Istoria aurului – Coroana reginei Maria

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 21 decembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Coroana reginei Maria.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: aur
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 13,92 mm
• Greutate: 1,224 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei redă coroana reginei Maria, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală „10 LEI“ și anul de emisiune „2015“.
Reversul monedei prezintă portretul reginei Maria purtând pe cap coroana din aur şi inscripția în arc de cerc „COROANA REGINEI MARIA“.
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.
Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Coroana reginei Maria au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comoara de pe strada Beau din Somerset

Au gasit englezii o comoara cu adevarat uriasa: 17500 monede romane din argint. Va lasam sa cititi articolul  si sa va minunati.
"The Beau Street Hoard, found in Bath, Somerset, is the fifth-largest hoard ever found in Britain and the largest ever discovered in a British Roman town. It consists of an estimated 17,500 silver Roman coins dating from between 32 BC and 274 AD. The hoard was found on Beau Street about 150 metres (490 ft) from the town's Roman Baths, built when Bath was a Roman colony known as Aquae Sulis.
It was discovered in 2008 by archaeologists from Cotswold Archaeology on the site of what is to be a new pool for the Gainsborough Hotel and Thermal Spa. It is the largest hoard ever found in the UK by a professional archaeologist. The coins were found fused together into a large block. It was secreted under the floor of a Roman building near the face of a masonry wall, within a small oval pit measuring about 40 cm × 30 cm (16 in × 12 in). The find's location makes it highly unusual, as hoards more typically come from rural locations. It was thought initially that the hoard comprised up to 30,000 coins but the estimated number was subsequently reduced to around 17,400. The hoard appears to have been deposited towards the end of the 3rd century AD; coins spanning a period from 32 BC to 274 AD have been identified by British Museum conservators.
When the hoard was discovered it was believed that it had been deposited in a wooden box which had since rotted away, but X-ray analysis of the block of coins by Southampton University has found that they had been stored in a number of leather bags. Six bags were visible on the X-rays, and two more were discovered as the hoard underwent conservation. Traces of the leather are still visible, having been partially protected from decay by contact with the copper coins, which repelled the bacteria that would otherwise have destroyed it. The bags contained the following:

• One bag of denarii dating from 32 BC to the 240's AD (the oldest being a coin issued by Mark Antony that was already 300 years old at the time of its deposition), plus a handful of radiates from the 250's.
• Four bags of high-silver radiates from the 3rd century, dating up to the 260's.
• Three bags of debased (low-silver) radiates from the 3rd century, dating up to the 270's, consisting of coins which had been heavily debased (in some cases so much so that they were mostly bronze rather than silver).

It is not known why it was buried but the period was one of great turmoil, known as the Crisis of the Third Century, in which the Roman Empire nearly collapsed as Britain and Gaul broke away to form the short-lived Gallic Empire. There were 25 emperors in only 50 years. Such hoards are thought to have been deposited with the intention of being recovered later once the troubles had passed, but for whatever reason the owners were unable to do so. Nor is it known whether the hoard was deposited in one go in the 270's or whether it might have been built up over time. It appears to have been amassed over a period of several decades, perhaps being redeposited from somewhere else. The hoard represented a substantial amount of value, though the rampant inflation of the time would have eroded its worth rapidly. In the 230's it would have been equivalent to about the same as a year's pay for 18 Roman legionaries, but by 301 it would only have been the equivalent of two soldiers' annual salaries." continuarea pe:
 https://www.facebook.com/notes/shipwreckhunter/the-beau-street-hoard-of-england/

In cautarea celtilor pierduti

Chiar daca evenimentul a avut loc luni, 14 decembrie, merita semnalat.

Targ de antichitati la Timisoara

Simpozion Național de Numismatică

Societatea Numismatica Romana a desfășurat, în perioada 3-5 Decembrie 2015 la Mănăstirea Caraiman din Bușteni, lucrările celui de al XXXII-lea Simpozion Național de Numismatică.

 Pentru a vedea titlurile lucrarilor prezentate in cadrul simpozionului accesati: https://snr1903.files.wordpress.com/2015/12/program-simpozion-snr-2015.pdf

Izvorul scris sau artefactul? Arheologia si numismatica in actiune

140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din București.

Incepând cu data de 7 decembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din București.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 200 lei
• Metal: aur
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 27 mm
• Greutate: 15,551 g
• Calitate: proof
• Cant: neted

Aversul monedei redă imaginea Catedralei Sf. Iosif din București, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „200 Lei“, stema României și anul de emisiune „2015“.

Reversul monedei prezintă o imagine din interiorul Catedralei Sf. Iosif din București, inscripţia în arc de cerc „CATEDRALA SF. IOSIF - BUCURESTI“ și anul punerii pietrei de temelie „1875“.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 150 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare, este de 3.400,00 lei/buc.

Monedele din aur dedicate împlinirii a 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei romano-catolice Sf. Iosif din București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

SNR Barlad la aniversarea a 30 ani de existenta

Aflam de pe blogul Societatii Filatelice "Tutova" din Barlad, http://filateliebarlad.blogspot.ro/  ca Sectia Barlad a Societati Numismatice Romane, a aniversat luna trecuta 30 de ani de la infiintare. Le uram un sincer "La multi ani!" si-i felicitam ca reusesc sa reziste in conditiile in care alte filiale au sucombat din diferite motive. Cu acest prilej dl. Constantin Daniliuc a realizat o serie de materiale filatelice reusite pe care vi le prezentam mai jos. Ne-ar interesa si citeva detalii privind modul de achizitionare si bineinteles un pret al acestora.

Semnal editorial: Moneda in Republica Moldova

A vazut lumina tiparului volumul Moneda in Republica Moldova, realizat de un colectiv de autori din Romania si Republica Moldova. Volumul, cu o ilustratie bogata, se adreseaza publicului larg dar si specialistilor, constituindu-se intr-o adevarata radiografie a circulatiei monetare in zona dintre Prut si Nistru, din cele mai vechi timpuri si pana in prezent

 

Pentru cuprinsul volumului accesati linkul: 

 https://aurelvilcu.files.wordpress.com/2015/11/monedamoldovacoperta.pdf

O moneda din niobiu

O spectaculoasa moneda bimetalica, din argint si niobiu, cu valoarea nominala de 25 euro, diametrul de 34mm si cantarind 9 grame.va fi pusa in vanzare de Austria. Moneda este dedicata timpului si va avea un tiraj de 65.000 de exemplare. V-o prezentam mai jos.

Brasov-Targ filatelic si numismatic

375 de ani de la tipărirea Pravilei de la Govora

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 23 noiembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 375 de ani de la tipărirea Pravilei de la Govora.
Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi comemorative de 50 bani (Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vladislav I Vlaicu şi 10 ani de la denominarea monedei naţionale), precum şi o medalie din argint.
Caracteristicile medaliei din argint sunt următoarele:

• Metal: argint
• Titlu: 800‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 28 mm
• Greutate: 15,5 g
• Calitate: proof
• Cant: neted

Aversul redă imaginea şi numele mănăstirii Govora, inscripţiile „PRAVILA DE LA GOVORA” şi „1640” – anul tipăririi pravilei.
Reversul prezintă portretul, numele şi anii de domnie ai voievodului Matei Basarab şi reprezentarea stemei Ţării Româneşti din Pravila de la Govora.
Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locaşuri speciale. Medalia din argint şi monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiţii de calitate proof.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 seturi.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 240,00 lei.
Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României

 

Targ de antichitati la Bacau

Colocviu numismatic

Colocviul s-a aminat pe data de 18 noiembrie si va include prezentarea lucrării Conspecte numismatice (V) şi mai multe comunicări din domeniul numismaticii.
Program
13.00 – Prezentarea expoziţiei “Cucuteni altfel” de Diana Morari (studentă, an. II, Arheologie).
13.15 – Prezentarea lucrării Conspecte numismatice (V).
13.30 – Lucrările Colocviului
Andrei COROBCEAN (USM), Valori „monetare” în Vechiul Babilon
Sergiu MATVEEV (USM), Monedele Macedoniei
Ana BOLDUREANU (MNIM), Lingouri de tip "sommo" descoperite în Moldova
Lilia DERGACIOVA (IPC AŞM), Referitor la problema factorului nord-pontic în circulaţia monetara al spaţiului pruto-nistrean din secolul al XV-lea
Valentin ARAPU (USM), Itinerariul „tezaurului” Ţării Moldovei după relatările călătorului armean Simeon Dbir Lehaţi (1584 – d. 1636)
Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU (IPC AŞM), Izvoare documentare pentru cercetarea problemei resurselor alimentare şi preţurilor în Moldova secolului al XVIII-lea
Elena ARCUŞ-JANTOVAN (USM), Călători francezi despre comerţ, mărfuri şi preţuri în Principatul Moldovei (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea)
Valentin TOMULEŢ (USM), Unităţi băneşti utilizate în Principatele române şi Basarabia pentru plata taxelor şi dărilor
Tudor CIOBANU (II AŞM), Falsificarea monedelor în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea

Tezaur monetar urias-10 tone monede din cupru

In Xinjian, China's Jiangxi Province, recetnly a 2,000 years old tomb from Western Han Dynasty (206BC - 9AD) was discovered. Over 10,000 objects were unearthed, including 10 tons of cooper coins (2 millions pieces, which have equal value of 50 kilograms of gold today), chime, bamboo slips, tomb figurines etc., which reveal the lives of the nobility in the Western Han Dynasty.


Mai multe informatii si imagini  pe  http://en.people.cn/n/2015/1105/c90000-8972049.html

PONTICA 2015

In perioada 6-7 octombrie s-au desfasurat lucrarile Sesiunii Stiintifice Internationale Pontica organizata de Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta  In acest an la sectiunea numismatica s-au inregistrat 19 comunicari:
-Daniela Cristea-Stan, Bogdan Constantinescu, Daniele Ceccato (Italia), GabrielTalmaţchi
Considerații asupra aliajelor de tip bronz folosite la producerea vârfurilor de săgeți și a semnelor
monetare găsite în Dobrogea.
-Gabriel Talmaţchi-Câteva observaţii privind semnele monetare din coloniile apusene ale Pontului Euxin (sec. VI a.Chr.).
-Delia Moisil-Tezaurul de vârfuri de săgeți descoperit la Medgidia(?), jud. Constanta.
-Mihai Dima -Contribuții privind clasificarea monedelor histriene de argint din grupa a III
-Aurel Vîlcu Aurul monetizat la Dunărea de Jos la sfârşitul secolului IV a. Chr. şi războaiele diadohilor
-Emanuel Petac, Gabriel Talmaţchi-Consideraţii cu privire la un posibil tezaur elenistic:Lipniţa, jud. Constanţa.
-Theodor Isvoranu Observaţii asupra circulaţiei monetare la Tomis şi Histria în contextul „războiului scitic"
-Steluța Grămăticu-Monede celtice din colecția Maria și Dr. George Severeanu
-Aurel Vîlcu, Alexandra Ţârlea-Descoperiri monetare recente la Histria (sectorul ACS).
-Bogdan Constantinescu, Daniela Cristea-Stan, Aurora Petan, Eugen Iaroslavschi-Analiza compoziţională a unor obiecte de bronz găsite în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
  -Adrian Popescu(Anglia)Câteva observaţii în legătură cu monedele emise la Tomis în secolul I p.Chr
-Silviu I. Purece-Evoluţia tipologică a monedelor de tip Larissa –Apollo Amphipolis.
-Mihaela Iacob, Dorel Paraschiv-Descoperiri arheologice de epocă romană la Războieni (com. Casimcea, jud. Tulcea).
-Lucian Munteanu-Moneda romană în hinterlandul provinciilor Dacia și Moesia Inferior.
-Eugen Paraschiv-Sigilii de la Tomis aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a României.
-Gabriel Talmațchi, Laurențiu Cliante-Descoperiri monetare provenind dintr-un nou vicus aflat în teritoriul tomitan
-Dan Vasilescu-Rarități numismatice descoperite la Ulmetum (Pantelimonu de Sus, jud. Constanța)
-Claudiu Munteanu-A doua parte a colecției numismatice dr. Friedrich Mauksch (Sebeș), donată Muzeului Național Brukenthal -prezentare generală
-Radu Gabriel Dumitrescu-Un tezaur de monede bulgărești și sârbești descoperit la Lazu, jud. Dolj (sec. al XIV lea p.Chr.)

. Programul integral al sesiunii poate fi vazut aici:https://aurelvilcu.files.wordpress.com/2015/10/program-pontica-2015-final.pdf

130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 2 noiembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă o compoziţie grafică inspirată din romanul lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, anul de emisiune „2015”, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 lei” şi stema României.
Reversul monedei redă portretul şi semnătura lui Mateiu I. Caragiale, o ilustraţie realizată de acesta pentru capitolul Asfinţitul Crailor din romanul său, Craii de Curtea-Veche, şi anii între care a trăit scriitorul „1885”, „1936”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Simpozion de numismatica la Chisinau

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române din Bucureşti şi Societatea Numismatică din Republica Moldova organizează al XV-lea Simpozion de numismatica care se va desfăşura în perioada 29-30 octombrie 2015 în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.
La eveniment vor participa cercetători numismaţi din România, Ucraina şi Republica Moldova. În cadrul Simpozionului vor fi prezentate comunicări ştiinţifice din domeniul numismaticii antice, medievale, moderne şi contemporane, a heraldicii, dar şi a altor ştiinţe auxiliare ale istoriei, care reprezintă rodul activităţii acestor cercetători. Aceste comunicări, care vor fi şi publicate ulterior reprezintă contribuţii importante în studierea istoriei circulaţiei monetare de pe teritoriul Moldovei din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, a istoriei economice din regiune, dar şi a valorificării descoperirilor monetare.
Pentru programul complet al manifestarii accesati: http://www.nationalmuseum.md/ro/news/simpozionul_xv_de_numismatica/

Identităţile heraldice ale Republicii Moldova

La 3 noiembrie 2015, în spaţiul expoziţional de la parterul muzeului va fi inaugurată expoziţia „Identităţile heraldice ale Republicii Moldova".

Evenimentul este prilejuit de aniversarea a 25-a de la adoptarea Drapelului de Stat şi a Stemei de Stat ale Republicii Moldova, precum şi de aniversarea a 20-a de la instituirea Comisiei Naţionale de Heraldică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În cadrul ei vor fi expuse lucrări heraldice, vexilologice, faleristice şi uniformistice elaborate în perioada independenţei Republicii Moldova. Expoziţia reflectă faţa heraldică a ţării noastre şi este menită să promoveze acest domeniu ştiinţific şi artistic. Organizatorii ei sunt Comisia Naţională de Heraldică, Cabinetul de heraldică din cadrul Aparatului Preşedintelui şi Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Sursa informaţiilor: http://www.nationalmuseum.md/ro/news/inaugurarea_expozitiei_identitatile_heraldice_ale_republicii_moldova/

Universul colectiilor la Botosani

Muzeul Judeţean Botoşani organizează sâmbătă, 24 octombrie 2015, ora 12.00, în Sala Mare a Muzeului de Istorie, deschiderea expoziţiei „Universul colecţiilor. Domenii de colecţionare”. Expoziţia reuneşte câteva mii de piese de numismatică, instrumente de scris, ceasuri, precum şi piese din diferite ramuri filatelice din colecţiile Mihai Cornaci.
Vor susţine intervenţii: Cornelia Viziteu, Gică Mariţanu, Ioan Siminicianu, Coriolan Chiricheş, Gheorghe Hreapcă şi Sergiu Balanovici.
 

Semnal editorial: Efigia monetara a imparatului Traian portretul unei epoci

Semnalam o noua aparitie editoriala dedicata monedelor imparatului Traian.
Cuprinsul volumului:
Precizări și mulțumiri……………………………………………………………….. 5
În loc de prefață de dr. Ion Donoiu ………………………………………………….. 6
Capitolul I . Saeculum Traianii – Apogeul unui imperiului, apogeul unei monetării.
Monetăria romană în vremea împăratului Traian
Producerea monedelor………………………………………………………………..7
Sediul monetăriei……………………………………………………………………..9
Organizarea internă a monetăriei……………………………………………………10
Gravorii monetari………………………………………………………………….12
Studiu asupra ștanțelor monetare…………………………………………………..13
Alte categorii implicate în producția monetară……………………………………17
O falsă problemă de numismatică romană: emisiunile de campanie ale împăratului Traian…………………………………………………………………………….20

Capitolul II. Observații asupra ideologiei și propagandei monetară romană în epoca traiană

Capitolul III. Portretul împăratului, portretul unei ideologii…………………38
Considerații asupra efigiilor monetare ale împăratului Traian …………………..38
Efigia divină……………………………………………………………………..42
Efigia ”optimus princeps” ……………………………………………………..51
Efigia eroică alexandrină……………………………………………………….56 
Cap IV. Direcționarea mesajelor propagandistice transmise de efigia monetară a împăratului Traian 

Capitolul V. Omul din spatele efigiei monetare ……………………………….88
Trăsăturile personale ale portretului oficial……………………………………….88
Oglindirea în arta monetară a sexualității flavilor și a primilor antonini………..93
În loc de încheiere ……………………………………………………………...107
Lucrări citate .......………………………………………………………………108
Planșe………………………………………………   …………………………112

Targul colectionarilor la Tg. Mures

125 de ani de la nașterea lui Mitiță Constantinescu.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 19 octombrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Mitiță Constantinescu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă Palatul Nou al Băncii Naționale a României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală „10 LEI“ și anul de emisiune „2015“.

Reversul monedei redă portretul guvernatorului Mitiță Constantinescu, inscripţia în arc de cerc „MITITA CONSTANTINESCU“ și anii între care a trăit „1890“, „1946“.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Mitiță Constantinescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10716

Mitiță Constantinescu (nume oficial Dumitru Constantinescu; n 20 octombrie 1890, București - d. 20 septembrie 1946) a fost un economist român și politician liberal, ministru de finanțe al României între anii 1939-1940, guvernator al Băncii Naționale a României. Mai multe informatii puteti afla de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Miti%C8%9B%C4%83_Constantinescu

Targul Colectionarilor la Muzeul Judetean Teleorman

Program simpozion national "Vasile Parvan"

Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau organizeaza, în zilele de 7-9 octombrie, Simpozionul National „Vasile Pârvan”. Si în acest an la manifestarile stiintifice de la Bacau vor participa specialisti de la centrele universitare din tara (Bucuresti, Iasi, Suceava) dar si din cadrul unor institutii de cercetare si muzee.

La simpozion sunt asteptati profesori si istorici de la Institul de Arheologie Iasi, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucuresti, muzeele din Botosani, Neamt, Vaslui, Sfântu Gheorghe, Buzau, Ploiesti, Sinaia, Drobeta-Turnu Severin s.a. „Totodata, vor fi prezenti specialisti din cadrul Arhivelor Nationale, precum si cadre didactice bacauane cu preocupari în domeniu. Manifestarea are ca scop realizarea unui schimb de experienta între institutii academice si muzeale din întreaga tara. Se doreste, în acelasi timp, încurajarea dialogului între generatii, fiind prezente atât personalitati recunoscute în domeniu, cât si tineri aflati la începutul carierei, ce vor face cunoscute publicului rezultatele cercetarilor stiintifice desfasurate“, a precizat Marius Alexandru Istina, seful sectiei Logistica, Informatizare, Educatie Muzeala.

Simpozionul va începe mâine, 7 octombrie, de la ora 11,00, la sediul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu din Bacau (din str. 9 Mai, nr. 7). Atunci va avea loc deschiderea lucrarilor, lansarea volumului XLIV/2015 al anuaruluiCarpica si a catalogului Pipele din colectia Muzeului Judetean de Istorie (autor prof.dr. Anton Cosa), vernisarea expozitiei Fumuri si lulele de odinioara (realizata în colaborare cu Muzeul Bucovinei Suceava, Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi, Muzeul Judetean Buzau, Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul Judetean Botosani). „Prof.dr. Ioan Mitrea va omagia, printr-o comunicare în plen, personalitatea academicianului Mircea Petrescu-Dîmbovita „creatorul scolii arheologice moldave” cu ocazia centenarului nasterii regretatului magistru. Dupa amiaza, începând cu ora 15,30, se vor desfasura lucrarile pe sectiuni: Arheologie; Istorie; Personalitati; Muzeografie, numismatica, filatelie, care vor continua si joi. Vineri, 9 octombrie , va fi organizata o excursie documentara în judet, pe traseul Bacau-Comanesti-Palanca-Ghimes-Bacau, cu vizitarea urmatoarelor obiective: Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie Ghika” Comanesti; Mormântul lui Emil Rebreanu de la Palanca; Cetatea Racokzi din localitatea Ghimes“, a mai precizat Marius Alexandru Istina.

Program:

Miercuri, 7 octombrie 2015

Ora 11.00
Cuvânt de deschidere – prof. Mariana Popa, manager al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau
Cuvântul oficialitatilor
Lansarea volumului „Carpica”, XLIV, 2015 (prezinta prof. Vilica Munteanu, director al Serviciului Judetean Bacau al Arhivelor Nationale)
Lansarea volumului „Pipele din colectia Muzeului de Istorie Bacau” (prezinta prof.dr. Anton Cosa, CMIABc)
Vernisajul expozitiei „Fumuri si lulele de odinioara”, prezinta:

– Lacramioara-Elena Istina (CMIABc)

– dr. Ioan Mares (Muzeul Bucovinei Suceava) – Tutunul de-a lungul timpuluiComunicare: „Centenarul nasterii lui Mircea Petrescu-Dîmbovita – creatorul scolii arheologice iesene/ moldave”, prezinta prof.dr. Ioan Mitrea (Fundatia Cultural-Stiintifica „Iulian Antonescu”)
Ora 15.30 – Lucrari pe sectiuni
Sectiunea I: Arheologie (sala 13)
Sectiunea a II-a: Istorie (sala 16)
Sectiunea a III-a: Personalitati (sala 27)
Sectiunea a IV-a: Muzeografie, numismatica, filatelie (sala de lectura a bibliotecii CMIABc)

Joi, 8 octombrie 2015

Ora 9.00 – Lucrari pe sectiuni

Ora 15.30 – Lucrari pe sectiuni

Vineri, 9 octombrie 2015

Ora 9.00 – Excursie documentara pe traseul: Bacau-Comanesti-Palanca-Ghimes-Bacau (cu vizitarea urmatoarelor obiective: Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie Ghika” Comanesti; Mormântul lui Emil Rebreanu de la Palanca; Cetatea Rakoczi din localitatea Ghimes)

Ora 18.00 – Plecarea invitatilorParticipanti invitati la Simpozionul National Vasile Parvan (Brosura)
-Dr. Adela Kovács, Maria Diaconescu (Muzeul Judetean Botosani), Noi consideratii asupra unei statuete din Cultura Cucuteni, faza A de la Draguseni, judetul Botosani
-Dr. Ruxandra Alaiba (Iasi), Santierul arheologic Dumesti (jud. Vaslui)
-Lacramioara-Elena Istina (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Cercetari de teren non-distructive în judetul Bacau (martie 2015)
-Dr. Laurentiu Grigoras, Daniel Garvan (Muzeul Judetean Buzau), Descoperiri neo-eneolitice în situl de la Pietroasa Mica-Gruiu Darii (jud. Buzau)
-Dr. Ioan Vasiliu (Muzeul de Istorie Onesti), Locuirea eneolitica de la Bogdanesti-Podeac
-Dr. George Bodi (Institutul de Arheologie Iasi), Loredana Solcanu (Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi), dr. Luminita Bejenaru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Influenta expansiunii Uruk si a spatiului Nord-Pontic asupra iconografiei fazei finale a culturii Cucuteni. Consideratii preliminare
-Dr. Roxana-Elena Munteanu (Muzeul Judetean Buzau), Cucuteni C – bilantul unui proiect
-Lector univ.dr. Neculai Bolohan, Sebastian Drob, Andrei Cojocariu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Alexandru Gafincu (Complexul Muzeal Judetean Neamt), Cercetari arheologice de suprafata în bazinul râului Corogea, jud. Botosani
-Conf.univ.dr. Dumitru Boghian (Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava), dr. Angela Simalcsik (Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” Iasi), prof.dr. Sergiu-Constantin Enea (Liceul Teoretic „Ioan Neculce” Tg. Frumos), lector univ.dr. Sorin Ignatescu (Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava), Unele elemente asemanatoare de ritual funerar în necropolele de la Adâncata-Imas si Costâna-Imas, jud. Suceava
-Prof.dr. Sergiu-Constantin Enea (Liceul Teoretic „Ioan Neculce” Târgu Frumos), conf.univ.dr.

-Dumitru Boghian, lector univ.dr. Sorin Ignatescu (Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava), Statuetele antropomorfe si zoomorfe cu amprente de cariopse din situl Costesti-Cier
-Dr. Alin Frînculeasa (Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Ploiesti), Daniel Garvan (Muzeul Judetean Buzau), Bianca Preda (Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Ploiesti), Date preliminare privind un sit din perioada timpurie a epocii bronzului din nordul Munteniei: cercetarile de la Soimesti-Merez (jud. Prahova)
-Dr. Daniel Costache (Muzeul Judetean Buzau), Consideratii privind structurile de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru) din zona Subcarpatilor de Curbura
-Dr. Aurel Melniciuc (Muzeul Judetean Botosani), dr. Bogdan Petru Niculica (Muzeul Bucovinei Suceava), dr. Viorica Vasilache (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Ciprian-Catalin Lazanu (Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui), Câteva observatii asupra tiparelor de piatra pentru turnat bronzuri, descoperite la Cinghinia (com. Ripiceni, jud. Botosani, România)
-Dr. Danut Prisecaru (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Posibilitati de reconstituire a producerii de tesaturi în epoca bronzului la rasarit de Carpati
-Alin Frînculeasa (Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova Ploiesti), Cronologia absoluta a înmormântarilor Jamnaja în arealul vest-pontic
-Dr. Despina Magureanu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucuresti), dr.ing. Migdonia Georgescu (Muzeul National de Istorie a României Bucuresti), Consideratii asupra unor piese metalice din dava de la Cârlomanesti
-Oana Minodora Neagoe (Muzeul Regiunii „Portilor de Fier”, Drobeta-Turnu Severin), Consideratii referitoare la caracteristicile geositului roman de la Drobeta
-Conf.univ.dr. Alexandru Popa (Muzeul National al Carpatilor Rasariteni Sf. Gheorghe), Despre problema zidului dublu din castrul roman de la Bretcu: contributia prospectiunilor geomagnetice recente
-Oana Gheorghe (Universitatea „Dunarea de Jos” Galati), Abordarea cercetarii prelucrarii fibrelor în Dobrogea romana. Necesitati si perspective
-Daniel Ciucalau (Muzeul Judetean Botosani), Doua piese din os din secolele II-III e.n. descoperite in Câmpia Jijiei
-Dr. Andrei Magureanu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucuresti), Observatii privind descoperirile monetare din secolele V-VII p.Chr. de la Dunarea Inferioara
-Andrea Demjen (Muzeul „Tarisznyás Márton” Gheorgheni), Cercetari arheologice la carantina de la Ghimes (Blockhaus 2), jud. Bacau
-Marian Iulian Neagoe, (Muzeul Regiunii „Portilor de Fier” Drobeta-Turnu Severin), O emisiune monetara mai putin cunoscuta, din secolul al XIII-lea, descoperita la Turnu Severin
-Dr. Florin Hau, dr. Monica Dejan, dr. Stefan Dejan (Muzeul Bucovinei Suceava), Cercetari arheologice la Cetatea de Scaun a Sucevei (2011-2014)
Moderatori:Dr. Laurentiu Chiriac, Prof. Mihaela Baitan
-Prof. Remus Istrate (Scoala cu clasele I-VIII „Constantin Platon” Bacau), Institutiile Orientului antic
=Prof.dr. Gheorghe Manolache (Colegiul „Henri Coanda” Bacau), O ipoteza noua privind originea berindeilor
=Dr. Eugen Marius Constantinescu (Buzau), Doamna Neaga. La 16 ani, din Cislau-Buzau pe tronul Tarii Românesti
=Dr. Steluta Chefani-Patrascu (Muzeul Judetean Teleorman Alexandria), Bulgari si sârbi întemeietori de orase la sudul Dunarii
-Dr. Catalin Hriban (Complexul Muzeal „Moldova” Iasi), Elemente de arheologia strazii în orasul medieval est-european si românesc. Surse scrise contemporane
-Dr. Laurentiu Chiriac (Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui), Clerul din fostul tinut Tutova (secolele XVII-XVIII)
-Dr. Constantin Tofan (Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau), Mestesugari evrei pe teritoriul Moldovei pâna în prima jumatate a secolului al XIX-lea
-Prof. Dumitru Ficuta (Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau), Scoala armeana din Ardeal în secolul al XIX-lea
-Prof.univ.dr. Stefan Sorin Gorovei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Un romascan la Bacau: locotenentul Iacovache Gorovei si întâmplarile vietii sale
-Dr.ing. Marius Radulescu (S.C. Electromecanica Ploiesti), Consideratii privind forta militara a Principatelor Române în preajma Unirii
-Liviu Stoica (Muzeul National Peles), I.C. Bratianu, lider al opozitiei politice între 1871-1876
-Prof. Gheorghe-Florin Stirbat (Muzeul Judetean Botosani), Guvernarea I.C. Bratianu sub semnul razboiului (1876-1878)
-Dr. Marius-Alexandru Istina (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Proclamarea independentei României între necesitate istorica si problema europeana
-Prof.dr. Viorel Cruceanu (Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau), Diplomatia europeana si recunoasterea independentei României
-Prof. Ioan Ungureanu (Bacau), Arendasiile si tocmelile agricole, generatoare ale miscarilor taranesti din anii 1888 si 1907
-Prof.dr. Sebastian-Dragos Bunghez (Colegiul National Catolic „Sf. Iosif” Bacau), Parlamentul României si deznodamântul problemei scolilor românesti din Brasov (1899-1900)
-Prof. Cornelia Cucu (Bacau), Scolile de adulti din orasul Bacau la începutul secolului al XX-lea
-Prof. Elena Ungureanu (Bacau), Inspectia scolara în primele gradini de copii din judetul Bacau
-Niculae Daniel (Ministerul de Externe Bucuresti), Participarea Armatei Române la cel de al doilea razboi balcanic. Modul cum s-a desfasurat mobilizarea (22-30 iunie 1913)
-Dr. Alin Spânu (Ministerul de Externe Bucuresti), Spionaj fara happy end. Cazul Antonio Alesani – Francesca Zierke (1915)
-Prof.dr. Liliana Adochitei (Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare” Bacau), Contributii bacauane la sustinerea frontului, în Primul Razboi Mondial
-Prof. Mihaela Baitan (Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” – Filiala Bacau), Monarhia din România în perioada interbelica
-Dan Mihailescu (Complexul Muzeal Judetean Neamt), Viteji nemteni decorati cu Ordinul „Mihai Viteazu”
-Prof. Elena Artimon (Bacau), Vasile Ciocârlan – veteran din al Doilea Razboi Mondial. Relatari de pe front
-Prof.dr. Anton Cosa (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Planuri sovietice privind deportarea catolicilor din Moldova în Rusia
-Conf.univ.dr. Gabriel Asandului (Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi), Învatamântul de partid în România comunista (1945-1953)
-Conf.univ.dr. Andrei Siperco (Universitatea din Bucuresti), Deportarile în Baragan, din anul 1951 – o relatare a unui activist de partid
-Cristina Tanasa (Serviciul Judetean Bacau al Arhivelor Nationale), Unele aspecte privind sanatatea populatiei din regiunea Bacau în anii ’60
-Prof.dr. Livia Liliana Sibisteanu (Bacau), Bisericile tip rotonda din România

Moderatori:Eugenia Antonescu, Prof.dr. Ioan Mitrea
-Bobi Apavaloaie (Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana Iasi), Vasile Pârvan si generatia sa. Începuturile arheologiei urbane la Iasi
-Remus Tanase (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi), Idei mazziniene în filosofia istorica la Vasile Pârvan
-Dr. Corneliu Ciucanu (Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana Iasi), Discipolii lui Vasile Pârvan sub teroarea istoriei. Vasile Christescu si Vladimir Dumitrescu
-Adrian Ciobanu (Complexul Muzeal Judetean Neamt – Muzeul de Istorie Roman), Constantin Dascalu – profesor si arheolog
-Dr. Laurentiu Chiriac (Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui), In memoriam Alexandru Artimon (1938-2008)
-Viorica Zgutta (Vaslui), Date inedite despre originea maresalului Constantin Prezan
Comandor dr. Vasile Florea (Bacau), Magistratul Gheorghe Sion din Odobesti
-Iulia Butnariu (Complexul Muzeal Judetean Neamt – Muzeul de Istorie Roman), Doctorul Moise Enescu (1879-1949) si contributia sa la evaluarea sanatatii publice din fostul judet Roman
-Lidia Alexei (Muzeul Judetean Botosani-Muzeul Memorial „George Enescu” Dorohoi), Concertele Maestrului George Enescu la Dorohoi
-Relu Butnariu (Complexul Muzeal Judetean Neamt – Muzeul de Istorie Roman), Dr. Nicolae Falcoianu (1899-1962) în marturii din colectiile Muzeului de Istorie Roman
-Gheorghe Radu (Complexul Muzeal Judetean Neamt), Lucretiu Patrascanu – trei studii inedite de istorie
-Eugenia Antonescu (Fundatia Cultural-Stiintifica „Iulian Antonescu”), Date inedite despre ofiterul de artilerie Gheorghe Antonescu
-Mihaela Babusanu (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Celebrul Dimitrie Berea, cvasinecunoscut bacauanilor

Moderator:Prof. Emil Paunescu 

-Dr. Dan Jumara (Iasi), Manuscrise de redactie latina
-Adrian Constantin (Liceul cu Program Sportiv Buzau), Manastiri fortificate din zona Carpatilor de Curbura si a Subcarpatilor Moldovei. O viziune de marketing cultural pentru promovarea patrimoniului istoric si a turismului cultural la nivel interjudetean
-Laura Avram, (Muzeul National Peles), Mobilier francez de secol XVIII din colectia Muzeului National Peles
-Ionut-Alexandru Banu (Muzeul National Peles), Spada de calau, piesa unicat în colectia de arme a Regelui Carol I.
-Florentin Breazu (Muzeul Judetean „Teohari Antonescu” Giurgiu), Szathmari si Giurgiu
-Gabriela-Lenuta Ocneanu (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Dumitru Dan, campion mondial la înconjurul pamântului pe jos
-Ing. Dorel Balaita (Onesti), Jetoanele mosiei Cerkez-Gârbovana
-Dr. Dimitrie-Ovidiu Boldur (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau), Medalistica straina în colectiile muzeului bacauan
-Prof. Vilica Munteanu (Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale Bacau), Personalitati românesti în medalistica
-Cornelia Dumitrescu (Muzeul National Peles), Colectia de sticla a Muzeului National Peles – piese clasate în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural national
-Prof. Feodosia Rotaru (Bacau), Lazile de zestre din colectia sectiei de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau
-Corina Dumitrache (Muzeul National Peles), Portretele membrilor Casei Regale a României reprezentate în miniaturi din colectia Muzeului National Peles
-Emil Paunescu (Muzeul Judetean „Teohari Antonescu” Giurgiu), Istorici si arheologi români în colectiile unui muzeu judetean 

-Marcin Marynowski (Universitatea „Jagiellona” Cracovia, Polonia), Capele subterane din salinele alese din Romania (Cacica, Târgu Ocna) si Polonia (Wieliczka, Bochnia)
-Ing. Ioan Catana (Bacau), Bacau, file de istorie filatelica si postala (I)

Expozitia temporara nationala Fumuri si lulele de odinioara organizata de Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” Bacau, în perioada 7 octombrie-15 decembrie 2015 la sediul central din str. 9 Mai, nr. 7, în sala de expozitii temporare din corpul B, sala 13, propune publicului vizitator bacauan, dar si turistilor care tranziteaza Bacaul, o incursiune în istoria unui tabiet desfatator, considerat de multi recreativ. Practic în expozitie sunt reunite o serie de obiecte utilizate în vederea practicarii acestui obicei, datate în perioada medievala, moderna si contemporana.

În Europa acest obicei se raspândeste, cu precadere, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea, inclusiv în Tarile Române, unde din secolul al XVII-lea a fost introdusa, pentru prima data, o taxa pentru cultivarea tutunului, numita „Tutunaritul”.

În cadrul expozitiei sunt expuse valori de patrimoniu detinute de institutia noastra (Muzeul de Istorie si Muzeul de Arta), alaturi de care participa institutii muzeale, care ne sunt parteneri în organizarea acesteia: Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi, Muzeul Bucovinei Suceava, Muzeul Judetean Buzau, Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul Judetean Botosani.

Multumim, si pe aceasta cale, tuturor colegilor cu care am colaborat din muzeele partenere, precum si colegilor Sectiilor de Arheologie-Istorie, Arta si Logistica, Informatizare, Educatie Muzeala care au contribuit la realizarea acestei expozitii.

Coordonator proiect: Lacramioara-Elena Istina

ANTON COSA, PIPELE DIN COLECTIA MUZEULUI DE ISTORIE BACAU, ONESTI, EDITURA MAGIC PRINT, 2015.

Volumul Pipele din colectia Muzeului de Istorie Bacau se înscrie în cadrul activitatilor de punere în valoare a patrimoniului cultural existent în cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau.

Colectia de pipe a Muzeului de Istorie din Bacau s-a constituit în timp, aceste obiecte ajungând în patrimoniul muzeului prin diverse modalitati: în urma unor cercetari de suprafata, prin donatie, în urma sapaturilor arheologice, în urma unor descoperiri întâmplatoare.

Din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate, cele 63 de pipe din colectia Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau se încadreaza în marea lor majoritate în categoria pipelor de lut, un exemplar fiind din portelan, unul de lemn si unul din spuma de mare.

Pipele de lut se încadreaza în tipul oriental, cu diversele sale variante locale, confirmând patrunderea si raspândirea obiceiului fumatului în zona pe filiera turceasca.

Prelucrarea pipelor era efectuata în diverse tipare confectionate, la rândul lor, din piatra sau din metal. Unii cercetatori admit si lucrarea unora dintre pipe la roata.

Din punct de vedere tipologic, pipele se diferentiaza, în general, în functie de dimensiunea gavanului, a formei, a tipului de decor.

Pipele din colectia Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau se încadreaza tipologic în categoria: pipelor cu gavanul în forma rotunda, pipelor cu gavanul în forma de disc si pipelor cu gavanul în forma de clopot.

Descrierea pipelor din colectia Muzeului de Istorie Bacau a fost facuta urmând o schema prestabilita, care a permis (în acest fel) furnizarea a cât mai multe date tehnice relative la fiecare piesa în parte.

O manifestare culturala de prestigiu la care am marea onoare sa particip. Voi prezenta materialul "Jetoanele mosiei Cerkez-Garbovana" in cadrul sectiunii de numismatica, articol ce va aparea in numarul 45 al anuarului Carpica ce va fi lansat maine in cadrul simpozionului incepand cu ora 11.

Moneda dedicata implinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş (II)

Moneda dedicata implinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 5 octombrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, o reprezentare parţială a unui laborator din universitate, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, anul de emisiune „2015” şi inscripţia „ROMANIA”.

Reversul monedei redă holul intrării principale în sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, siluetele unor absolvenţi, o reprezentare simbolică a ştiinţei medicale, inscripțiile „70 ANI”, „UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE TARGU-MURES” şi „1945” - anul evenimentului aniversat.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Simpozion national "Vasile Parvan" la Bacau

Colectii si colectionari

Targul colectionarilor la Salaj

Târgul Colecţionarilor la Târgu Mureş - 24 Octombrie 2015

25 de ani de la înfiinţarea SMURD

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 21 septembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea SMURD.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei redă o compoziție grafică simbolizând asistența medicală de urgență, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 LEI“, stema României și anul de emisiune „2015“.
Reversul monedei prezintă un cadru medical SMURD, înconjurat de echipamentele de intervenție ce susțin activitatea de salvare, inscripţia în arc de cerc „SERVICIUL MOBIL DE URGENTA, REANIMARE SI DESCARCERARE“ și anul înființării acestuia „1990“.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea SMURD au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Brasov XCII

100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 31 august 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă două avioane de epocă, respectiv un aparat de tip Farman și unul de tip Blériot, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, inscripţia „ROMANIA” şi anul de emisiune „2015”.

Reversul monedei redă un grup de militari ai Corpului de Aviaţie Român din perioada următoare constituirii acestuia, insigna de pilot militar instituită în 1915, inscripţiile „CONSTITUIREA CORPULUI DE AVIATIE ROMAN”, „100 ANI” şi „1915”, anul evenimentului aniversat.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 100 de ani de la constituirea Corpului de Aviație Român au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Targ la Brasov

Ferestre spre cer

Icoana de vatrã este una dintre cele mai vechi mărturii iconografice de credinţă ortodoxă ale neamului românesc. Tradiţia acestor icoane vine de la primii creştini din zona Carpaţilor, de pe vremea romanilor. În acele timpuri, din cauza prigoanelor, ţăranii ar fi avut obiceiul să ascundă o bucată de lemn în hornul casei, în aşa fel încât nimeni să nu o găsească, pe care era scrijelit chipul unui sfânt, ca semn sacru şi mărturie a faptului că acolo locuiau creştini.         Icoanele de vatră aveau rol de protecţie a caselor ţărăneşti şi erau lucrate de meşterii cruceri, cu scopul de a fi aşezate pe horn sau in interiorul acestuia, deoarece se credea că pe acolo puteau pătrunde duhurile rele.         Pentru ţăranul român, icoanele de vatră au reprezentat adevărate "zăvoare" împotriva spiritelor malefice.          Acest inestimabil tezaur spiritual autohton însumează în prezent mai puţin de 50 de exemplare originale, răspândite prin muzeele ţării şi prin colecţii particulare.         Icoanele de vatră au fost realizate şi au avut o prezenţă mai mare în gospodăriile ţărăneşti din sudul subcarpatic al ţării, în zone precum Oltenia, Argeş, Dolj, Gorj, Teleorman sau Prahova. Expozitia va putea fi vizitata la biblioteca din Onesti timp de o luna.

Muzeul Monetăriei Imperiale de la Oravița

"Întâmplările din viața Împăratului Franz I şi Împărătesei Augusta Carolina au umplut astăzi de poveste primul Muzeu al Monetăriei Imperiale deschis în Caraș-Severin.
Clădirile „încărcate” de istorie și de nostalgia unor vremuri neatinse de prezent au prins astăzi viață. Primul teatru din țară și prima farmacie, mai frumoase ca niciodată, au primit în rândul lor primul Muzeul al Monetăriei Imperiale. Inaugurarea a avut loc astăzi,(20 august 2015, n.n.) pe Strada 1 Decembrie, lângă Biblioteca Orășenească. Asta, pentru că la Ciclova Montană, care aparține de Oravița, s-a bătut monedă, în anul 1811.
Istoricul orăvițean Ionel Bota a afirmat că, în acest fel, a mai fost scrisă una din filele istoriei zonei, pentru că, prin extensie, monetăria, oficial, se numea Monetăria Imperială.
„Era o ordonanță Imperială prin care se decidea, pentru că la monetăria din Selmecbanya nu mai exista resursă de cupru și pentru că la Ciclova Montană resursele erau importante, mai ales conținutul resursei era propice, s-a hotărât ridicarea unei monetării, pentru moneda ieftină, din Imperiu, adică de aramă, categoriile fiind argintul și florinii de aur. În acest fel, orașul Oravița, care la vremea aceea era un habitat extrem de important, intră sub un control și sub un interes mai direct al Vienei și pe această temă”, a explicat prof. dr. Ionel Bota.
Întâmplarea face ca la inaugurarea monetăriei, în anul 1811, când se bate prima din cele patru valori monetare, primarul orașului să fie Ion Constantin, același care încă mai e primar și în 1817, când s-a inaugurat primul teatru din țară, azi, Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița. În același an are loc în oraș și vizita Împăratului Franz I şi a Împărătesei Augusta Carolina.
Sigur că lucrurile pe care vrem să le expunem sunt mult mai multe, iar în momentul în care vom avea o siguranță corectă și girul unei protecții instituționalizate, atunci,lumea va vedea în vitrinele sigilate lucruri și mai importante, printre care moneda de circulație în Imperiu, nu doar aceea de aramă. Deocamdată, însă, noi vrem să arătăm cum habitatul Oraviței, și prin baterea monedei la Bănăria de la Ciclova, cum se numea în graiul popular, e parte din Europa Centrală, Mitteleuropa”, susține istoricul Ionel Bota.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi, la Oravița, reprezintă începutul concretizării proiectului pe care administrația locală dorește să îl dedice împlinirii celor 200 de ani de existență a edificiului teatrului, în anul 2017.  În total, primăria are în plan deschiderea a 17 secții ale centrului cultural orăvițean, cu statut independent de muzeu.
„Cred că se poate vorbi de o economie a turismului, plecând și de la astfel de lucruri. Unul dintre exemplele cele mai elocvente este teatrul din Oravița, care atrage anual foarte mulți turiști din întreaga Europă. Noi le reamintim localnicilor colecționari că pot dona monede  acestui muzeu”, a precizat Ionel Bota.
„În timp, toate aceste muzee vor avea impact asupra turismului din oraș, partea hotelieră și de servicii, și implicit asupra oamenilor”, a declarat, cu acest prilej, primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu."

( http://expressdebanat.ro/foto-afla-povestea-inedita-a-monetariei-imperiale-de-la-oravita/#.VdnhoUZNTXg.facebook)

Targ de arta si antichitati la Tg Mures

Expo Antichitati Timisoara

"Stimate doamne, stimaţi domni
Salba Târgurilor de Antichităţi şi Handmade, de pe strada Mărăşeşti, reîncepe in acest sezon, cu ediţia 94, în perioada 24-27 august, între orele 9:00-20:00. Organizatorii, EXPO TIMIŞOARA INTERNAŢIONAL şi STAR EXPO vin în întâmpinarea, atât a firmelor expozante dar mai ales a numeroşilor vizitatori, cu o ofertă specifică de produse tip antichităţi şi foarte diverse, tip handmade, care la preţuri absolut rezonabile, pot intra în posesia pasionaţilor de obiecte vechi sau se pot constitui în cadouri, care să bucure sufletele tuturor."

Responsabil proiect,

Ing. Culea Vladimir, tel. 0741/700-148

Ziua Muzeului Brailei

    

 

Ziua Muzeului Brăilei „Carol I” - duminică, 23 august, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Galeria de Artă „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian, nr. 3, intrarea prin strada Galați)
La 23 August 1881, Decretul Regal 2134, semnat de Regele Carol I, la Sinaia, consacra întemeierea Muzeului Brăilei „Carol I” ca muzeu ştiinţific. Astfel, 23 August a devenit Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”. 

Program:
- Vernisajul expoziției MEDALII ȘI PLACHETE EMISE DE MUZEUL BRĂILEI „CAROL I” și lansarea medaliei REGELE FERDINAND I, ÎNTREGITORUL ROMÂNIEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE (1865-2015);
- Lansare de carte: "10 Mai / Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)", Culegere de documente din Arhivele Societăţii Române de Radiodifuziune, Editura Casa Radio Bucureşti - Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2015. Prezintă: Maria-Denise Theodoru;
- Conferință: "Receptarea lui Panait Istrati în Peninsula Iberică: lumea catalană". Prezintă: Xavier Montoliu Pauli;
- Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală „Nicăpetre”, Brăila, 2015, ediția I.
Coordonatorul evenimentului: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.