140 de ani de telecomunicaţii militare

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 1 iulie 2013, un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) dedicat aniversării a 140 de ani de telecomunicaţii militare. 

Aversul monedei din aur redă imaginea unor militari transmisionişti din Primul Război Mondial realizând legături telefonice, telegrafice şi radio pe un câmp de luptă - reproducere după o metopă de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „100 LEI” şi anul de emisiune „2013”.

Aversul monedei din argint redă imaginea unor militari transmisionişti din Primul Război Mondial realizând legături telefonice, telegrafice şi radio pe un câmp de luptă - reproducere după o metopă de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „5 LEI” şi anul de emisiune „2013”.

Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea unor militari transmisionişti din Primul Război Mondial realizând legături telefonice, telegrafice şi radio pe un câmp de luptă - reproducere după o metopă de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „1 LEU” şi anul de emisiune „2013”.

Reversul, comun celor trei monede, prezintă furgonul unui telegraf de campanie, reprodus după un desen din 1877 de Sava Henţia, un soldat transmisionist din Primul Război Mondial, reprodus după statuia de pe Monumentul eroilor din arma geniului – Leul, din Bucureşti, inscripţiile „1873” şi „140 DE ANI”, iar la exterior, inscripţia în arc de cerc „TELECOMUNICATII MILITARE”.

Setul de monede, ambalate în capsule de metacrilat transparent, va fi însoţit de o broşură de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactată în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul pentru această emisiune este de 250 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat).

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare, este de 1.750,00 lei/set.

Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat din setul dedicat aniversării a 140 de ani de telecomunicaţii militare au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a setului de monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. 

Valoare nominală	100 lei	5 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	999‰	925‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	30 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	15,55 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat
Avers
Revers

 (sursa: site BNR)

Recuperarea patrimoniului jefuit

Preluam cu bucurie un comunicat al MNIR:

"Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să  anunţe că, în data de 26 iunie 2013, a avut loc la Consulatul General al României de la Chicago, o ceremonie care a marcat recuperarea și repatrierea din Statele Unite ale Americii a unui număr de 49 monede dacice de argint de tip Koson. Recuperarea şi repatrierea monedelor se datorează cooperării judiciare internaţionale dintre autoritățile române și americane, Ministerul Culturii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi specialiștii de la Muzeul Naţional de Istorie a României. La ceremonie au participat oficialități americane implicate în procesul de recuperare a unor piese aparținând patrimoniului cultural național românesc, membri ai Consulatului General al României, specialiști din Ministerul Culturii, precum și membri ai comunității românești din Chicago.

      Această ceremonie este consecința încununării cu succes a peste doi ani de activități multiple, desfășurate de către autoritățile judiciare din România și Statele Unite ale Americii, funcționari ai Ministerului Culturii, Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe și a experților de la Muzeul Național de Istorie a României, într-o cooperare desăvârşită.

      Operațiunea desfășurată în cadrul Acordului de asistență juridică între Statele Unite ale Americii și România reprezintă o premieră absolută, deoarece este pentru prima oară când autorităţile române reuşesc recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piața numismatică americană. Recuperarea și repatrierea celor 49 monede dacice de argint   s-a realizat în cadrul prevederilor convenției UNIDROIT.

Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menționând numele suveranului care a ordonat baterea lor – KOSON. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 a. C. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur, descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie și săpături desfășurate de membri ai unor rețele infracționale, care au activat zona în Sarmizegetusa Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.

După repatrierea lor, sâmbătă 29 iunie a.c., monedele vor îmbogăţi patrimoniul cultural naţional şi vor intra în colecţia Muzeului Naţional deIstorie a României. Cu această ocazie, Muzeul Naţional de Istorie a României va organiza o conferinţă de presă, la odată ce va fi comunicată în curând, în care vor fi prezentate piesele excepţionale şi povestea recuperării şi repatrierii acestora.

Reamintim cu acest prilej că, în ultimii cinci ani, autorităţile române au reuşit să recupereze şi să readucă în ţară un număr important de piese arheologice şi numismatice dacice şi greceşti, constând în 13 brăţări dacice regale de aur (cântărind 12,633 kg), două umbones de scuturi dacice regale de paradă, 146 monede dacice de aur de tip Koson, 202 monede dacice de argint de tip Koson, 30 monede de aur de tip Lysimachos, emise la Callatis şi Tomis, 73 monede de argint și bronz, precum și a unui depozit de unelte și arme de fier dacice, toate provenite tot din zona Sarmizegetusa Regia și a altor cetăți dacice din Munții Orăștiei."
Imagini ale citorva piese recuperate gasiti pe: https://www.facebook.com/notes/mnir/comunicat-de-pres%C4%83/10151444908686607

Targ de arta si antichitati la Iasi

Manifestare la Piatra Neamt

Prin bunavointa dlui Sergiu Gabureac aflam ca la sfarsitul saptaminii viitoare la Piatra Neamt va avea loc a XX-a editie a Simpozionului National si Targul colectionarilor in organizarea Federatiei Filatelice Romane si Asociatia Filatelistilor Neamt.

Cronologia şi tipologia monedelor emise la Histria pentru Septimius Severus şi familia sa

O noua aparitie editoriala: "Cronologia şi tipologia monedelor emise la Histria pentru Septimius Severus şi familia sa" autor, redactor, procesator foto etc: Corneliu Bogdan Nicolae Beldianu. Prin bunavointa autorului cartea se poate descarca de pe blogul domniei sale: http://typ3forever.blogspot.ro/2013/06/cronologia-si-tipologia-monedelor-emise.html
Prezentarea lucrarii  va avea loc sambata, 29 iunie in cadrul Adunarii Generale Ordinare a SNR.

Standard Catalog of World Coins 1901-2000-editia 41

Krause Publications a scos editia 41 din Standard Catalog of World Coins 1901-2000.

 Noua editie cuprinde peste 1 milion de preturi pentru cinci stari de conservare, pentru  monedele emise in secolul XX, si peste 50.000 de imagini ale acestor monede de circulatie.

150 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 25 iunie 2013, o monedă din argint dedicată aniversării a 150 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei redă imaginea unui grup de militari din armata Principatelor Unite în uniforme specifice diferitelor arme, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA” şi anul de emisiune „2013”.

Reversul monedei prezintă imaginea Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei, după o litografie de epocă şi anul înfiinţării acesteia, „1863”, stema Principatelor Unite şi inscripţiile în arc de cerc „MANUFACTURA DE ARME” şi „ARSENALUL ARMATEI”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate aniversării a 150 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Colocviu:Fortificaţiile liniare antice din stânga Dunării de Jos

Muzeul Brăilei şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi organizează:
Colocviul „Fortificaţiile liniare antice din stânga Dunării de Jos” - deschiderea oficială va avea loc vineri, 14 iunie 2013, ora 11.00, la sediul Muzeului Brăilei (Piaţa Traian 3).
Masa rotundă „Fortificaţiile liniare: Prezent şi perspective” - deschiderea oficială va avea loc sâmbătă, 15 iunie, ora 11.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.
Vor fi lansate volumele:
Eugen S. Teodor, „Uriaşul invizibil - limes transalutanus. O reevaluare la sud de râul Argeş”, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2013.
Costin Croitoru, „Galaţi. Repertoriul descoperirilor arheologice şi numismatice”, Editura Muzeului de Istorie Galaţi, Galaţi, 2013.

Eminescu-expozitie de medalii, plachete, insigne

Camera Deputatilor,  Secretariatul General al Camerei Deputaților,  Serviciul de Ambientare şi Expoziții în colaborare cu Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „Mihai Eminescu” a  SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE vã invitã, în perioada 12-27 iunie 2013, la    SALONUL NAŢIONAL
„MIHAI EMINESCU”. In data de 12 iunie - 2013, ora 15.00 va avea loc vernisajul expoziţiei  de  medalii,  plachete,  insigne,  pictură,  graficã,  cartofilie,  carte veche şi alte materiale dedicate poetului naţional Mihai Eminescu. Locul: Palatul Parlamentului, Sala „Constantin  Brâncuşi”, strada Izvor nr. 2-4, sector 5, Bucureşti,
Program de vizitare, luni-vineri: 10 - 16
PARTENERI:
Fundaţia „GOLESCU” , As. Culturală „ADSUM”, Librăria „MIHAI EMINESCU” - Bucureşti
Fundaţia Internaţionalã „MIHAI EMINESCU”
INTRARE LIBERĂ
Ȋn program: recital Mirela TOLBARU și Formația „Celest”

140 de ani de la naşterea Luciei Sturdza-Bulandra

Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 10 iunie 2013, o monedă din argint dedicată aniversării a 140 de ani de la naşterea Luciei Sturdza-Bulandra.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 grame
• Calitate: proof
• Cant: zimţat.

Aversul monedei redă imaginea vechii clădiri a Teatrului Naţional din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală „10 Lei“ şi anul de emisiune „2013“.

Reversul monedei prezintă portretul, semnătura actriţei Lucia Sturdza-Bulandra şi anii între care a trăit, respectiv „1873” şi „1961“, elemente suprapuse peste o compoziţie sugerând arta teatrală, iar în arc de cerc, inscripţia „LUCIA STURDZA-BULANDRA“ .

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310 lei/buc.

Monedele din argint dedicate aniversării a 140 de ani de la naşterea Luciei Sturdza-Bulandra au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Cetatea Ibida

La inceputul lunii mai am vizitat cetatea Ibida aflata in zona (de fapt mai mult sub) localitatii Slava Rusa ( fosta Cazil-esera, în turcă oraşul florilor)

Cetatea de pe Valea Slavei, identificata de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenita de Procopius din Caesarea între cetatile refacute de Justinian (De Aedificiis IV 7), mentionata si de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, o centura de fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti. Cetatea, în forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI p. Chr., este dublata de o fortificatie cu suprafata de aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (în traducere din limba turca „Cetatea Fetei”), a carei latura de nord e comuna cu cea de sud a cetatii. La altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata în prelungirea dealului Harada, catre sud, se afla un fort de perioada romano-bizantina, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetari arheologice sporadice, începând chiar cu sfârsitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetatii - a unei basilici cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantina, si la stabilirea stratigrafiei cetatii (sec. I – VII p.Chr.).

Reluarea cercetarilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incinta în punctele Curtina G si turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-si gaseste analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.

 Iata citeva imagini din vestita cetate ramasa ca multe altele in parasire. In sit gasim doar o pancarda ruginita cu citeva explicatii sumare. Nu veti gasi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor. Fiecare se descurca cum poate.

Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos:

• www.cimec.ro, Institutul de Memorie Culturală, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea [Ibida]
• cimec.wordpress.com, blogul Institutului de Memorie Culturală, urmăriţi tag-ul Ibida
• www.icemtl.ro, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Slava Rusa – Cetatea (L)Ibida
• www.romanialibera.ro, Ibida, metropola antichităţii