marți, 28 martie 2023

Conferinta Nationala: Centenarul Constitutiei Romaniei Intregite


 

𝗔𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗡𝗲𝗴𝗿𝗲. 𝗗𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗹 𝗠𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝘁𝗶𝗽 𝗟𝘆𝘀𝗶𝗺𝗮𝗰𝗵

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗚𝗲𝗼𝗿𝗴𝗲 𝗦𝗲𝘃𝗲𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 | 𝗩𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟯𝟭 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬
Seria conferințelor organizate la Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București continuă cu o temă incitantă - „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach“ - prezentată de dr. Emanuel Petac.
După ce în secolele epocii clasice (V-IV a.Chr.) emisiunile monetare din cetățile grecești vest-pontice fuseseră reprezentate de nominaluri de argint (drahme, dioboli, oboli sau chiar subdiviziuni ale acestora), fie ele din Istros, Kallatis, Mesembria sau Apollonia Pontica și doar extrem de rar și mai ales către jumătatea sec. IV de piese persane de aur (darici), ajunse acolo de regulă prin intermediul mercenarilor din armata persană, cucerirea macedoneană a Persiei avea să schimbe radical aspectul lucrurilor. Odată cu războaiele diadohilor pătrund în spațiul de la sudul și nordul Dunării de Jos primii stateri macedoneni de tip Alexandru cel Mare, prin intermediul mercenarilor traci sau geți servind în armatele competitorilor elenistici.
Cantități imense de monede de aur aveau să fie vizibile însă în spațiul vest-pontic mai ales către mijlocul sec. III, când marile regate elenistice (în speță Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă) își dispută hegemonia asupra Mării Negre și moștenirea fostului regat al Traciei lui Lysimach prin intermediul aliaților din zonă. Marele război pentru stăpânirea Tomisului dintre Kallatis (și aliatele sale Istros, Odessos, Mesembria), susținut de Siria seleucidă respectiv Byzantionul susținut de Ptolemeii Egiptului, avea să conducă pe de o parte la emiterea de către cetățile vest-pontice a unui imens volum de stateri de tip Alexandru cel Mare, comparabil cu cantitatea de aur monetizat de Byzantion în forma staterilor de tip Lysimach.
Victoria finală a Byzantionului avea să atragă pe de o parte căderea dramatică a puterii Kallatisului, alinierea tuturor celorlalte cetăți la sistemul de alianțe al victoriosului Byzantion, dar și la un nou polis, și anume Tomisul, care emite acum, urmare a victoriei byzantiote, primele sale monede de aur. Acest aflux de metal prețios avea să se mențină de-a lungul sec. III a.Chr, câtă vreme a continuat lupta pentru hegemonie auspra regiunii dintre seleucizi și ptolemei. Ascensiunea Romei la finalul sec. III și începutul sec. II, urmată de căderea regatului Macedoniei, de respingerea Siriei din Europa și împingerea ei în spațiul asiatic, de izolarea Egiptului, avea să atragă și dispariția timp de peste un secol a aurului din Marea Neagră, ultima revenire fiind legată în prima jumătate a sec. I a.Chr. de războaiele mithridatice.
Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro până vineri 31 martie, ora 16.00, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.
Mai multe informații despre acest eveniment și autorul prelegerii vă rugăm să citiți aici: https://fb.me/e/4eVRaOWgi

 

joi, 23 martie 2023

Medalie: HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR


 HUMOR – MĂRGĂRITARUL SPIRITUAL DIN ȚARA FAGILOR

Mănăstirea Humor (denumită uneori și Mănăstirea Humorului) este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1530 pe valea râului Humor, în mijlocul unui ţinut legendar de o frumuseţe copleşitoare, de către marele logofăt Toader Bubuiog, la sfatul domnitorului Petru Rareș.
Biserica Mănăstirii are hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe.

Mănăstirea Humor este una dintre cele mai importante ctitorii ale evului mediu moldovenesc, remarcabilă prin pictura exterioară, dominată de „roşul de Humor”, reprezentativ fiind aici tabloul asediului Constantinopolului. Fresca exterioară a fost pictată de Toma Zugravul în 1535, fiind prima din şirul bisericilor cu pictură exterioară.
Biserica de la Humor prezintă o arhitectură deosebită. Aici apar, pentru prima dată în construcţia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis, precum şi încăperea de la etaj numită tainiţă, care se află deasupra camerei mormintelor.

Frescele exterioare, împodobite cu icoane bizantine, o alătură celorlalte biserici mănăstireşti moldave, singulare ca prezenţă arhitectonică şi iconografică în tot spaţiul european.
În anul 1993, UNESCO a inclus Biserica Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Monetăria Statului dedică mărgăritarului spiritual din Țara Fagilor produsul medalistic „HUMOR”, inclus în secțiunea Bisericile pictate din nordul Moldovei - Programul Medalistic 2022.

Setul de colecție - format din medalie însoțită de carte falsă - poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.211 lei/set, pentru medalia din argint și de 391 lei/set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:

# Material: Argint 999‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 156 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 60 bucăți

# Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
* Tiraj fix: 40 bucăți

miercuri, 22 martie 2023

Sarbatorirea a 203 ani de la nasterea lui Alexandru Ioan Cuza la Barlad

Bârlădenii l-au sărbătorit, pe 20 martie pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, născut acum 203 ani la Bârlad. Ceremonialul militar și religios s-a desfășurat la bustul domnitorului, din fața Cercului Militar.
După ceremonialul militar și religios, publicul a fost invitat în holul Cercului Militar, la o expoziție de numismatică, cu tematică legată de Cuza și Unire. Exponatele provin din colecțiile membrilor Societății de Numismatică Secția Bârlad.




 

Expozitie: In lumina crucii


 

marți, 14 martie 2023

„Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, vol. XLVIII, 2021


 A aparut un nou numar, al 48/2021, al anuarului "Suceava" al Muzeului National al Bucovinei. Puteti citi studii de arheologie, istorie, documente si manuscrise, istoria culturii, muzeografie, conservare-restaurare, note de lectura si orbituaria. Veti gasi aici si un articol al subsemnatului dedicat jetoanelor fabricii de sticla de la Negulesti, Neamt. Lectura placuta va dorim!





Aparitie editoriala: Anuarul "Colectii si colectionari din Salaj" nr.XI/2022

 

A aparut un nou numar, al XI-lea pe 2022,  din anuarul Asociatiei Colectionarilor din Salaj, "Colectii si colectionari din Salaj". Pe linga alte articole de un real interes pentru diferite domenii de colectionare veti putea citi si un material al subsemnatului despre "Jetoane ale vechilor societăţi de exploatare şi prelucrare a lemnului de pe Valea Trotuşului".

Cuprins
Daniel MUREȘAN
Cuvânt înainte .......................................................................................... 3
Daniel MUREȘAN
Gafe marca Romfilatelia – tema masonerie .................................................... 7
Dorel BĂLĂIȚĂ, Jetoane ale vechilor societăţi de exploatare şi prelucrare a lemnului de pe Valea Trotuşului ....................................................................................................... 10
Cornel Cătălin GAVRILĂ, Modificări ale milesimului la monedele de 5 lei din anul 1881 ...... 25
Cornel Cătălin GAVRILĂModificări ale aversului monedei de 5 lei din anul 1881, cu prilejul proclamării Regatului .................................................................... 32
Florian UNGUR – YO5BWQ, Din colecțiile Casei-Muzeu Radio Nostalgia – Brusturi ........... 39
Gheorghe ZBÂRCEA, Un lot de medalii și plachete emise în timpul domniei regelui Carol I (1866 – 1914) ............ 51
Vilică MUNTEANU, Încoronarea regilor României întregite reprezentată în medalii și insigne din colecția personală ................................................................................. 71
Emanoil PRIPON, Probe monetare și proiecte de monede românești din anul 1922 ............... 81
Michael WERNER, Încoronarea majestăților sale Ferdinand I și Maria ca rege și regină a României Mari, marcată prin emisiuni numismatice de excepție ................. 102
Ștefan SAMOILĂ, Medalii aniversare Royal Air Force ............................................... 106
Ștefan SAMOILĂ, Faimoase bătălii navale redate pe monede ..................................... 111
Ștefan SAMOILĂ, 100 de ani de la încoronarea la Alba Iulia a regelui Ferdinand I și a reginei Maria 1922 – 15 octombrie 2022.....................119.
Ștefan SAMOILĂ, 30 de ani de la canonizarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt 1992 – 2022 ....... 124
Ștefan SAMOILĂ, Proiect de stemă a regelui Ferdinand I, cavaler al ordinului jartierei. Medalie și insignă ..... 127
László LÁSZLÓ, Daniel MUREȘAN, Grupul statuar Wesselényi din Zalău la 120 de ani ...... 134
Anuarul poate fi descarcat si citit de pe siteul https://www.colectionarisalaj.ro/publicatii/.

Felicitari celor ce trudesc la acest anuar devenit deja o traditie!

vineri, 10 martie 2023

Lansare volum omagial IN HONOREM dr. Gabriel Gheorghe Custurea


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de numismatică, arheologie și istorie la lansarea volumului Pontica 55, Supplementum IX: STUDIA NUMISMATICA ET ARCHAEOLOGICA. In honorem Gabriel Gheorghe Custurea, care va avea loc joi, 16 martie, orele 11.00, la sediul din Piața Ovidiu, nr. 12.

Cercetătorul științific dr. Gabriel Gheorghe Custurea s-a născut la 18 martie 1952 în Constanța, într-o familie cu rădăcini dobrogene de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, la care au mai existat câteva contribuții transilvănene și oltenești. A terminat studiile gimnaziale la liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1967-1971) și a urmat Școala Militară de Ofițeri de Rezervă de la Bacău (1979-1980), pe parcursul a șase luni. A urmat cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității din București (1973-1978), iar lucrarea de licență a pregătit-o sub îndrumarea prof. univ. dr. Nicolae Ceachir.

În perioada 1993-1999 a efectuat pregătirea doctorală, sub coordonarea remarcabilului prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași, cu tema Aspecte ale vieții economice în Dobrogea în secolele IX-XI în lumina descoperirilor monetare. Începând cu anul 1993 devine cercetător la muzeul constănțean, iar între anii 1998-2004 a predat un curs de numismatică, în calitate de lector asociat, la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța.

În perioada anilor 2005-2009 a fost director adjunct al instituției muzeale constănțene, iar din 2009 până în 2016 director general.

Calitatea pregătirii sale științifice a fost onorată printr-o amplă activitate publicistică, fiind autor, coautor și editor a nouă cărţi, cataloage și alte lucrări de istorie, numismatică și arheologie. La acestea, se adaugă peste 90 de studii, articole şi note, publicate în ţară şi străinătate, apărute în numeroase reviste și volume de specialitate, dintre care amintim Numizmatika, sfragistika i epigrafika de la Sofia, Pontica (Constanța), Peuce (Tulcea), volumul celui de al XIe Congres International de Numismatiques-Bruxelles sau volumul dedicat International Symposium Thessalonike.

În calitate de specialist care a demonstrat calități științifice incontestabile, cu precădere în numismatica și arheologia mileniului I p.Chr. și de la debutul celui următor, a adus contribuţii foarte importante privind: circulația monetară bizantină; studiul fenomenelor economice și financiare specifice lumii bizantine dunărene; arheologia secolelor VI-XII; precum și realitățile urbane, economice și monetare din secolele XV-XVIII, din Dobrogea.

Odată cu numărul 40, a devenit membru al redacției revistei științifice „Pontica”, una din emblemele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, cu recunoaștere internațională, prin intermediul căreia astăzi îi omagiem activitatea științifică depusă pe parcursul întregii cariere. Editorii volumului omagial sunt dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi și dr. Lucian Munteanu, acesta fiind publicat la Editura EIKON, din București.

Evenimentul se va desfășura la etajul I, în aula ”Adrian Rădulescu” (sala pictată), iar intrarea este liberă.

joi, 9 martie 2023

marți, 7 martie 2023

Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane

 Dragi colegi colectionari de insigne,
Ne face o deosebita placere sa va anuntam ca joi, 23 martie 2023, ora 17.15, va avea loc la Palatul Cercului Militar National conferinta: Insignele de 7 ani in uzul Armatei Romane.
Invitatatul „Interferentelor culturale” va fi de aceasta data muzeograful dr. Emil Boboescu, de la Muzeul Militar National Regele Ferdinand I. Va fi una dintre rarele conferinte care va aborda acest subiect si de aceea speram sa puteti participa.


 

vineri, 3 martie 2023

Medalie: Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei



„Neamul devine etern prin cultul eroilor” - Nicolae Iorga
Monetăria Statului aduce un prinos de recunoștință eroilor neamului nostru prin lansarea unui nou produs medalistic comemorativ „145 de ani de la Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei”, inclus în Programul Medalistic 2022.

Omagiem participarea victorioasă şi eroică a poporului român la Războiul de Independență din 1877-1878 care ridicat conştiinţa naţională, a creat naţiunii române o stare de spirit optimistă, încrezătoare în forţele sale şi în perspectiva întregirii naţionale a Patriei.

Bătălia de la Rahova (7/19 – 9/21 noiembrie 1877), a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului pentru Independenţa României. În lupte au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea cuceririi garnizoanei otomane de la Rahova.
Căderea Rahovei a închis cercul în jurul Plevnei, important punct strategic unde se afla un complex de fortificații format din redute. Blocada instituită asupra acesteia și-a dovedit eficiența, situația forțelor otomane din interior devenind critică, starea de spirit a acestora fiind serios afectată și de înfrângerile de la Rahova. Pe măsura trecerii timpului devenise clar că situația grupării condusă de Osman Pașa, de la Plevna, se îndrepta spre o singură direcție: capitularea.

Ultima bătălie de la Plevna a avut loc la 28 noiembrie/10 decembrie 1877, în contextul încercării taberei otomane de a sparge blocada. Eșecul acestei operațiuni de străpungere a încercuirii s-a soldat cu predarea lui Osman Pașa, grav rănit în luptă.
Capitularea armatei otomane la Plevna a avut un rol important în desfășurarea ulterioară a războiului, putând fi reluată ofensiva pe întreg teatrul de operații din Peninsula Balcanică: armata-română spre nord-vest, având ca obiective cucerirea cetăților Vidin și Belogradcik și cea rusă spre sud, vizând Sofia și Constantinopol.

Contribuţia trupelor române la cucerirea Plevnei a fost recunoscută de marele duce Nicolae, care, într-un ordin de zi, arăta că „rezultatele strălucite care s-au dobândit la Plevna sunt datorate în mare parte cooperaţiunei bravei armate române, precum şi imboldului pe care trupele aliate îl primea de la comandantul lor imediat (domnitorul Carol I, n.n.), la care au admirat activitatea, curajul şi devotamentul la datoria sa de oştean”.

Prin tratatele de la San Stefano şi Berlin (1878), România obţinea independenţa de stat şi Dobrogea.
Războiul purtat de România împotriva jugului otoman a fost un război drept, de eliberare naţională de sub o dominaţie străină care frâna de veacuri dezvoltarea poporului nostru.
Cucerirea independenţei naţionale a constituit un eveniment de importanţă crucială în dezvoltarea României moderne.

Setul de colecție „145 de ani de la Batălia de la Rahova și Căderea Plevnei” este format din medalie și broșură de prezentare, ambalate în cutie de lemn.

Medalia prezintă următoarele date tehnice:

# Material: Ag 999 ‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 159.5 grame
- Calitate: patinată
* Tiraj: 60 bucăți
💵 Pret: 1.381 lei/ bucată, inclusiv TVA

# Material Aliaj: Cupru
- Diametru: 60 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj: 40 bucăți
💵 Pret: 549 lei/ bucată, inclusiv TVA

* Acest produs face parte din Programul Medalistic 2022.