luni, 29 aprilie 2024

Monede: 20 de ani de la aderarea României la NATO

Începând cu data de 29 aprilie 2024, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 20 de ani de la aderarea României la NATO.

Caracteristicile monedelor sunt următoarele:

Metal Argint Tombac cuprat
Valoare nominală 10 lei 1 leu
Titlu 999‰ -
Formă rotundă rotundă
Diametru 37 mm 37 mm
Greutate 31,103 g 23,5 g
Cant zimțat zimțat
Calitate proof proof
Avers
Revers

Aversul monedei din argint prezintă Palatul Parlamentului, locul unde s-a ratificat tratatul de aderare a României la NATO, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”

Aversul monedei din tombac cuprat prezintă Palatul Parlamentului, locul unde s-a ratificat tratatul de aderare a României la NATO, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul comun al monedelor din argint și tombac cuprat redă sigla NATO, inscripțiile „ADERAREA ROMANIEI LA NATO” și „2004”, anul aderării României la NATO.

Monedele din argint și monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 470,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din tombac cuprat este de 170,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint și monedele din tombac cuprat cu tema 20 de ani de la aderarea României la NATO au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.


Semnal editorial: Moneta Terrae Moldaviae, IV. Descoperiri izolate.Repertoriu.

Recent a aparut un nou volum din seria Moneta Terrae Moldaviae, al IV-lea dedicat descoperirilor izolate de monede de pe teritoriul istoric al Moldovei. Volumul il are ca autor pe prof. Viorel M. Butnariu, a aparut la editura Pim din Iasi si este dedicat lui Avram Aronovich Nudel’man (6 ianuarie 1924 – 2004) editor al descoperirilor monetare din regiunea pruto-nistreană. 

 Repertoriul descoperirilor izolate este întocmit alfabetic, pornind de la unitatea administrativ-teritorială a județului/raionului - sat, comună, oraș, municipiu - codificată cu numere arabe. Pentru fiecare locație, de tip militar (cetate), civil (târg, oraș) sau religioase (mitropolie, biserică - parohială/de reședință nobiliară/de târg/orășenească -, schit, cimitir), este precizat punctul/toponimul și data când a fost efectuată cercetarea arheologică. Pentru localități urbane sunt consemnate căile de comunicație (bulevard, stradă, stradelă, alee), la cele din mediul rural s-a recurs la semnalarea „în localitate”, „în preajma localității”, „punct neprecizat”. În toate cazurile, sunt amintite circumstanțele descoperirii și notate sursele (cercetare, donație, colecție publică/particulară).

 În mod firesc, o atenție specială s-a acordat monedelor locale socotite cu îndreptățire „marea contribuție a Moldovei la istoria monetară universală".

Repertoriul include + 2412 monede, din care +640 AE, +400 Bi, + 1247 AR, 38 AV, și +87 fără precizări, provenite din 316 localități și 19 regiuni administrative (județe și raioane). Este un bilanț provizoriu care înregistrează particularități zonale în legătură cu concentrarea sau lipsa unor descoperiri, situație ce denotă gradul diferit de cercetare arheologică, maniera de valorificare a rezultatelor, cât mai cu seamă statutul avut și rolul jucat de regiunile carpato-nistrene în istoria Europei Centrale și de Sud-Est. Întrucât evoluția valorii monedelor în general a fost legată de marile reforme care au modificat în mod radical și repetabil paritățile inițiale, apreciez că perspectiva de istorie universală poate să ofere un sens nou diversității provinciale și prin examinarea dinamicii fenomenelor monetare desfășurate în Țara Moldovei în cadrul unor etape raportate cronologic la alte spații monetare contemporane. 

Felicitam autorul dar si colaboratorii acestui volum necesar pentru cunoasterea circulatiei monetare pe teritoriul Moldovei.

Iata si o lista a colaboratorilor: 

Brânduşa AMARANDEI Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Mugur ANDRONIC, Dr. Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Ana BOLDUREANU, Dr. Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău
Lilia DERGACIOVA, Dr. Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei
Române, București
Gheorghe DUMITROAIA, Dr. Muzeul de Istorie și Arheologie. Piatra-Neamţ
Liliana FOCȘA Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Bacău
Monica GOGU (DEJAN), Dr. Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Lăcrămioara Elena ISTINA, Dr. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Bacău
Sorin LANGU, Dr. Colegiul Național „Vasile Alecsandri”. Galați
Daniela MUSTEREȚ Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași
Virgil MIHAILESCU-BÎRLIBA, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Elena-Roxana MUNTEANU, Dr. Muzeul Județean Buzău
Eugen NICOLAE, Dr. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei
Române, București
Rodica POPOVICI, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Aurel SCARLAT Școala Generală, Hârlău
Senica ȚURCANU, Dr. Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași
Mădălin-Cornel VĂLEANU, Dr. Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași