(articol aparut in "Colectionarul Roman" nr.6/2007)
Yap este situata la circa 400 mile sud-vest de Guam si 250 mile de Palau. Desi dolarul american este moneda de circulatie, localnicii inca utilizeaza pentru diverse tranzactii (cumparari de terenuri, daruri de nunta etc) niste discuri din aragonit (un mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat avind cristale mari de cuart, mineral care nu se gaseste pe insula) asemanatoare unor pietre de moara cu o gaura in mijloc (pentru a facilita transportul lor cu ajutorul unor prajini). 
Localnicii le numesc Rai. In trecut erau folosite ca mijloc de plata pentru cumpararea de mincare, terenuri, case, construirea unei canoie sau ca daruri la diverse ceremonii. In 1910 o moneda cu diametrul de 3 palme (unitate de masura utilizata pe insula Yap) valora 1000 nuci de cocos sau un purcel de 40-50 kg, ori 50 cosuri de mincare.
O frumoasa bastinasa inconjurata de …”bani”
Aceste discuri au toate caracteristicile monedei, fiind un mijloc de plata si de tezaurizare. Dimensiunile sunt foarte variate: de la citiva cm in diametru pina la aproape 4m, iar greutatea poate ajunge la citeva tone. Aceste “roti de piatra” monede erau produse pe insula Palau, situata la peste 250 mile departare de Yap. Rai erau taiate in stinca si prelucrate cu unelte primitive confectionate din cochilii de scoici. Abia in secolul 19 un aventurier irlandezo-american a introdus unelte metalice pentru prelucrarea “banilor”. Dupa confectionare monedele erau transportate pe insula in canoie, intr-o calatorie destul de periculoasa, in urma careia nu putini localnici si-au pierdut viata. In 1882, 400 de localnici (circa 10% din populatia adulta masculina a insulei) lucrau pe insula Palau la confectionarea si transportul “banilor”. Valoarea unei monede Rai nu este data doar de marimea ei, ci si de aspectul, calitatea si textura pietrei. Efortul depus pentru a extrage discul, greutatile intimpinate pentru a-l aduce pe insula (chiar decesele inregistrate in timpul calatoriei) sporeau valoarea monedei. Astfel, o moneda mica putea valora mai mult decit una de dimensiuni mari.
Localnicii le numesc Rai. In trecut erau folosite ca mijloc de plata pentru cumpararea de mincare, terenuri, case, construirea unei canoie sau ca daruri la diverse ceremonii. In 1910 o moneda cu diametrul de 3 palme (unitate de masura utilizata pe insula Yap) valora 1000 nuci de cocos sau un purcel de 40-50 kg, ori 50 cosuri de mincare.
O frumoasa bastinasa inconjurata de …”bani”Aceste discuri au toate caracteristicile monedei, fiind un mijloc de plata si de tezaurizare. Dimensiunile sunt foarte variate: de la citiva cm in diametru pina la aproape 4m, iar greutatea poate ajunge la citeva tone. Aceste “roti de piatra” monede erau produse pe insula Palau, situata la peste 250 mile departare de Yap. Rai erau taiate in stinca si prelucrate cu unelte primitive confectionate din cochilii de scoici. Abia in secolul 19 un aventurier irlandezo-american a introdus unelte metalice pentru prelucrarea “banilor”. Dupa confectionare monedele erau transportate pe insula in canoie, intr-o calatorie destul de periculoasa, in urma careia nu putini localnici si-au pierdut viata. In 1882, 400 de localnici (circa 10% din populatia adulta masculina a insulei) lucrau pe insula Palau la confectionarea si transportul “banilor”. Valoarea unei monede Rai nu este data doar de marimea ei, ci si de aspectul, calitatea si textura pietrei. Efortul depus pentru a extrage discul, greutatile intimpinate pentru a-l aduce pe insula (chiar decesele inregistrate in timpul calatoriei) sporeau valoarea monedei. Astfel, o moneda mica putea valora mai mult decit una de dimensiuni mari.
dansuri ritualice in “banca banilor de piatra”
Piese individuale se gasesc peste tot pe insula, dar cele mai multe sunt tinute intr-o asa numita “banca a banilor de piatra”, un loc din sat unde se organizeaza diverse ceremonii. Cind monedele de piatra isi schimba proprietarul acestea nu sunt mutate din loc (lucru foarte dificil de altfel datorita dimensiunilor si greutatii lor) ci doar se consemneaza noul proprietar.
In 1929 Guvernul japonez a inventariat monedele de piatra de pe insula, existau 13.281 piese. In prezent mai sunt sub 50%, multe Rai fiind distruse in cel de-al doilea razboi mondial, ori au fost utilizate ca ancore sau pentru pavarea pistei aeroportului japonez construit pe insula in timpul razboiului. Cele mai vechi piese dateaza de peste 250 de ani, iar ultima a fost realizata in 1931.
Aspect dintr-o banca a “banilor de piatra”
In a doua jumatate a secolului al XIX lea comerciantul si aventurierul irlandezo-american David
Dean O’Keef a pornit o afacere de succes cu locanicii insulei: el le-a dat unelte metalice si le-a transportat cu corabia sa monedele de pe Palau pe Yap, primind in schimb copra (miez de nuca de cocos) si beche-de-mer (un gen de castraveti de mare uriasi). In aceasta situatie productia de monede a crescut ducind la inflatie. Noile Rai erau considerate mai putin valoroase decit cele produse si transportate cu sacrificii de catre localnici.
Foarte interesant este ca pe insula Palau la realizarea de schimburi comerciale nu se utilizau aceste discuri de piatra ci perlele, care (sustin unii cercetatori americani) nu sunt indigene ci se pare ca provin tocmai de pe insula Yap. Daca acest lucru este real insemna ca fiecare insula era o sursa de bani pentru cealalta. Avem de-a face cu o inedita simbioza financiara a celor doua insule, Palau si Yap.
Una dintre cele mai mari monede de pe insula Yap
In 1986 valoarea numismatica a unei monede Rai varia intre 400$ pentru o piesa de circa 15cm in diametru si 3500$ pentru una de 60 cm diametru. In prezent aceste inedite monede nu pot fi scoase de pe insula fara acordul Guvernului (Yap face parte din Federatia statelor din Micronesia).
Bibliografie:
1. Peter E. Patascil- Odd and curious:Stone money in Yap, California state numismatic association
2. Michael F. Bryan- Island money (http://www.clevelandfed.org/Research/com2004/0201.pdf.)
3. http://www.yapartstudioandgallery.com
4. http://www.coinmall.com/CSNA/articles.htm
5. http://www.econ.utoledo.edu/faculty/tank/stone3.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu