicultural „Liviu Rebreanu” Aiud,  a avut loc vernisajul expozitiei „Monede și bancnote din colecția Muzeului de Istorie Aiud”.
Expoziția cuprinde o mare diversitate de piese, atât ca datare cât și ca proveniență a acestora. Astfel, vizitatorii vor putea observa, în vitrinele sălii de expoziție, monede romane datate în sec. II-III p. Chr., monede medievale arabe (sec. XIII-XIV), monede din perioada modernă și contemporană (Sicilia, Statul papal, Veneția, Milano, Italia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Rusia, Polonia, Elveția, Spania, Franța, Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Malaezia, Argentina, Brazilia, Venezuela, Germania, Austria, Ungaria, România), alături de pitorești bancnote emise în sec. XIX-XX care au circulat în zona noastră. Expoziția poate fi vizitată în perioada ianuarie-mai 2023.

 

 

Emisiuni numismatice: 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 28 decembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și o monedă din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Caracteristicile monedei din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda sunt următoarele:

Metal	Aur
Valoare nominală	100 lei
Titlu	900‰
Formă	rotundă
Diametru	21 mm
Greutate	6,452 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din aur prezintă o compoziție inspirată de romanul „Moromeții” de Marin Preda, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „100 LEI”, anul de emisiune „2022” și stema României.

Reversul monedei din aur redă portretul și semnătura lui Marin Preda și inscripția în arc de cerc „100 DE ANI DE LA NASTEREA LUI MARIN PREDA”.

Caracteristicile monedei din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din argint prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei din argint redă siglele Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale și inscripțiile „ADERAREA ROMANIEI LA FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI BANCA MONDIALA” și „50 ANI”.

Monedele din aur și monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda vor fi însoţite de broşuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Monedele din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Pe certificatele de autenticitate ale monedelor din aur și din argint se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţurile de vânzare sunt:

• 2.900,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate;
• 480,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda și monedele din argint cu tema 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur și a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Semnal editorial: MARIAN BOLUM - CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN BUCOVINA I. MONEDE (1775-1945)

Ieri, la Barlad, profesorul Marian Bolum si-a lansat un nou volum dedicat numismaticii si intitulat: Circulatia monetara in Bucovina, vol. i. Monede (1775-1945). Va prezentam mai jos cuprinsul volumului si introducerea puse la dispozitie de dl Marian Bolum. 

Cuprins
Introducere……………………………………………….7
Circulația monetară după anexarea la Imperiul romano-german (1775-1804).…14
Circulația monetara în perioada Imperiului austriac, până la adoptarea sistemului monetar bazat pe monometalismul argint(1804-1857)….153
Circulația monetară după adoptarea în Imperiul austriac a sistemului monetar bazat pe monometalismul argint (1857-1867)…………273

Circulația monetară după constituirea Austro-Ungariei (1867-1892)……301

Circulația monetară după introducerea coroanei(1892-1918)....346

Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940)………422

Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)……461 

Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)................483

Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)………….499 Anexe………………………………….....512 

INTRODUCERE 

Prin lucrarea Circulația monetară în Bucovina. I. Monede (1775-1945) am dorit să prezentăm monedele care au circulat în Bucovina după anexarea acestui teritoriu la Imperiul romano-german și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Bucovinei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1775), anexată de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria (1775-1918), integrată Regatului României (1918 -1940), anexată de URSS, după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatul României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din 1944). În primii ani după anexare în Bucovina au continuat să circule monedele folosite în Principate în a doua jumătate secolului al XVIII-lea: pi¬astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici, rubla rusească, talerul de Prusia, mah¬mu¬deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster-lină, thalerul ș.a. În perioada stăpânirii austriece (1775-1918) au circulat florinul și coroana. 

În prima jumătate a secolului al XX-lea vor circula: coroanele (până la unificarea monetară din 1920), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944). După anexarea și integrarea economică în Imperiul romano-german circulația monetară din Bucovina era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, în perioada în care Bucovina făcea parte din Imperiului romano-german au circulat monedele de: 1 heller, ¼ , ½, 1, 3, 5, 6, 7, 10, 12, 20, 24, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint, și monedele de: 1, 2, 3, 4, 5 ducați din aur. În timpul Imperiului austriac au circulat monedele de: ¼ , ½, 1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 20, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint și monedele de: 1, 4, 7 ducați din aur. După adoptarea sistemului monometalist argint, în timpul Imperiului austro-ungar, au circulat monedele de: 5/10 și 1 creițari din cupru, de: 5, 10, 20 creițari din argint, monedele de: 1 florin , 1 thaler, 2 florini, 2 thaler din argint și monedele de: 4 florini, 1ducat, 8 florini, 4 ducați din aur. După trecerea la sistemul monometalist aur, prin adoptarea sistemului monetar al coroanei, au circulat monedele de: 1, 2 heller din bronz, 10, 20 heller din nichel; 1, 2, 5 coroane din argint; 1, 4 ducați; 10, 20, 100 coroane din aur. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria. După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Bucovina vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint. După anexarea Bucovinei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Bucovina vor circula monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz-aluminiu și 10,15, 20 de copeici din cupru-nichel. După reinstaurarea administrației românești în Bucovina, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint. În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Bucovinei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz- aluminiu și 10, 15, 20 de copeici din cupru-nichel. Pentru prezentarea circulației monetare din perioada 1867-1918 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioada sus amintită din lucrarea Circulația monetară în Transilvanial. II. Monede (1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioada în care s-a aflat sub controlul administrației austro-ungare, au fost aceleași cu monedele care au circulat în celelalte provincii ale Imperiului. Pentru prezentarea circulației monetare din peri-oadele 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești, au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarile citate a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse. 

Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționarilor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general, dar și de numismatica habsburgică/ austro-ungară sau sovietică. Lucrarea își propune să sintetizeze principalele informații din domeniu, însă pe lângă descrierea (într-o viziune personală) și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate. Pentru monedele emise de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria și de URSS care au circulat în Bucovina, descrierea este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp în lucrare sunt prezentate și unele con¬cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo¬cupă numismatica. Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint și de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației. La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate în grabă, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție. 

Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe¬cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1977; 

Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978;

Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;

Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; 

Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; 

Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; 

Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005. 

În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colecționarul român și Conspecte numismatice. Pentru studierea istoriei Bucovinei am avut în vedere o serie de studii și articole: Andrei Nacu, Atlas istoric al Bucovinei, Editura Academiei Române, București, 2018; Ștefan Purici, De la supuși la cetățeni. Românii din Bucovina 1775-1914 în Analele Bucovinei, Anul XIII, nr.1/2006, Editura Academiei Române, București; C. Ungureanu, Bucovina la sfârșitul secolului XIX - început de secol XX în Mesager Bucovinean, An 15, nr. 1 (57), 2018; Mihai Stefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Suceava Anuarul Muzeului Bucovinei, Anul XX, Editura Glasul Bucovinei, Iași-Rădăuți, 1993; Anuarul muzeului județean Suceava/ Anuarul muzeului Bucovinei/ Anuarul complexului muzeal Bucovina (1977-2015). 

Pentru a prezenta învățământul din Bucovina, exagerând uneori prin abundența de date prezentate, am studiat, cu interes, teza de doctorat cu titlul Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1775-1918), elaborată de Constantin Ungureanu la Chișinău în anul 2018. 

Tot pentru cercetarea istoriei Bucovinei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă: http://analelebucovinei.ro/arhiva.html;https://suceavalive.ro/istoria-bucovinei; https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Bucovina%20la%20 inceputul%20stapanirii%20habsburgice.pdf; https ://www.crainou.ro/2014/06/26/biserica-ortodoxa-romana-dinbucovina; https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/stapanirea-austriaca-in-bucovina-cum-a-fost-transfor-mat-nordulmoldovei; https://www.historia.ro/sectiune/ general/articol/bucovina-dulce-bucovina-de-la-anexare-la-revolutiapasotista; http://www.cnaa.md/files/ theses /2018 /53539/ungureanu_constantin _thesis.pdf; https:// dragusanul .ro/ istorie-bucovineana; https://muzeulbucovinei.ro; http://theo-phyl.blogspot.ro/2011/06/imperiul-austro-ungar https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocupa%C8%9Bia_sovietic%C4%83_a_ Basarabiei_%C8%99i_Bucovinei_de_Nord. 

Concomitent, au fost folosite și o serie de site-uri specializate de numismatică: http://transylvanianumismatics.com http://www.allnumis.ro http://www.bancnote-monede.ro http://romaniancoins.org/ro https://ro.ucoin.net/table/?country=russia https://99-kopeek.ru/catalog https://en.numista.com/catalogue https://colnect.com/ro/coins/coin https://ro.ucoin.net/coin/austria https://www.ma-shops.com https://www.monetnik.ru/monety/sssr/rsfsr 

De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948, astfel că am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele aspecte ale circulației monedelor din Bucovina. Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre. marian_bolum@yahoo.com

Semnal editorial: Elena Arcus-Jantovan-Moneda si circulatia monetara in Principatul Moldovei (1711-1859)

 

Semnalam aparitia volumului semnat de Elena Arcus-Jantovan-Moneda si circulatia monetara in Principatul Moldovei (1711-1859), in fapt teza de doctorat a autoarei sustinuta la Paris (la École normale supérieure - PSL) in 2020. Volumul este tiparit in seria "Tyragetia" a Muzeului National de Istorie a Moldovei.dr. Elena Arcus Jantovan este Cercetător științific coordonator la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. 

Corina Toma, Florin Mărginean-TEZAURUL DE MONEDE DACICE DE LA FENIȘ (JUD. ARAD) Studiul ștanțelor aplicat monedelor Mit Bartkranzavers / Toc-Chereluș

 „Studiul de față se constituie într-o minuțioasă și exhaustivă sinteză asupra tipului monetar redenumit după primele descoperiri reprezentative, devenite eponime, Toc-Chereluș (anterior denumit, într-o clasificare științifică bazată strict pe aspectul iconografic, mit Bartkranzavers), frecvent menționat în literatura de specialitate dar puțin cunoscut în detaliu. Prin amploarea sa, tezaurul descoperit în etape la Feniș, jud. Arad, începând cu mijlocul celui de-al șaptelea deceniu al secolului XX, reprezintă însă cu siguranță principala descoperire de referință pentru acest tip monetar imitativ de inspirație târzie greco-macedoneană, ilustrativ pentru zona de nord-vest a Daciei preromane în primele decade ale secolului I a.Chr., cele 471 de piese păstrate echivalând cu peste 75% din totalul monedelor Toc-Chereluș cunoscute în prezent. Autorii abordează prudent semnificația nomenclaturii tradiționale, mai mult sau mai puțin inspirate, convențional utilizând ambele denumiri acordate acestui tip de emisiuni. Acribia raportării la bibliografia temei este remarcabilă. Sunt prezentate detaliat toate sursele referitoare la tipul monetar amintit, ipotezele de lucru ale altor autori, terminologia, clasificările, schemele de datare și atribuire, complementare sau divergente, pentru o mai clară imagine utilizându-se citatele largi. Concluziile, ținând cont de esența opiniilor științifice exprimate, denotă un accentuat simț critic și buna stăpânire a problematicii studiate.” Theodor Isvoranu

 

Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 25 octombrie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o emisiune cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru.

Caracteristicile monedei din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României sunt următoarele::

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal/Valoare nominală	Aur/500 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	35 mm
Greutate	31,103 g
Cant	neted
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul redă corpul central al Palatului Regal din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „500 LEI” și anul de emisiune „2021”.

Reversul prezintă portretul Regelui Mihai I al României și inscripțiile în arc de cerc ,,REGELE MIHAI I” și ,,100 DE ANI DE LA NASTERE”.

Replica proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru are următoarele caracteristici:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal	Aur
Titlu	900‰
Formă	rotundă
Diametru	21 mm
Greutate	6,55 g
Cant	inscripționat cu ,,NIHIL SINE DEO”
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul reprezintă efigiile regilor Mihai I și Ferdinand I și a domnitorului Mihai Viteazul, suprapuse și orientate către stânga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul „ARDEALUL NOSTRU” şi anii „1601 - 1918 - 1944”. În partea dreaptă, jos, se află litera ,,R” de la ,,replică”.

Reversul are gravat în mijloc un cap de acvilă heraldică românească, având în partea de jos scris textul „ROMANIA”. De jur împrejur sunt reprezentate stemele celor 11 judeţe din Transilvania de Nord, redobândită în anul 1944.

Monedele din aur, și replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză și includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi însoțite de certificate de autenticitate.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru replica proof este de 10.000 piese.

Preţurile de vânzare sunt:

• 11.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
• 2.200,00 lei, exclusiv TVA, pentru replica proof, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și a replicilor proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

(comunicat BNR)

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatie monetara in Basarabia. Monede (1821-1944)

Neobositul profesor si colectionar barladean, pasionat de numismatica, Marian Bolum a publicat un nou volum dedicat circulatiei monetare pe teritoriile ocupate de romani, de aceasta data este vorba de monedele ce au circulat in zona Basarabiei in perioada 1821, după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin amabilitatea autorului va putem pune la dispozitie cuprinsul acestui volum consistent, aproape 400 de pagini, dar si introducerea scrisa de autor.
Cei interesati de achizitionarea volumului se pot adresa direct autorului la adresa de email din finalul Introducerii.

Cuprins

Introducere...................................................................................7
Circulația monetară în Principate în timpul războiului ruso-turc (1806-1812)................................................................................14
Circulația monetară de la anexare până la pierderea autonomiei (1812-1828)................................................................................35
Circulația monetară de la pierderea autonomiei până în timpul războiului Crimeei (1828-1855).................................................72
Circulația monetară de la sfârșitul războiului Crimeei la Con-gresul de la Berlin (1856-1878)................................................117
Circulația monetară în sudul Basarabiei în perioada administra-ției românești (1856-1878).......................................................172
Circulația monetară la sfârșitul secolului al XIX-lea (1881-1894).........................................................................................189
Circulația monetară de la adoptarea monometalismului aur până la dispariția Imperiului (1895-1917)........................................223
Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940).........264
Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)………...........305
Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)..............................................................................321
Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)..............................................................................337
Anexe........................................................................................350

INTRODUCERE

    În lucrarea Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812-1944) am urmărit să prezentăm monedele care au circulat în Basarabia după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatului României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944).
    În aceste condiții în Basarabia au circulat: monedele care erau folosite în Principate la începutul secolului al XIX-lea-pi­astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici și rubla rusească, talerul de Prusia, mah­mu­deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster­lină (1812-1828), rubla țaristă (1828-1917), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944) De asemenea, au mai circulat, în sudul Basarabiei, leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, în perioada în care județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei/României (1856-1878).
    După anexarea și integrarea economică în Imperiul țarist circulația monetară din Basarabia era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, au circulat: monedele de: ¼ , ½ , 1, 2, 3, 5 copeici din cupru, monedele de: 5, 10, 20, 25, 50 de copeici și 1 rublă de argint, monedele de: 3, 5, 10 ruble din aur și pentru scurt timp , în timpul domniei țarului Nicolae I, monede de platină cu valoarea nominală de: 3, 6 și 12 ruble. După trecerea la sistemul monometalist aur, în timpul domniei țarului Nicolae al II-lea au fost bătute, doar în anul 1897, monede de aur cu valoarea nominală de 7,5 și 15 ruble. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul țarist.
    După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Basarabia vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint.
    După anexarea Basarabiei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Basarabia vor circula monede cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint.
În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Basarabiei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    Pentru prezentarea circulației monetare din perioadele 1867-1878, 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Basarabiei în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarea citată a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse.
    Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționa­ri­lor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
    Lucrarea își propune să sintetizeze principalele infor­ma­ții din domeniu însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate.
    Pentru monedele emise de Imperiul Țarist și de URSS care au circulat în Basarabia, descrierea, poate nu suficient de detaliată, considerăm că este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp, în lucrare sunt prezentate și unele con­cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo­cupă numismatica.
    Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint sau de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației monetare.
    La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate sub presiunea timpului, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție.
Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe­cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Tu­rism, Bucureşti, 1977; Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucu­reşti, 1978; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; Sistemul monetar național. II. Bancnotele României (1881-2015), Editura Sfera, Bârlad, 2015; Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005 Vladimir Bilkin, Composite catalogue of Russien coins. Part II (1740-1917), Kиeb, 2003, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae, Moneda în Republica Moldova, Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan (Institut), Chișinău, 2015.
   În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colec­ționa­rul român și Conspecte numismatice.
    Pentru studiera istoriei Basarabiei am avut în vedere o serie de lucrări și articole publicate de istorici basarabeni: Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituții, regulamente, termene), vol I, CEP USM, Chișinău, 2012; Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de curs, Editura Semne, București, 2011; Andrei Emilciuc, Cadrul legal al circulației și schimbul monedelor străine în Imperiul rus (1769-1839). Specificul funcționării lui în Basarabia, în Revista de istorie a Moldovei, Studii, Chișinău; Valentin Tomuleț, Circulația monetară în Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul rus în Studia Universitatis în Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.10 (50), 2011.
    Tot pentru cercetarea istoriei Basarabiei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/25/basarabia-sub-ocupatia-imperiului-tarist-cronologie/
https://www.unitischimbam.ro/tratatul-de-la-bucuresti-1812/
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n= 1417
http://istoria.md/articol/6/Basarabia_Mare__Basarabia_%C5%A2 arist%C4%83,_Bessarabia_
http://istoria.md/articol/438/Organizarea_Basarabiei___Administra%C 5%A3ia
https://www.academia.edu/20380910/RAZBOIUL_CRIMEI
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-rus
http://istoriamilitara.org/stiinta/articole/160-basarabia-si-razboiul-din-crimeea-1853-1856.html
http://istoria.md/articol/31/Tratatul_de_la_Paris,_1856
http://www.moldovenii.md/md/section/700/content/7172
https://istoriabasarabiei.wordpress.com/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tarul-alexan-dru-al-ii-lea-declara-razboi-imperiului-otoman-la-chisinau
http://www.istorie-pe-scurt.ro/congresul-de-pace-de-la-berlin1878-sau-sacrificiile-cerute-de-independenta/
https://www.scritub.com/istorie/Industria-Basarabiei-in-Perioa13113 21322.php
https://www.timpul.md/articol/pe-27-martie-1918-sfatul-tarii-a-votat-unirea-basarabiei-cu-romania-57143.html
http://www.istoria.md/articol/146/Pactul_Ribbentrop_Molotov,_Nota_ultimativ%C4%83_sovietic%C4%83__26_iunie_1940_,_R%C4%83spunsurle_Guvernului_Rom%C3%A2n__27_%C5%9Fi_28_iunie_1940 ș.a.
Concomitent au fost folosite și o serie de site-uri speciali­zate de numismatică:
http://transylvanianumismatics.com
http://www.allnumis.ro,
http://www.bancnote-monede.ro,
http://romaniancoins.org/ro
https://ro.ucoin.net/table/?country=russia
https://99-kopeek.ru/catalog
https://en.numista.com/catalogue
https://www.m-dv.ru/en/monety-rossii-1700-1917
https://colnect.com/ro/coins/coin
https://coinscatalog.net/russia
     De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948. Astfel, am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele as­pecte ale circulației monetare din Basarabia.Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre.

marian_bolum@yahoo.com

 

Monede: UNICUL NAVIGATOR ROMÂN PRINTRE STELE: DUMITRU-DORIN PRUNARIU

„M-aş întoarce în Cosmos pentru trăirea umană pe care o ai văzând Pământul de la înălţimi extraatmosferice; desigur, nu ştiu cine m-ar mai trimite acum; aştept să vină noi generaţii, care să zboare. Dorinţa mea internă rămasă după primul zbor este că oricând m-aş întoarce cu mult interes în Cosmos. Am fost supus unei sarcini de 4G; stai pe spate, dar eşti presat în „fotoliul” cosmic, zgomotul motoarelor rachetei încetează, simţi vibraţii, apoi totul devine linişte şi pluteşte în jurul tău, ai o senzaţie de euforie, la început, apoi ai impresia că ai capul detaşat de corp, pui mâna pe el şi îl apeşi, să simţi că ai cap; e o senzaţie naturală, oarecum instinctivă.” – Dumitru-Dorin Prunariu

14 Mai 1981 – ziua în care un român a scris istorie
Simbol marcant al istoriei contemporane a României, Domnul Doctor Inginer Cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu este primul și singurul român care a navigat în spațiul cosmic.
În perioada 14 – 22 mai 1981 a petrecut printre stele 7 zile, 20 de ore și 42 de minute.

Misiunea spațială la care a participat cosmonautul român s-a desfășurat la bordul navei cosmice sovietice Soyuz-40 și al stației orbitale de cercetare științifică Salyut-6. A realizat o serie de experimente științifice, tehnologice, biomedicale, astrofizice și psihologice, alături de colegul său de echipaj, cosmonautul Leonid Popov, și de echipajul stației orbitale, format din cosmonauții Vladimir Kovalionok și Viktor Savinîh.

În anul 2011, Academia Română l-a ales pe Dumitru-Dorin Prunariu membru de onoare, drept recunoaștere a extraordinarei sale performanțe umane și științifice.

Monetăria Statului aduce un omagiu unicului navigator român printre stele și celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic, Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, prin lansarea pe piață a emisiunii medalistice aniversare „40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic”.

Acest produs medalistic extraordinar este format din medalie, însoțită de pliant și mapă de prezentare; poate fi achiziționat la prețul de 282 lei/set pentru medalia din argint și de 160 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
# Material: Argint 925‰
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 22 grame
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 110 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 37 mm
- Calitate: proof
* Tiraj fix: 75 bucăți

Așteptăm comenzile dumneavoastră pe adresele de e-mail: magazin.filaret@monetariastatului.ro, magazin.beldiman@monetariastatului.ro sau comenzi.online@monetariastatului.ro.

Produsele vor fi expediate prin curier, plata ramburs.

Monede: 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu.

 În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 aprilie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur, argint, tombac cuprat și alamă pentru colecționare cu tema 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu.

Caracteristicile tehnice ale monedelor aferente acestei emisiuni sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monede			Monedă pentru colecționare
Metal	aur	argint	tombac cuprat	alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală	500 lei	10 lei	1 leu	50 bani
Titlu	999‰	999‰	-	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	35 mm	37 mm	37 mm	23,75 mm
Greutate	31,103 g	31,103 g	23,5 g	6,1 g
Grosime la chenar	-	-	-	1,9 mm
Cant	neted	zimţat	zimţat	inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte
Calitate	proof	proof	proof	proof
Avers
Revers

Aversul monedei din aur prezintă portretul și numele lui Tudor Vladimirescu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, anul de emisiune „2021” și stema României.

Aversul monedei din argint prezintă portretul și numele lui Tudor Vladimirescu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2021” și stema României.

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă portretul și numele lui Tudor Vladimirescu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, anul de emisiune „2021” și stema României.

Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă portretul și numele lui Tudor Vladimirescu, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, anul de emisiune „2021” și stema României.

Reversul comun tuturor monedelor redă, în centru, monumentul de la Padeș și anul evenimentului aniversat, „1821”, în partea de jos, acvila de pe steagul lui Tudor Vladimirescu și, circular, inscripția „200 DE ANI DE LA REVOLUTIA CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU”.

Monedele vor fi ambalate separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur, argint și tombac cuprat vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim aprobat pentru moneda din aur este de 1.000 de piese, pentru moneda din argint este de 5.000 de piese, pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 de piese, iar pentru moneda din alamă pentru colecționare este de 20.000 de piese.

Preţurile de vânzare sunt:

• 11.000,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
• 440,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare;
• 110,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broșura de prezentare;
• 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă pentru colecționare.

Monedele cu tema 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Tezaur monetar descoperit in padurea Baneasa

Un nou tezaur monetar descoperit în Pădurea Băneasa de catre un pasionat de detectii:68 monede de argint: ungurești, orți,o monedă a ducilor de Lorena,probabil emisă la Nancy,tripli groși...

Datare tezaur: sec. XVII.

 mai multe foto pe:https://stiinta-pentru-toti.blogspot.com/2020/06/un-nou-tezaur-monetar-descoperit-in.html