Dar, ce sunt de fapt acesti taleri si de ce sunt astfel denumiti? Rolul acestui articol este tocmai acela de a da raspuns la aceste doua intrebari.
In primul rind, acesti taleri aveau o forma deosebita fata de majoritatea monedelor care circulau in Europa in perioada in care au fost emisi. Sub acest nume, “klippe” sunt cunoscute mai multe monede europene avind, in general, forma patrata. Talerii klippe sunt patrati, rombici sau poligonali dind senzatia ca, de fapt, sunt niste monede clasice, rotunde, care au fost taiate. Cuvintul “klippe” se pare ca provine de la cuvintul suedez “klippa” care ar insemna “a taia”, “a reteza”. Aceste monede mai neobisnuite au fost emise ca piese de circulatie, emisiuni comemorative sau pentru diverse ocazii, ori ca monede de necesitate in timpul asediilor. In ceea ce priveste metalul din care sunt confectionati se cunosc taleri din cupru, argint si aur.
Prima tara care a batut acesti taleri a fost Suedia, zona foarte bogata in cupru. La inceput talerii klippe au fost din cupru, erau numiti “ortug”, (moneda ortug au fost batuta pentru prima data in Suedia in 1370, si valora 3 penningar- subdiviziune a dalerului) si au fost emisi in prima jumatate a secolului XVI, in timpul domniei lui Gustav Vasa (1521-1560). Tot acesta a batut si primii taleri klippe din argint.
Mai tirziu, in perioada de domnie a reginei Kristina (1632-1654) s-au emis taleri klippe din cupru de dimensiuni foarte mari. Piesa de 10 dalers emisa intre 1644/1645, avea dimensiunile 63x32cm si cintarea 19,7kg, (tiraj de 26.000 piese timp de 2 ani, in prezent mai exista doar 7 astfel de monede). Aceste emisiuni s-au datorat gravei lipse a argintului aparuta ca urmare a razboiului purtat cu Danemarca.
Popularitatea talerilor klippe a crescut atit de mult in vestul si centrul Europei incit au inceput sa fie batuti si de tarile din aceste regiuni. Astfel, mai multe orase olandeze au emis taleri klippe de necesitate in timpul asediului impus de spanioli. Era mult mai usor, dar si mai rapid (si fara pierderi de metal) sa se realizeze flanuri patrate decit rotunde. Alti klippe au fost batuti in timpul Sfintului Imperiu Roman de Natiune Germana si de Imperiul Austriac.
Unii taleri s-au batut doar pe o fata a flanului.
.+Breslau.+AR+3+Taler+Klippe.JPG)
De-a lungul istoriei s-au emis taleri klippe avind ca valoare 1/12;1/9;1/8;1/6; ¼; ½ dintr-un taler sau 1 ¼; 1 ½; 2; 3; 4; 6 taleri. In privinta greutatii talerilor trebuie consemnat faptul ca in 1524 greutatea standard pentru un taler a fost stabilita in statele germane la 27,4 grame de argint pur. Valoare care avea sa scada la 25,95 grame argint pur in 1566. In secolul XVII greutatea talerilor a continuat sa scada, iar in 1667 prin Conventia de la Zinna dintre Saxonia si Brandenburg se stabileste ca talerul sa aiba un continut de 22,25 grame de argint pur.
Talerii klippe austrieci au ca o caracteristica faptul ca pe flanul patrat sau rombic s-a utilizat la imprimare o matrita circulara. 
Cind popularitatea talerilor klippe a inceput sa scada acestia au fost emisi doar pentru ocazii foarte speciale. Designul are un aspect mai ingrijit si in plus apar diverse ornamente in colturile pieselor. Talerul de mai jos a fost emis in 1662 cu ocazia casatoriei fiicei electorului saxon Johann Georg II, Ermuthe Sophie.
Iar acest taler s-a emis in 1614 pentru a celebra botezul fiului, August, al electorului tinutului Sachsen-Albertinische Linie, Johann Georg I (1611-1615).
Bibliografie:
1.Frank Draskovic, Stuart Rubenfeld- Standard price guide to world crowns & talers 1484-1968 as cataloged by Dr.John S.Davenport, ed.1984
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu