joi, 10 aprilie 2014

Jeton fabrica de geamuri Ciobanusi-Comanesti


Jetonul pe care vi-l prezentam este incadrat in catalogul Schaffer la “Emisiuni nelocalizate”, pg. 220, cod EN-136, si se afla in colectia Muzeului Maria si dr. George Severeanu din Bucuresti .
Fosta fabrica de geamuri/sticla de la Ciobanusi-Comanesti a functionat cam 100 de ani. A fost distrusa in primul razboi mondial. Jetoanele erau primite de angajatii fabricii in contul unei parti din salariu si puteau fi utilizate la cantina apartinind fabricii pentru procurarea de alimente.

Fabrica de sticla Ciobanus este amintita si de Nicolae Iorga in volumul sau de amintiri (Nicolae Iorga, Romania. Cum era pana la 1918, vol.2, Moldova si Dobrogea, Bucuresti, 1940, pg 240) din calatorile realizate prin tara inainte de primul razboi mondial.
Orice informatie despre fabrica de sticla de la Ciobanusi este binevenita. 

marți, 8 aprilie 2014

MONEDA BIZANTINĂ ÎN REGIUNILE CARPATO-NISTRENE ÎN SECOLELE VI-X

Semnalam aparitia in Republica Moldova a unei lucrari de numismatica bizantina in regiunile carpato-nistrene a dlui Sergiu Musteata si intitulata: MONEDA BIZANTINĂ ÎN REGIUNILE CARPATO-NISTRENE ÎN SECOLELE VI-X

Sergiu MUSTEAŢĂ, istoric din Republica Moldova, actualmente decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chişinău.
Autor a cinci monografii şi peste 200 de articole în domeniile istoriei, arheologiei, protecţiei patrimoniului cultural şi analizei manualelor şcolare. Este coordonatorul mai multor volume, printre care seriile de monografii ANTIM şi Documente şi Istorii Necunoscute. Anual, ţine peste douăzeci de conferinţe la diverse centre academice din lume. în calitate de bursier DAAD, Fulbright, Humboldt, OSI, IKY ş.a., în ultimii ani, a fost visiting scholar şi visiting professor la un şir de universităţi din SUA, Germania, România, Grecia, Ungaria etc.
Moneda bizantină în regiunile carpato-nistrene în secolele VI-X este o carte care se adresează atât cercetătorilor, studenţilor de la facultăţile de istorie, colecţionarilor, cât şi publicului larg interesat de istoria şi numismatica bizantină. Au fost cercetate 592 de emisiuni monetare din perioada cuprinsă între domniile împăraţilor Anastasius (491-518) şi Vasile II (976-1025), studiul fiind însoţit de un număr solid de tabele, diagrame, hărţi, fotografii, histograme care ilustrează mai convingător fluctuaţia monedei bizantine pe piaţă, demonetizarea acesteia, relaţiile dintre Imperiu şi popoarele migratoare etc.Pentru mai multe informatii accesati http://unimedia.info/comunicate/noutate-editoriala-despre-istoria-si-numismatica-bizantina-3620.html

luni, 7 aprilie 2014

Monedele comemorative de 2 EUR

Iniţial, fiecare ţară din zona euro avea dreptul să emită o monedă comemorativă de 2 EUR o dată pe an. Începând cu luna iulie 2012, fiecare ţară poate emite două astfel de monede pe an. Aceste monede au aceleaşi caracteristici şi proprietăţi şi aceeaşi faţă comună europeană ca şi monedele obişnuite de 2 EUR. Deosebirea constă în elementele grafice comemorative de pe faţa naţională a monedelor. Numai monedele de 2 EUR pot face obiectul unei emisiuni comemorative. Acestea reprezintă mijloace legale de plată în întreaga zonă euro, ceea ce înseamnă că pot fi folosite – şi trebuie acceptate – la fel ca orice altă monedă euro.
Cele mai multe dintre aceste monede comemorează aniversarea unor evenimente istorice sau atrag atenţia asupra unor evenimente actuale de importanţă istorică. Prima monedă comemorativă de 2 EUR a fost emisă de Grecia, cu ocazia desfăşurării Jocurilor Olimpice de la Atena, în anul 2004.
Conceperea şi emiterea monedelor ţin de competenţa fiecărei ţări din zona euro. Rolul BCE în ceea ce priveşte atât monedele comemorative, cât şi toate celelalte monede, este de a aproba volumul maxim de monede pe care îl poate emite fiecare ţară.
Pe site-ul https://www.ecb.europa.eu/euro/coins/comm/html/index.ro.html veti gasi o lista cu monedele de 2 euro care s-au emis pana acum si care poate fi un bun instrument de lucru pentru pasionatii de aceste monede.

duminică, 6 aprilie 2014

Adunare Generală Ordinară la SNR

Sâmbătă 29 Martie 2014 la sediul SNR a avut loc o noua Adunare Generală Ordinară a Societatii Numismatice Romane. Pentru a afla mai multe accesati site-ul SNR: http://snr1903.wordpress.com/2014/03/31/adunarea-generala-ordinara-de-sambata-29-martie-2014/

Medalistica Vaii Jiului

 Va prezentam mai jos un articol preluat din Ziarul Vaii Jiului din 29 ianuarie 2014 si care ne semnaleaza o aparitie editoriala "Medalistica Vaii Jiului (1907-2013)" avandu-i ca autori pe Tiberiu Kelemen, Ioan Pardos si Dumitru Puscasu.Trecand peste exagerarea autorului articolului care considera volumul ca fiind "cartea cartilor de numismatica din Valea Jiului" (medalistica este doar o ramura a numismaticii si nu tot domeniul) suntem convinsi ca munca de documentare a celor trei autori este laudabila si demna de urmat. Asteptam cu nerabdarea ca si alti iubitori ai numismaticii din Valea Jiului (si nu numai) sa abordeze si domenii ca jetoanele Vaii Jiului.
Chiar daca nu am avut ocazia de a rasfoi lucrarea felicitam sincer autorii si poate ne vor informa si de unde am putea procura cartea si-i asteptam sa le prezentam si alta data realizarile.
 
"Despre pasiunea d-lor Tiberiu Kelemen şi Dumitru Puşcaşu am mai avut prilejul de a glosa. Iată că cei doi distinşi domni (de fapt, trei, întrucât pe copertă apare şi un al treilea autor, Ioan Pardos, care, din păcate, a decedat) îmi oferă din nou prilejul de a saluta o nouă apariţie editorială: „Medalistica Văii Jiului (1907 – 2013). Nu cred că greşesc dacă mă încumet să numesc cea mai recentă apariţie editorială a lor „cartea cărţilor numismatice din Valea Jiului”, bazându-mă, în primul rând, pe imensul travaliu documentaristic depus de autori pentru a acoperi 106 de ani de exerciţiu numismatic în Valea Jiului. O notă bună se cuvine acordată Editurii „Măiastra” din Tg. Jiu, care a tipărit volumul în bune condiţiuni.
 
Într-o lume dominată de impostori, invidie şi gregaritate, autorii ne aduc unul dintre puţinele semne ale normalităţii culturale, propunându-ne o carte singulară în peisajul editorial al Văii Jiului, impresionată prin structură şi bogăţia informaţiilor.
Întrucât dl. Tiberiu Kelemen m-a rugat să nu scriu că această carte, deşi dedicată Văii Jiului, nu a beneficiat de ajutorul comunităţii locale, mă voi conforma rugăminţii sale şi nu voi dezvolta aici acest subiect. Deşi ar merita…
Pentru o mai bună înţelegere a volumului reproducem în această pagină prefaţa şi cuvântul autorilor.
Cred că volumul va avea parte de mizericordia divinităţii. Nu de alta, dar este tipărit cu binecuvântarea (şi nu doar…) unei înalte feţe bisericeşti: Prea Sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului (el însuşi pasionat numismat). Aşa să îl ajute Dumnezeu!
 
Prefaţă
Volumul este rezultatul unei munci colective, al unei activităţi îndelungate de colecţionar în domeniu depusă de autorii Tiberiu Kelemen, Dumitru Puşcaşu şi Ioan  Pardos.
Convingerea noastră este că nu numai contactul cu materialul medalistic şi  pasiunea de colecţionar au condus la o asemenea cercetare, chiar dacă acestea sunt o primă condiţie, ci mai degrabă se conştientizează că nicio mărturie nu trebuie neglijată pentru a reliefa valorile Văii Jiului, de care autorii sunt legaţi atât sufleteşte cât şi prin formaţia lor profesională.
Ceea ce trebuie subliniat de la bun început este faptul că lucrarea are un caracter „descriptiv” doar în aparenţă, în realitate ea se înscrie în bazele teoretice de cercetare medalistică.
După modul de lucru în domeniu se disting două modalităţi de reprezentare: una clasică, prin simpla descriere a pieselor şi alta, mai puţin practicată - de investigare şi valorificare, adică metoda adoptată de autori.
Medalistica este definită ca obiect distinct de numismatică şi nu poate fi etichetată ca simplă ştiinţă auxiliară a istoriei, deoarece se plasează între istorie şi artele plastice.
Din cercetările întreprinse rezultă că, odată cu sosirea muncitorilor străini în Vale, pătrund în zonă medaliile care sunt aduse în 1907 de minerii polonezi ce au venit aici să-şi încerce norocul.
Poate nu întâmplător primele piese au fost dedicate Sfintei Varvara - ocrotitoarea celor care-şi câştigă pâinea zilnică în străfundurile pământului.
Se poate afirma deci că medalistica Văii Jiului a depăşit deja 100 de ani.
Pe lângă rolul lor în istoria locurilor, medaliile constituie un excelent mod de a realiza noi legături de prietenie şi colaborare între instituţiile aflate pe diferite meridiane ale globului.
În centrul lucrării se află reprezentarea medalistică a mineritului - ocupaţie de bază într-o zonă monoindustrială, iar figura minerului cu toate preocupările sale este bine reliefată.
Pe acest suport sunt tratate cu acurateţe aspectele curente din viaţa cotidiană a locuitorilor din zonă precum religia, ştiinţa şi cultura, activităţile conexe mineritului şi un foarte bogat capitol, dedicat sportului.
Folosirea unor imagini, altele decât cele ale medaliilor şi plachetelor, ale unor citate din amintirile persoanelor contemporane cu evenimentele redate în metal, vin să completeze în mod fericit lucrarea.
Foarte bună este ideea autorilor care, într-un capitol aparte, prezintă însemnele heraldice ale municipiilor şi oraşelor din zonă împreună cu imaginile insignelor administraţiei publice locale, mai puţin cunoscute, iar în încheiere - imnul minerilor imprimă lucrării un caracter solemn.
Felicitări pentru efortul şi tenacitatea de a reda cât mai fidel un segment din viaţa cotidiană a Văii Jiului, care devine astfel un bun material documentar pentru specialişti şi amatori. Volumul „Medalistica Văii Jiului” vine să îmbogăţească literatura de profil şi nu trebuie să lipsească din biblioteca celor care studiază istoria zbuciumată a ţinuturilor de la izvoarele Jiului.
Trebuie menţionat că autorii nu sunt la prima publicaţie în domeniul numismatic, acest colectiv semnând şi alte volume. Se pot menţiona în acest sens lucrările: „Insignele şi medaliile Companiei Naţionale a Huilei”, „Catalog al colecţiei de insigne cu tematică fotbal - Nicu Tudor”, „Patru decenii de insignografie românească”, „Muzeul Mineritului Petroşani 1961-2011” sau „Catalogul insignelor din Valea Jiului”.
O lucrare ca cea de faţă nu poate decât să-l bucure pe cititor. Personal îmi exprim satisfacţia de a fi primul care o lecturează şi o prefaţează, spre binele tuturor, al pasionaţilor din domeniu în primul rând.
Prof. univ. dr. ing. Nicolae Tiberiu Iliaş
 
DIN PARTEA AUTORILOR
Lucrarea pe care o publicăm se doreşte a fi o modestă contribuţie la un demers de cunoaştere a evoluţiei istorice, economice, tehnice şi sociale, prin intermediul medalisticii, a zonei numite Valea Jiului.
Ca născuţi şi crescuţi în Vale, din respect şi ataşament faţă de spaţiul geografic în discuţie şi de oamenii care ani de-a rândul ne-au fost colegi de muncă, încercăm să oferim celor care citesc lucrarea o imagine cât mai puţin sumbră, dar reală a ceea ce este astăzi mineritul în jurul căruia s-a creat o nemeritată faimă negativă.
Am fost întrebaţi în repetate rânduri de ce insistăm ca lucrarea să vadă acum lumina tiparului deoarece Sf. Varvara a trecut, iar Ziua Minerului, sărbătoare tradiţională în Valea Jiului, este încă departe?
Pentru cei care au lucrat sau au avut tangenţă cu ramura minieră, în fiecare zi când colegii noştri revin din subteran la lumina zilei teferi, este o sărbătoare! Nu trebuie să aşteptăm ca şi calendarul să ne spună când trebuie să sărbătorim!
Lucrarea putea fi orientată spre alte tematici, dar noi am preferat să ne axăm asupra Văii Jiului unde, de peste o sută de ani, s-a dezvoltat un adevărat cult pentru medalistică.
Astfel prin reproducerea foto a unui număr de 180 medalii sau plachete şi a 63 de insigne, completate de 42 imagini, am căutat să creăm o privire de ansamblu fidelă a celei mai importante zone carbonifere a ţării.
Au fost emise astfel medalii şi plachete comemorative pentru omagierea unor evenimente majore, medalii aniversare atunci când unele unităţi economice împlineau un număr rotund de ani în activitate, medalii care marchează punerea în funcţie a diverselor capacităţi de producţie etc.
Nu au fost uitate nici medaliile sau plachetele învăţământului superior minier, ale localităţilor care formează Valea Jiului, nici cele cu tematică religioasă, economică sau sportivă din zonă.
Lucrarea se bazează pe piesele existente în colecţiile autorilor, deci este posibil ca unele plachete sau medalii să nu fie menţionate, motiv pentru care ne cerem scuze şi orice completare adusă va fi binevenită, cu mulţumirile de rigoare.
Toată gratitudinea noastră faţă de cei care ne-au depănat amintiri legate de evenimente mai puţin cunoscute sau mediatizate. pe care noi nu aveam de unde să le ştim. De asemenea mulţumim domnilor Mihai Livadariu şi Claudiu Pardos pentru ajutorul acordat în realizarea imaginilor.
Am încercat ca, pe lângă fiecare medalie sau plachetă prezentată, să facem o scurtă descriere istorică sau geografică a momentului sau a zonei în care a apărut ca o părticică din istoria meleagurilor unde am crescut şi de care suntem mândri că putem să le facem cunoscute şi celor interesaţi.
Toate faptele relatate constituie un lanţ unitar redat prin medalii şi plachete cuprinse între anii 1907-2012 marcate de figura şi faptele MINERULUI - cel care şi-a pus totdeauna pecetea pe aceste plaiuri iubite de locuitori şi binecuvântate de Dumnezeu!
NOROC BUN!"
sursa: http://www.zvj.ro/articole-22909-O+apari++ie+remarcabil+++a+domnilor+Tiberiu+Kelemen++Dumitru+Pu++ca++u+++i+Ioan+Pardos+++Cartea+c++r.html

vineri, 28 martie 2014

Targ de antichitati la Pitesti

In zilele de 04,05 şi 06 aprilie 2014 SEVERINUM ANTIK organizează un Târg de antichităţi în Piteşti in centrul comercial Jupiter City (Carrefour). Cei interesaţi sa participe la acest eveniment sunt rugaţi să contacteze organizatorii la următoarele numere de telefon sau pe mail.
severinumantik@yahoo.ro
0753568354 - romeo
0722582997 - sebi

Legea muzeelor şi a colecţiilor publice a fost republicată

Va recomandam sa cititi articolul aparut pe:  http://romanianstampnews.blogspot.ro/2014/03/legea-muzeelor-si-colectiilor-publice.html

luni, 24 martie 2014

O moneda inedita

 
O moneda cu o forma inedita a fost emisa de Insulele Virgine Britanice pentru a celebra implinirea a 125 de ani de la ridicarea Turnului Eiffel. Aceasta are forma turnului si are o valoare nominala de 10 dollari. Aversul monedei are efigia Reginei Elisabeta II a Marii Britanii. Moneda se poate achizitiona din argint patinat in stare proof sau din aliaj "nickel silver"
Mai multe informatii despre "ciudatenie" gasiti pe site-ul monetariei obisnuite cu astfel de productii numismatice: http://pobjoymint.cmail3.com/

vineri, 7 martie 2014

150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va lansa in circuitul numismatic, începând cu data de 10 martie 2014, un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României.
Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:
Valoare nominală100 lei10 lei1 leu
Metalaurarginttombac cuprat
Titlu900‰999‰-
Formărotundărotundărotundă
Diametru21 mm37 mm37 mm
Greutate6,452 g31,103 g23,5 g
Calitateproofproofproof
Cantzimţatzimţatzimţat
Avers
Revers

Aversul monedei din aur redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „100 LEI” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Aversul monedei din argint redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „10 LEI” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un citat din legea de înființare a Curții de Conturi - „O Înaltă Curte de Compturi se institue la Bucuresci pentru tótă România” - stema României, valoarea nominală „1 LEU” și inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”.
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), ,prezintă o compoziție care sugerează aniversarea a 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi: inscripția „150 ANI”, suprapusă peste un fragment din Monitorul Oficial din 24 ianuarie 1864 în care a fost publicată legea de înființare a Curții de Conturi, sigla instituției și anii „1864” și „2014”.
Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.
Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de:
150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
250 buc. monede din argint.
Preţurile de vânzare sunt:
1 780,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
300,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

joi, 6 martie 2014

Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente

"Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea celei de-a doua conferințe publice din seria „Historia Viva”, având ca titlu „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente”. În cadrul seriei de conferințe reunite sub genericul „Historia Viva” specialiștii și publicul interesat vor avea prilejul să afle rezultate ale unor importante cercetări arheologice, istorice, numismatice și pluridisciplinare derulate de colective de specialitate din cadrul muzeului și al partenerilor săi instituționali.
afis_conf_vechiul aur si argint_mar2014Evenimentul va avea loc miercuri, 12 martie 2014, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
În cadrul conferinţei vor fi susţinute două comunicări ce prezintă demersuri de cercetare și propuneri de interpretare și de integrare în discursul istoric al rezultatelor unor investigații interdisciplinare, astfel:
Argintul antic în spațiul extracarpatic: pumnalul de la Poduri, tezaurul de la Perșinari, discul de tip Vălčitrăn din județul Dolj, mormântul princiar de la Agighiol, susţinută de domnul dr. Bogdan Constantinescu, cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”.
Aurul și argintul dacic în lumina analizelor atomice și nucleare, susţinută de domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României
Problema aurului și argintului din care au fost lucrate artefactele descoperite pe teritoriul României reprezintă o temă care i-a preocupat adesea pe geologi, istorici și arheologi de-a lungul ultimelor două secole. Cu toate acestea, putem considera că suntem de abia la începutul înțelegerii marilor procese economice, tehnologice, politice și ideologice care au marcat exploatarea și prelucrarea metalelor prețioase din România din preistorie și până în epoca modernă. Extraordinarul progres tehnologic din ultima jumătate de secol, ca și noul climat politic din România și țările din jur au făcut posibile atât crearea unor echipe multidisciplinare, specializate pe cercetarea aurului și argintului vechi, cât și accesul la marile colecții de arheologie și geologie, care păstrează piese de aur și de argint realizate de vechii locuitori ai spațiului românesc din mileniul al V-lea a.Chr. până în pragul epocii medievale, la arhivele istorice, precum și la posibilitatea de a analiza rapid și relativ ieftin, cantități mari de eșantioane de minereuri de aur și argint, de aur primar și aluvionar, dar și piese finite din metale prețioase.
Aplicarea unor tehnici analitice, iniţial dezvoltate în domeniul ştiinţelor materialelor (tehnici bazate în principal pe fenomene fizice şi chimice), în studiul obiectelor de artă şi arheologice oferă istoricilor şi arheologilor informaţii cantitative care pot fi de folos în înţelegerea societăţilor din vechime.
Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică „Dincolo de strălucirea aparentă – Vechiul aur şi argint al României din perspectiva unor cercetări recente” sunt următoarele:
•           accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;
•           accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până marţi, 11 martie, ora 12.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
•           publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit."
( articol preluat de pe http://www.mnir.ro/index.php/dincolo-de-stralucirea-aparenta-vechiul-aur-si-argint-al-romaniei-din-perspectiva-unor-cercetari-recente/ )