miercuri, 20 septembrie 2017

Expozitie: Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea

Cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului, Muzeul „Casă de Târgoveț din sec XVIII - XIX”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a vernisat vineri, 15 septembrie 2017, expoziția temporară „Monede din Țările Române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”. Monedele pot fi admirate până în ianuarie 2018.

MONEDE ROMÂNEȘTI DIN AUR PE TIMBRE

Moneda este unul dintre simbolurile suveranitãții unui stat, alãturi de steag, stemã, imn și timbru. Banca Naționalã a României, singura instituție din țara noastrã autorizatã sã emitã însemne monetare, deține un patrimoniu istoric și artistic valoros, care depãșește, prin însemnãtatea lui, simplele considerente materiale, constituindu-se în bogãții ale culturii și tradiției românești.
Preluând ca tematicã istoricã începuturile sistemului monetar național, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mãrci poștale Colecția numismaticã a Bãncii Naționale a României – Monede românești din aur, formatã din patru timbre care ilustreazã piese cu valoarea nominalã de 20 lei („poli”), emise între anii 1870-1939, fie pentru circulație, fie pentru a marca evenimente importante: aniversarea a 40 de ani de domnie (1906), centenarul nașterii Regelui Carol I (1939) și Încoronarea de la Alba-Iulia (1922).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1870.
Instituirea monedei naționale a constituit materializarea unuia dintre dezideratele statului român aflat la începuturile modernizãrii sale și s-a concretizat într-o afirmare simbolicã a independenței sale, înainte ca acest statut sã îi fie consacrat ca urmare a victoriilor obținute pe câmpul de luptã și sã fie înscrise în tratate internaționale.




În anul 1867 a fost adoptatã Legea pentru înființarea unui nou system monetar și pentru fabricarea monetelor naționale, iar la 24 februarie 1870 s-a inaugurat prima monetãrie a statului, sediul acesteia aflându-se în locul unde se ridicã astãzi clãdirea Muzeului Țãranului Român, pe Șoseaua Kiseleff.
Inaugurarea monetãriei s-a fãcut prin fabricarea a douã tipuri de monedã: una din aur, cu valoarea de 20 lei (tiraj 5.000 de piese) și alta din argint, cu nominalul de 1 leu (tiraj 400.000 de piese). Aversul monedelor purta efigia regelui Carol I și inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI”, iar reversul, valoarea nominalã și anul emiterii, în interiorul unei cununi defrunzede stejar și laur, simboluri ale bravurii și gloriei strãmoșilor.
Aceste douã emisiuni au și valoare de simbol, deoarece au fost bãtute înainte de obținerea Independenței și, în ciuda împotrivirii Imperiului Otoman, poartã efigia domnitorului pe avers.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1906.
Cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I a fost bãtutã o emisiune monetarã jubiliarã alcãtuitã din 7 nominaluri, dintre care cele de 1 și 5 lei erau din argint, iar cele de 12½ lei, 20, 25, 50 și 100 de lei din aur. Monedele s-au comandat Monetãriei Regale a Belgiei, machetele și matrițele lor fiind realizate de gravorul șef al acesteia, Alphonse Michaux.
Efigia regelui Carol I este reprezentatã atât pe aversul, cât și pe reversal monedelor de 1, 5, 20 și 100 lei, în douã variante. Pe avers apare portretul din 1906, înconjurat de inscripția „CAROL I REGE AL ROMANIEI 1866-1906”, iar pe revers portretul din 1866, inscripția circularã „CAROL I DOMNUL ROMANIEI” și valoarea nominalã.
Pe aversul monedelor de 12½ lei, 25 lei și 50 lei, este reprezentat portretul din 1906 al regelui, îmbrãcat în uniformã militarã de paradã. Reversul pieselor de 12½ lei și 25 lei ilustreazã un vultur cu zbor deschis,care poartã o panglicã cu inscripția „PRIN STATORNICIE LA ISBINDA”. Pe reversul piesei de 50 lei regele este înfãțișat cãlare, în uniformã de campanie, cu mantie și glugã, în timpul Rãzboiului de Independențã.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1928.
În 1927, în cadrul manifestãrilor dedicate aniversãrii a 5 ani de la încoronarea, la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, s-a decis emiterea unor monede aniversare din aur. Deși acest proiect a fost inițiat încã de la începutul anului 1927, a fost finalizat abia în 1928. Machetele și matrițele au fost realizate de Marcel Dammann, un cunoscut medalist francez.
Emisiunea este compusã din patru monede: 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei. Aversul pieselor de 20 lei și 100 lei înfãțișeazã capul laureat al regelui Ferdinand, cu inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR 1922”,iar pe revers este reprezentatã stema țãrii (scutul mijlociu), inscripția „ROMANIA” și valoarea nominalã, de 20 lei respectiv 100 lei. Piesele de 25 și 50 lei poartã pe cele douã fețe efigiile încoronate ale regelui Ferdinand și reginei Maria. Pe avers, portretul regelui este înconjurat de inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR”, alãturi de valoarea nominalã,iar pe revers, efigia reginei este însoțitã de legenda „MARIA REGINA ROMANILOR 1922”.
Baterea monedelor a fost încredințatã Monetãriei Regale din Londra (Royal Mint), iar monedele au ajuns la București în luna august 1928.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 Lei este ilustratã una dintre monedele din aur de 20 lei emise în anul 1939.
Înscriindu-se în tradiția emisiunilor jubiliare din anii 1906 și 1927 / 1928, Banca Naționalã a României a inițiat în anul 1937 o emisiune de monede din aur, alcãtuitã din șase piese. Lansatã doi ani mai târziu, ea a fost dedicatã centenarului nașterii Regelui Carol I, cu toate cã portretul acestuia nu aparepe niciuna dintre monede.
Proiectele au fost comandate sculptorului și medalistului Emil W. Becker, colaborator al monetãriei statului (reînființatã în 1935), care a executat în acest scop 60 de proiecte. Cele 12 dupã care s-au realizat machetele și matrițele au fost alese chiar de regele Carol al II-lea.
Emisiunea din anul 1939 însuma câte douã variante de monede de 20 și 100 lei și douã piese mari, fãrã valoare nominalã, denumite „galbeni de podoabã”, echivalente cu 12 ducați. Aversul celor patru monede figureazã efigia regelui Carol al II-lea și legenda „CAROL II REGELE ROMÂNILOR”. Pe revers, stema țãrii apare în patru compoziții diferite,alãturi de inscripția „ROMANIA”, valoarea nominalã (20 lei respective 100 lei) și anul emisiunii: 1939. Pe aversul „galbenilor de podoabã”, regele Carol al II-lea este reprezentat cãlare în uniforma escortei regale. Pe revers, stema micã a Regatului României apare alãturi de reprezentarea Lupoaicei (Lupa Capitolina) pe o variantã și de un cosaș, pe cea de a doua.
Majoritatea celor 1.800 de monede ale emisiunii (300 de bucãți din fiecare model) au fost oferite demnitarilor și apropiaților Casei Regale.
O emisiune cu structurã similarã a fost lansatã și în 1940, dedicatã, de aceastã datã, aniversãrii a 10 ani de domnie a regelui Carol al II-lea. Tirajul acesteia a fost de 500 de exemplare pentru fiecare variantã.

Aducem mulțumiri conducerii Bãncii Naționale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de timbre poștale.


Sursa informaţiilor Romfilatelia, via http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/09/timbrul-romanesc-colectia-numismatica.html


joi, 14 septembrie 2017

Emisiune numismatica: 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 15 septembrie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint și o monedă din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Caracteristici tehnice Moneda din argint Monedă pentru colecționare
Metal argint alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală 10 lei 50 bani
Titlu 999‰ -
Formă rotundă rotundă
Diametru 37 mm 23,75 mm
Greutate 31,103 g 6,1 g
Grosime la chenar - 1,9 mm
Calitate proof proof
Cant zimţat inscripționat cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din argint redă un detaliu al medaliei „Virtutea Militară” de război, decoraţie care i-a fost acordată eroinei Ecaterina Teodoroiu, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 Lei” și anul de emisiune „2017”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă un detaliu al medaliei „Virtutea Militară” de război, decoraţie care i-a fost acordată eroinei Ecaterina Teodoroiu, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „50 BANI” și anul de emisiune „2017”.
Reversul comun al monedelor (din argint și din alamă) prezintă portretul Ecaterinei Teodoroiu şi inscripţia în arc de cerc „ECATERINA TEODOROIU”.
Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul este de:
  • 200 monede din argint;
  • 5.000 monede din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.
Preţurile de vânzare sunt:
  • 355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare;
  • 9,50 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, de 50 bani, pentru colecționare.
Monedele din argint și monedele din alamă, de 50 bani, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă, pentru colecționare, cu tema 100 de ani de când Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie ofiţer combatant din Armata Română se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


marți, 12 septembrie 2017

Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )

Ne face o deosebită plăcere să vă anunțăm apariția unei noi lucrări de numismatică romană.
Este vorba de cartea ”Contribuții numismatice la cunoașterea istoriei Imperiului Roman în vremea împăratului Septimius Severus ( 193-211 pChr )”.

Lucrarea cuprinde studii cu teme variate ( politică, emisiuni monetare inedite, reconsiderări privind activitatea atelierelelor monetare romane, fenomenul contrafacerii și falsificării monedelor, iconografie și ideologie monetară, mistică etc )  toate având ca liant comun emisiunile monetare din vremea lui Septimius Severus. Această lucrare va fi diponibilă ( în format ebook) pentru cititori imediat după lansarea oficială.
(https://snr1903.wordpress.com/)

Targ la Deva


miercuri, 6 septembrie 2017

Dicționarul enciclopedic "Galeria filatelică a celebrităților botoșănene"

Informatii pe contul:

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ȘI NUMISMATICE”


Muzeul Municipiului Bucureşti în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, organizează cea de-a treia ediţie a Simpozionului „Cercetări Arheologice şi Numismatice” desfăşurat la Bucureşti.
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Roxana Dobrescu

-Roxana Dobrescu, Vădastra. Reinterpretarea materialului paleolitic
-Adina Boroneanţ, Mărgele de piatră și os în neoliticul timpuriu de la Porțile de Fier
-Radu-Alexandru Dragoman, Ceramica neolitică din campania 2010 de la Vădastra-Dealul Cișmelei: o rediscutare a interpretărilor mai vechi privind cronologia relativă a sitului și a ansamblurilor ceramice
-Adrian Bălășescu, Chinofagia în preistoria și protoistoria României
-Radian-Romus Andreescu, Camelia-Mirela Vintilă, Plastica zoomorfă din colecțiile Muzeului Municipiului București
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Corina Borș

-Marian Neagu, Aspecte ale plasticii eneolitice la Dunărea de Jos
-Vasile Opriș, Theodor Ignat, Figurine antropomorfe Precucuteni-Cucuteni în așezarea Boian-Gumelnița de la Chitila-Fermă
-Theodor Ignat, Tomografia unei expoziții. Zeițe şi şamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfa - de la artă la identitate
-Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Mădălina Voicu, Ionela Crăciunescu, Mihaela Golea, Adelina Darie, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujină, Bogdan Manea, Mihai Florea, Considerații generale privind gestionarea și utilizarea spațiului de către comunitățile umane din Eneolitic. Studiu de caz - Sultana-Malu Roșu
-Adelina Darie, Noi date tehnologice despre obiecte Eneolitice din cupru, descoperite în sud-estul României
Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Ioan Carol Opriș

-Corina Borș, Considerații despre piesele de harnașament din depozitul Tărtăria I
-Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Considerații asupra fibulelor descoperite în dava de la Cârlomănești
-Valeriu Sîrbu, O suliță-sceptru descoperită în așezarea dacică de la Săvârșin (jud. Arad) și posibilele sale semnificații
-Alina Streinu, Vasilica Lungu, Alexandre Baralis, Descoperirile de Epoca romană din teritoriul cetăților Argamum și Histria. Rezultate preliminare ale cercetărilor franco-române din perioada 2010-2016
-Alexandra Dolea, Noi metode de cercetare pe situl arheologic de la Limyra, Turcia
-Adrian Ardeț, Lucia Carmen Ardeț, Tibiscum. Cercetări arheologice 2016-2017
-Ovidiu Țentea, Băi și îmbăiere din Dacia în timpul lui Traian
-Christina Știrbulescu, Consideraţii despre reprezentările podoabelor pe monumentele sculpturale romane din provincia Dacia

Lucrări Secţiunea Arheologie (etaj 1, Sala Centrală)
Moderator Dr. Andrei Măgureanu


-Liana Oța, Romani și sarmați pe teritoriul orașului București
-Ștefana Cristea, O statueta a zeiței Isis-Fortuna în însemnările lui Istvan Teglas. Interpretare iconografică
-Andrei Măgureanu, Cătălin Constantin, O așezare din secolul al IV-lea p.Chr.? Date preliminare ale cercetărilor din situl Tei-Toboc
-Alexandru Rațiu, Ioan Carol Opriș, O clădire cu funcție oficială în sectorul VII de la Capidava. Observații preliminare
-Silviu Oța, Adrian Ardeț, Dimitrie Negrei, Cercetări arheologice în orașul medieval Caransebeș (jud. Caraș-Severin)
-Aurel Stănică, Niculina Dinu, Ceramica otomană descoperită la Noviodunum
-Bogdan Ciupercă, Observații cu privire la evoluția conacului Pană Filipescu, Filipeștii de Târg, jud. Prahova
-Raluca Moței, Andrei Măgureanu, Observații istorice și arheologice asupra străzii Zarafi
-Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Liviu Iancu, Patrimoniu la răscruce - Digitizarea crucilor de piatră și a monumentelor de eroi din județul Prahova - rezultate preliminare


Secțiunea Numismatică

Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Aurel Vîlcu


-Mihai Dima, Un tezaur de monede histriene de argint descoperit în Ucraina
-Bogdan Constantinescu, Câteva considerații asupra primelor emisiuni monetare din bronz de la Histria în lumina analizelor compoziționale ale aliajului lor
-Steluța Marin, Ponduri elenistice
-Eugen Nicolae, Aurel Vîlcu, Mihai Ciocanu, Noi informații privind un tezaur de monede și podoabe descoperit în Republica Moldova
-Miroslava Dotkova, O monedă pseudo-autonomă din Frigia descoperită la Aquae Calidae, regiunea Burgas

Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu

-Theodor Isvoranu, Observații pe baza studiului monedelor de la Tomis și Histria din colecția Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"
-Emanuel Petac, Nicolae Popa, Despre un tezaur de denari încheiat la Traian provenind de la Sarmizegetusa
-Radu Gabriel Dumitrescu, Marius Bâsceanu, Descoperiri monetare din castrul şi necropola de la Desa, jud. Dolj
-Stoyan Mihaylov, Monede în circulație în peninsula Balcanică în secolele VI-VII (date provenind din tezaure bizantine timpurii)
-Dan Pîrvulescu, Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I
Lucrări Secţiunea Numismatică (parter, Sala de Conferințe)
Moderator Dr. Eugen Nicolae


-Alina Pîrvulescu, Considerații preliminare asupra unui tezaur cu monede ale Ţării Româneşti descoperit la Târgovişte
-Monica Dejan, Un tezaur din secolul XVI descoperit la Ipoteşti (jud. Suceava)
-Cristiana Tătaru, Monede medievale provenind din săpăturile arheologice efectuate la Cetatea Enisala
-Irina Cîrstina, Patrimoniul numismatic al județului Dâmbovița
-Romeo Cîrjan, Un proiect inedit pentru prima bancnotă tiparită în două culori a BNR
-Marius Blasko, Un tezaur de la începutul secolului al XVII-lea descoperit în județul Dolj
-Octavian Buda, Efigia lui Asklepios/Esculap pe monede şi medalii, de-a lungul timpului
-Gabriel Constantin, Trei medalii străine inedite aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București

duminică, 3 septembrie 2017

Antique Market la Romexpo






Între 13 și 17 septembrie, Romexpo organizează o nouă ediție a Antique Market - cel mai mare târg de obiecte de artă și antichități din România.
    Vor fi expuse: piese de mobilier și decorațiuni interioare, artă plastică, obiecte personale și de colecție, argintărie și porțelanuri, bijuterii vechi, jucării, vehicule de epocă și multe altele.
Program de vizitare: 13 - 16 septembrie: 10:00 - 18:00; 17 septembrie: 10:00 - 16:00. 
Bilet intrare: 10 lei/zi.