Targul colectionarilor in Bucuresti

 

Targul Colectionarilor la Cluj-Napoca

 

Foaia Informatica a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-aprilie 2023

 

Targul colectionarilor la Tg. Mures

 

Memorial aviatic: Expoziție organizată în Municipiul Barlad de Societatea Numismatica Româna -Sectia Bârlad la Muzeul Vasile Pârvan

 

Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 10 aprilie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă turlele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe și Palatul Culturii din Timișoara, stema României, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.

Reversul monedei prezintă clădiri din Piața Unirii din Timișoara, Domul Romano-Catolic, stema orașului și inscripțiile „TIMISOARA” și „CAPITALA EUROPEANA A CULTURII”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Conferinta Nationala: Centenarul Constitutiei Romaniei Intregite

 

𝗔𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗡𝗲𝗴𝗿𝗲. 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗠𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗟𝘆𝘀𝗶𝗺𝗮𝗰𝗵

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗚𝗲𝗼𝗿𝗴𝗲 𝗦𝗲𝘃𝗲𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 | 𝗩𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟯𝟭 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬

Seria conferințelor organizate la Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București continuă cu o temă incitantă - „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach“ - prezentată de dr. Emanuel Petac.

După ce în secolele epocii clasice (V-IV a.Chr.) emisiunile monetare din cetățile grecești vest-pontice fuseseră reprezentate de nominaluri de argint (drahme, dioboli, oboli sau chiar subdiviziuni ale acestora), fie ele din Istros, Kallatis, Mesembria sau Apollonia Pontica și doar extrem de rar și mai ales către jumătatea sec. IV de piese persane de aur (darici), ajunse acolo de regulă prin intermediul mercenarilor din armata persană, cucerirea macedoneană a Persiei avea să schimbe radical aspectul lucrurilor. Odată cu războaiele diadohilor pătrund în spațiul de la sudul și nordul Dunării de Jos primii stateri macedoneni de tip Alexandru cel Mare, prin intermediul mercenarilor traci sau geți servind în armatele competitorilor elenistici.

Cantități imense de monede de aur aveau să fie vizibile însă în spațiul vest-pontic mai ales către mijlocul sec. III, când marile regate elenistice (în speță Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă) își dispută hegemonia asupra Mării Negre și moștenirea fostului regat al Traciei lui Lysimach prin intermediul aliaților din zonă. Marele război pentru stăpânirea Tomisului dintre Kallatis (și aliatele sale Istros, Odessos, Mesembria), susținut de Siria seleucidă respectiv Byzantionul susținut de Ptolemeii Egiptului, avea să conducă pe de o parte la emiterea de către cetățile vest-pontice a unui imens volum de stateri de tip Alexandru cel Mare, comparabil cu cantitatea de aur monetizat de Byzantion în forma staterilor de tip Lysimach.

Victoria finală a Byzantionului avea să atragă pe de o parte căderea dramatică a puterii Kallatisului, alinierea tuturor celorlalte cetăți la sistemul de alianțe al victoriosului Byzantion, dar și la un nou polis, și anume Tomisul, care emite acum, urmare a victoriei byzantiote, primele sale monede de aur. Acest aflux de metal prețios avea să se mențină de-a lungul sec. III a.Chr, câtă vreme a continuat lupta pentru hegemonie auspra regiunii dintre seleucizi și ptolemei. Ascensiunea Romei la finalul sec. III și începutul sec. II, urmată de căderea regatului Macedoniei, de respingerea Siriei din Europa și împingerea ei în spațiul asiatic, de izolarea Egiptului, avea să atragă și dispariția timp de peste un secol a aurului din Marea Neagră, ultima revenire fiind legată în prima jumătate a sec. I a.Chr. de războaiele mithridatice.

Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până vineri 31 martie, ora 16.00, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.

Mai multe informații despre acest eveniment și autorul prelegerii vă rugăm să citiți aici: https://fb.me/e/4eVRaOWgi

 

Medalie: HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR

 HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR

Mănăstirea Humor (denumită uneori și Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 pe valea râului Humor, în mijlocul unui ţinut legendar de o frumuseţe copleşitoare, de către marele logofăt Toader Bubuiog, la sfatul domnitorului Petru Rareș.
Biserica Mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe.

Mănăstirea Humor este una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, remarcabilă prin pictura exterioară, dominată de „roşul de Humor”, reprezentativ fiind aici tabloul asediului Constantinopolului. Fresca exterioară a fost pictată de Toma Zugravul în 1535, fiind prima din şirul bisericilor cu pictură exterioară.
Biserica de la Humor prezintă o arhitectură deosebită. Aici apar, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis, precum şi încăperea de la etaj numită tainiţă, care se află deasupra camerei mormintelor.

Frescele exterioare, împodobite cu icoane bizantine, o alătură celorlalte biserici mănăstireşti moldave, singulare ca prezenţă arhitectonică şi iconografică în tot spaţiul european.
În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Monetăria Statului dedică mărgăritarului spiritual din Țara Fagilor produsul medalistic „HUMOR”, inclus în secțiunea Bisericile pictate din nordul Moldovei - Programul Medalistic 2022.

Setul de colecție - format din medalie însoțită de carte falsă - poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.211 lei/set, pentru medalia din argint și de 391 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:

# Material: Argint 999‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 156 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 40 bucăți

Sarbatorirea a 203 ani de la nasterea lui Alexandru Ioan Cuza la Barlad

Bârlădenii l-au sărbătorit, pe 20 martie pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, născut acum 203 ani la Bârlad. Ceremonialul militar și religios s-a desfășurat la bustul domnitorului, din fața Cercului Militar.
După ceremonialul militar și religios, publicul a fost invitat în holul Cercului Militar, la o expoziție de numismatică, cu tematică legată de Cuza și Unire. Exponatele provin din colecțiile membrilor Societății de Numismatică Secția Bârlad.

 

Expozitie: In lumina crucii

 

Foaia informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-martie 2023