vineri, 29 septembrie 2023

Colectii si colectionari

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită vineri, 29 septembrie 2023, ora 11.00, la deschiderea expoziţiei temporare „Colecţii şi colecţionari”, în cadrul proiectului expoziţional „Octombrie, Luna Colecţionarului”.
Desfăşurată fără întrerupere începând cu anul 2012, la expoziţia din acest an, ajunsă la a XII-a ediţie, participă 20 expozanţi, oameni cu diferite profesii şi vârste din judeţele Teleorman (Alexandria, Roșiorii de Vede, Peretu) şi Giurgiu (Giurgiu) şi din municipiul Bucureşti.
Vor fi etalate colecţii variate de numismatică, cartofilie, filatelie, machete de avioane, creioane, pixuri, zaruri, cărţi de joc, clopoţei, goblenuri etc.
Sperăm ca luna octombrie să fie, şi în acest an, cu ajutorul colecţionarilor, luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora, prin intermediul exponatelor prezentate.
Expoziţia va rămâne la deschisă până la data de 29 octombrie 2023, iar vizitarea ei se va putea face de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00.
Totodată, pentru toţi cei interesaţi aducem la cunoştinţă faptul că sâmbătă, 14 octombrie a.c., între orele 10.00-14.00, intenţionăm să organizăm în curtea Muzeului Judeţean Teleorman o nouă ediţie a „Târgului Colecţionarilor”

 

vineri, 22 septembrie 2023

A fost îndeplinită ultima dorință a „regelui monedelor de aur”

 Pe 19 septembrie 2023, Academia Română și Biblioteca Academiei Române au îndeplinit un gest reparator, în semn de respect și recunoștință față de marele colecționar și donator, membru de onoare al Academiei Române, care a fost inginerul Constantin Orghidan: aducerea sicriului cu rămășițele sale pământești la Cimitirul Bellu, locul unde a dorit să fie înmormântat.

Ceremonia s-a desfășurat la Sala de expoziții „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 13:00, în prezența conducerii Academiei Române, a reprezentanților Bibliotecii și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și s-a încheiat cu o slujbă religioasă la Cimitirul Bellu Ortodox. 

 „Cel mai mare colecționar numismat român, recunoscut la nivel european, și unul dintre marii donatori ai Academiei Române, Constantin Orghidan a decedat în ziua de 29 august 1944, la proprietatea sa din localitatea Ferdinand, din Banat (azi Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin), unde se afla în refugiu. Din cauza războiului, dorința sa, menționată testamentar, de a fi îngropat de Academia Română la locul de veci al familiei din Cimitirul Bellu, nu a putut fi îndeplinită”. Mai mult: „Orghidan avea să fie îngropat în aceeași localitate, într-un sicriu de zinc, realizat, ca omagiu, de muncitorii de la Uzinele de Fier din Reșița. Intuind că regimul comunist va manifesta o atitudine ostilă, preotul paroh a turnat peste piatra tombală originală un sarcofag de beton, ermetic, fără înscrisuri, astfel încât mormântul să nu poată fi identificat, dar a notat în registrul parohial, cu responsabilitate, «mormânt de importanță istorică». După aproape opt decenii, Academia Română împreună cu Biblioteca Academiei Române duc la îndeplinire dorința marelui colecționar”.

Provenind dintr-o veche familie de negustori brașoveni, profund implicați în lupta pentru afirmarea națiunii române în Transilvania, Constantin Orghidan s-a născut în 1874, la București, unde va urma cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele, devenind unul dintre cei mai reputați ingineri ai Căilor Ferate Române. Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Datorită experienței sale tehnice și a cunoștințelor practice de excepție, în timpul războiului este numit de Guvern membru în Camera Militară de Recepție a Materialelor de Război și trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României. 

După Marele Război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferință Internațională a Muncii, desfășurată la Washington, devenind membru în Comitetul de Administrație al Camerei de Comerț Americano-Române. Eforturile sale de modernizare instituțional-industrială a României Mari au fost încununate de constituirea, în 1923, a Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România, care cuprindea inițial 11 mari întreprinderi. În același an devine director general al Uzinelor de Fier din Reșița. Pentru excepționala sa carieră, Constantin Orghidan a primit recunoștința Regelui Ferdinand I, care în 1922 i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Ofițer și, un an mai târziu, în grad de Comandor. 

Pasionat colecționar și numismat, Constantin Orghidan devine, începând cu anii 1930, tot mai implicat în viața culturală, preocupat de activități de mecenat și de constituire a unor colecții numismatice semnificative. A alcătuit o fabuloasă colecție de monede, cea mai valoroasă din istoria numismaticii românești și una dintre cele mai valoroase din lume, pe care a donat-o Academiei Române. 

Astfel, lasă prin testament peste 10.000 de monede de aur, argint și bronz, grecești și romane, bizantine, medievale (inclusiv un foarte important lot de monede medievale transilvănene fără de care astăzi istoria monetară a Principatului Transilvaniei nu s-ar putea scrie), sigilii bizantine (celebra colecție Vitalien Laurent achiziționată la Istanbul), geme și camee, sigilii regale antice assiriene și babiloniene, scarabei egipteni, bijuterii bizantine de aur. În prezent, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume. Parte din această colecție poate fi admirată în expoziția permanentă a Cabinetului.

Cu prilejul actului reparator de aducere a osemintelor inginerului la București, Biblioteca Academiei Române va expune câteva piese remarcabile din colecția Orghidan, însoțite de o broșură de prezentare a excepționalei sale cariere.


Unele dintre „cele mai rare și valoroase monede ale omenirii” vor fi expuse in cadrul Muzeului BNR

 Pentru prima dată în România, publicul va putea admira una dintre primele monede emise vreodată, o hektă, realizată din electrum, un aliaj natural din aur și argint, bătută în Asia Mică – Ionia sau Lidia – între 630 și 600 î.Hr. Totodată, expoziția prezintă primele monede grecești bătute în Aegina, monede folosite în tranzacții internaționale, cum sunt tetradrahmele Atenei cu bufniță pe revers și cele de tip Alexandru cel Mare sau monede din Callatis și din Histria.

Banca Națională a României și Alpha Bank Romania organizează, în perioada 22 septembrie 2023 – 1 martie 2024, expoziția “Cele două fețe ale monedei. Mijloace de schimb – Capodopere ale artei”. Este pentru prima oară când Colecția numismatică Alpha Bank, una dintre cele mai importante colecții de monede antice din lume, călătorește în afara granițelor Greciei și prima expoziție cu participare internațională organizată în cadrul Muzeului BNR.

Evenimentul expozițional subliniază importanța istorică și culturală a monedelor și rolul acestora în comunicare și în educație financiară, marcând totodată 50 de ani de la înființarea Colecției numismatice Alpha Bank.

Prin intermediul celor 100 de piese găzduite de Muzeul BNR, vizitatorii expoziției vor putea face o călătorie imaginară în lumea Greciei antice și a mitologiei grecești. Adevărate opere de artă, monedele prezintă personalități și evenimente istorice sau întreceri sportive ilustrând cultura și civilizația elenă și modul cum aceasta a influențat întreaga cultură europeană.

Prin organizarea expoziției Cele două fețe ale monedei: Mijloace de tranzacționare – Capodopere de artă, Banca Națională a României are bucuria să găzduiască în cadrul muzeului său, timp de o jumătate de an, unele dintre cele mai rare și valoroase monede ale omenirii, care fac parte din colecția numismatică deținută de Alpha Bank, considerată de către specialiști a fi una dintre colecțiile de monede antice cele mai importante din lume. Astăzi suntem obișnuiți să privim banii doar din perspectiva utilității lor imediate, lucru firesc într-o societate și într-un timp în care transformările sunt aproape cotidiene și în care totul se întâmplă cu rapiditate. Dar lucrurile nu au stat mereu așa. Au existat epoci istorice în care moneda a fost unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare. Greu sau, poate, imposibil de crezut pentru unii, mica piesă din metal a îndeplinit în Antichitate un rol comparabil cu cel al rețelelor sociale de astăzi”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

Expoziția aduce în fața publicului larg din România cele mai importante monede ale Colecției numismatice Alpha Bank, una dintre cele mai valoroase din lume. Suntem încântați să facem cunoscute vizitatorilor poveștile primelor monede emise vreodată și onorați să colaborăm cu Banca Națională a României în cadrul acestui proiect care subliniază importanța istorică a monedelor și a protejării patrimoniului cultural. Este un demers educațional pentru toate vârstele, care amintește, de asemenea, legăturile economice și culturale dintre Grecia și România și evoluția relațiilor comerciale de-a lungul timpului. Sperăm că pentru copii va fi o incursiune inedită în istoria monedelor și o oportunitate de a învăța despre rolul banilor în decursul timpului în societățile umane”, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank Romania și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank Group.

„Colecția numismatică Alpha Bank este mândră să prezinte în România prima sa expoziție în afara Greciei, cu o colecție de 100 de monede de o importanță istorică deosebită. Co-organizată de Alpha Bank Romania și Banca Națională a României, expoziția „Cele două fețe ale monedei” se concentrează pe două interpretări ale monedei: moneda ca mijloc de tranzacționare și ca o capodoperă de artă. Ca mijloc de tranzacționare, moneda a apărut pentru prima dată în a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr., pentru a facilita schimburile comerciale cotidiene dintr-o anumită zonă geografică, asigurând plata funcționarilor și a trupelor, mijlocind achitarea taxelor și înlesnind realizarea lucrărilor publice. Moneda a funcționat, de asemenea, ca o formă de transmitere a mesajelor politice, permițând, în principal conducătorilor, să-și etaleze puterea, precum și orașelor-stat să-și confirme independența și autonomia. În același timp, moneda este o operă de artă, reflectând talentul creativ al gravorilor și curentele artistice specifice perioadei în care au fost realizate. Grecii au fost primii care au redat adevărate povești pe micile discuri din metal, elementele artistice prezente pe flanurile monetare transformând aceste obiecte cu rol practic în veritabile opere de artă. Monedele redau momente din mitologia greacă, personalități sau evenimente ale istoriei, în special din epoca elenistică, după cum mai târziu vor avea reprezentate pe ele personalități și evenimente ale istoriei romane și bizantine”, a spus Dr. Dimitra Tsangari – curatorul Colecției numismatice Alpha Bank.

Expoziția are, de asemenea, o secțiune dedicată persoanelor cu deficiențe de vedere, care prezintă 10 monede rare din cadrul colecției și povestea acestora în limbaj Braille.

Colecția numismatică Alpha Bank numără aproximativ 11.000 de monede antice și este considerată una dintre cele mai valoroase din lume.

 (https://nocash.ro/unele-dintre-cele-mai-rare-si-valoroase-monede-ale-omenirii-vor-fi-expuse-in-cadrul-muzeului-bnr/?fbclid=IwAR3QlrE0cziMHwpDuVFecotJ-BnVhPupjcdvurtE7quKC7RemMuuRqKBt6I)


joi, 21 septembrie 2023

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-septembrie 2023

Gratie dlui Pavel Getia va putem pune la dispozitie numarul pe luna septembrie a Foii informative a Societatii Numismatice a Banatului Timisan. Va multumim!


 





miercuri, 20 septembrie 2023

Simpozionul „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediția a IX-a, București, 28-29 septembrie 2023

 Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și cu Biblioteca Academiei Române, organizează, în perioada 28-29 septembrie 2023, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a IX-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă, nr. 26, București, sect. 1) și la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei, nr. 125, sect. 1). Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu. Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro


 
PROGRAM*
MUZEUL GEORGE SEVEREANU
Joi, 28.09.2023
08.30-09.00: Înscrierea participanților
09.00-09.30: Deschiderea Simpozionului (Sala mare)
Adrian Majuru, Manager, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Emanuel Petac, Șeful Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Dan Pîrvulescu, Director adjunct, Muzeul Municipiului București

Comunicări Secţiunea Arheologie
MUZEUL GEORGE SEVEREANU (SALA MARE)
Joi, 28.09.2023
09.30-11.10: Moderator Vasile Opriș
Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Adelina Darie, Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Valentin Parnic, Cornelis Stal, Dan Pîrvulescu, Theodor Zavalaș, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Mihaela Iacob, Adrian Șerbănescu,Cristian Roth, Petra Coman, Marian Voicu, Ana Garcia-Vasquez, Aurelien Tafani, Andreea Toma, Gabriel Popescu, Carol Căpiță, Vlad Bîndea, Tiberiu Sava, Sebastian Dumitrescu, George Gănescu, Johannes Mueller, Wolfgang Rabbel, Wiebke Kirleis, Robert Hofmann, Sultana#100. Pe urmele începuturilor arheologiei din România
Mirela Vintilă, Monica Mărgărit, Brățări din inventarul funerar al mormintelor descoperite în necropola de la Cernica
Valentina Voinea, Adrian Irimia, Ofrande și depuneri rituale în cultura Hamangia
Radu Nicolae, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Adrian Bălășescu, Un nou sit din Eneoliticul Timpuriu în com. Berceni, jud. Ilfov
Cristina Covătaru, Theodor Ignat, Cornelis Stal, Adrian Șerbănescu, Cristian Roth, Cătălin Rotar, Alfred Vespremeanu-Stroe, Cătălin Lazăr, Tell-urile de la Vlădiceasca, după 40 de ani
11.30-13.10: Moderator Theodor Ignat
Adina Boroneanț, Monica Mărgărit, Mirela Vintilă, Studiu preliminar asupra unui lot de piese din materii dure animale din tell-ul eneolitic de la Chitila-Fermă
David Baciu, Pavel Mirea, Ionuț Torcică, Adrian Bălășescu, Fauna eneolitică de la Alexandria-Limonagiul (jud. Teleorman)
Mihaela Golea, Mihaela Iacob, Analiza unei probe arheobotanice din vechile săpături de la Tangâru, județul Giurgiu
Bogdan Ciupercă, Tudor Hila, Cătălin Dîscă, Considerații preliminare privind complexele din epoca bronzului cercetate la Târgșoru Vechi - Balastiera Holcim (jud. Prahova)
Michael Meyer, Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi, Torben Schatte, Noi tipuri de structuri și elemente de construcție în cadrul culturii Poienești-Lucașeuca. Studiu de caz: Ivancea - sub Pădure
15.00-17.00: Moderator Corina Borș
Sorin-Cristian Ailincăi, Simina Stanc, Corina Simion, Despre comunitățile umane de la începutul mileniului I a.Chr. în zona de coastă a Dobrogei. Studiu de caz: zona Babadag-Enisala
Corina Borș, Paul Damian, Mihai Florea, Adela Bâltâc, Eugen Paraschiv-Grigore, Ion Dumitrescu, Dragos Măndescu, Carol Terteci, Ion Tuțulescu, Alexandru Bădescu, Maria-Magdalena Ștefan, Irina Ene, Andrei Asăndulesei, Casandra Brașoveanu, Radu Brunchi, Călin Șuteu, Rezultate ale diagnosticului arheologic teoretic și intrusiv pe traseul secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Pitești: Cornetu - Tigveni (km 44+500 - km 81+900)
Maria-Magdalena Ștefan, Creșterea geților sau despre impactul politicilor macedonene la nord de Balcani
Valentina Voinea, Bartłomiej Szmoniewski, Manuela Măiță, Adrian Irimia, Gabriel Vasile, Tumulul de epocă romană din punctul Cheia - „Vatra Satului” (com. Grădina, jud. Constanța)
Ioan Opriș, Alexandru Rațiu, Capidava în epoca Principatului. Un stadiu al cercetărilor (1924-2023)
Vineri, 29.09.2023
09.30-11.10: Moderator Eugen Nicolae
Ioana Manea, Un model de predicție arheologică pentru teritoriul Bucureștiului. Studiu de caz: cultura Chilia-Militari
Sebastian Matei, O oglindă sarmatică cu tamga descoperită recent în județul Buzău
Bogdan Ciupercă, Cătalin Dîscă, Tudor Hila, Noi descoperiri de la cumpăna dintre antichitatea târzie și epoca migrațiilor de la Târșoru Vechi - Balastiera Holcim (jud. Prahova)
Daniela Marcu Istrate, Considerații privind „cataramele” în formă de stea (sec. XIII), pe baza unei descoperiri inedite de la Alba Iulia
Eugen Nicolae, O podoabă de harnașament cu numele hanului Toktamâș
11.30-13.30: Moderator Raluca Moței
Elek Popa, Silviu Ene, Alin Diaconu, Ștefan Mariș, Talida Radu, Mirela Mihon, Cristian Mănăilescu, Alexandru Petre, Maria Ilie, Andrei Măgureanu, Meda Toderaș, Dorin Sârbu, Vadim Oksianikov, Adrian Bălășescu, Animale întregi depuse la Conduratu (jud. Buzău)
Adelina-Elena Darie, Theodor-Aurelian Ignat, Rezultatele cercetărilor arheologice preventive derulate în curtea interioară a Universității din București (2022-2023)
Vlad Bîndea, Theodor Ignat, Raluca Moței, Radu Nicolae, Noi cercetări arheologice la hanul Șerban Vodă – latura de vest a edificiului (Centrul Istoric București)
Sorin Cleșiu, Radu Nicolae, Diana Sonu, Rezultatele cercetării arheologice preventive și analiza antropologică a mormintelor descoperite în strada Popa Nan nr. 47 (București)
Mihai Duca, Raluca Iosipescu, Sergiu Iosipescu, Epava de la Eforie?
Raluca Moței, Elena Gavrilă, Theodor Ignat, Vlad Bîndea, Aspecte preliminare ale cercetărilor arheologice preventive din strada Șelari nr. 4 (Centrul Istoric București)

Panel – Ceramica romană în Dacia și Moesia Inferior
MUZEUL GEORGE SEVEREANU (SALA CU VITRALII)
Vineri, 29.09.2023
09.00-10.20: Organizator/Moderator Alina Streinu
Viorica Rusu-Bolindeț, Meșteri binecunoscuți sau anonimi? Câteva date epigrafico-arheologice privind activitatea atelierelor ceramice din provincia Dacia
Cristina Popescu, Centre ceramice în Dacia preromană în secolele II a.Chr. - I p.Chr. reflectate de adoptarea și adaptarea modelelor elenistice și romane
Marian Mocanu, Considerații generale despre ceramica de masă descoperită la Slava Rusă. Primele zece campanii
Alina Streinu, Începutul și sfârșitul comerțului cu ceramică fină la Dinogetia - Specific local și context regional
10.40-12.00: Moderator Ioan Opriș
Ioan Opriș, Late Roman Light-Colored Ware (LRLCW) cu decor în tehnica champlevé. Cum, unde și de ce
Constantin Băjenaru, Amfore africane inedite descoperite în teritoriul tomitan
Iulia Iliescu, Central Greek Painted Ware - O grupă ceramică nouă în provincia Scythia Minor
Bianca Grigoraș, Adriana Panaite, Import și producție locală într-o insulă romană târzie de la Tropaeum Traiani prin prisma materialului ceramic

Masa rotundă – Abordări și perspective în studiul ceramicii romane - noi direcții de cercetare și valorificare
MUZEUL GEORGE SEVEREANU (SALA CU VITRALII)
Vineri, 29.09.2023
12.30-13.30: Organizator/Moderator Alina Streinu

Comunicări Secţiunea Numismatică
CABINETUL NUMISMATIC (BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE)
Joi, 28.09.2023
15.00-16.20: Moderator Emanuel Petac
-Mihai Dima, Considerații privind monedele de argint emise la Istros
-Emanuel Petac, Dan Pîrvulescu, Matei Andronescu, Considerații preliminare privind rezultatele analizelor XRF ale unui stater timpuriu de tip Lysimach emis la Tomis la mijlocul secolului III a.Chr.
-Steluța Marin, O nouă perspectivă asupra Regatului Sciților
-Aurel Vîlcu, Alexandra Țârlea, Monede descoperite la Histria, sectorul Acropolă Centru-Sud, în anul 2017
17.00-18.20: Moderator Aurel Vîlcu
-Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula. Campania 2022
-Aurel Vîlcu, Aurel-Daniel Stănică, Cristian Micu, Completări la dosarul arheologic și numismatic al localității Rachelu, jud. Tulcea
-Marius Blaskó, Erwin Gáll, Robert Gindele, Monede din secolul al XI-lea descoperite în necropola de la Vălcani, jud. Timiș
I-rina Cîrstina, Monede moldovenești descoperite la Târgoviște
Vineri, 29.09.2023
10.00-12.00: Moderator Dan Pîrvulescu
-Lilia Dergaciova, Emisiunile mai puțin cunoscute ale Țării de Jos a Moldovei din secolul al XV-lea
-Alina Pîrvulescu, Radu Riti, Date preliminare asupra tezaurului monetar din sec. al XVI-lea, descoperit lângă Timișoara în anul 1939
-Radu Gabriel Dumitrescu, Tezaurul monetar de la Terpezița, jud. Dolj (sec. XVII-XIX)
-Nicoleta Demian, Despre o ștanță monetară din colecția Muzeului Național al Banatului din Timișoara
-Adriana Roșca, Femeia și portretul. Medalii comemorative din colecția „Maria și dr. George Severeanu”
12.00-13.00: Prezentare Emanuel Petac - Expoziția permanentă a Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române

*Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute.
Adrese desfăşurare:
Muzeul George Severeanu, Str. Henri Coandă, nr. 26, București, sect. 1
Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Calea Victoriei, nr. 125, sect. 1
Contacte organizatori:
Dan Pîrvulescu (MMB), email: dan.pirvulescu@muzeulbucurestiului.ro
Vasile Opriș (MMB), email: vasile.opris@muzeulbucurestiului.ro
Alina Streinu (MMB), email: alina.streinu@muzeulbucurestiului.ro
Aurel Vîlcu (IAB), email: aurelvilcu@yahoo.com
Emanuel Petac (CN-BAR), email: viorel.petac@gmail.com
Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, director adjunct, Vasile OPRIŞ, șef Secţie Istorie, Alina STREINU, șef Birou Istorie Veche și Medievală, Theodor IGNAT, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti), Eugen NICOLAE, director, Aurel VÎLCU, secretar științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Emanuel PETAC șeful Cabinetului Numismatic (Biblioteca Academiei Române).

marți, 12 septembrie 2023

Plicuri dedicate lui Dimitrie Cantemir

 La Simpozionul National de medalistica de la Iasi din 1-3 septembrie Societatea Filatelica Tutova Barlad a lansat 3 plicuri dedicate implinirii a 350 de ani de la nasterea lui Dimitrie Cantemir si un plic ce comemoreaza implinirea a 300 de ani de la trecerea la cele vesnice a fostului carturar si domnitor moldovean.






vineri, 8 septembrie 2023

Blocuri filatelice dedicate Medaliilor confectionate de AFMC din Moldova


La Simpozionul National de Medalistica de la Iasi, Constantin Ciobanu, presedintele AFMC Moldova,  a prezentat doua blocuri filatelice dedicate medaliilor confectionate de Asociatia Filatelistilor, Maximafilistilor si Cartofilistilor din republica Moldova.
 

Medalie 120 ani de la infiintarea Societatii Numismatice Romane lansata la Iasi


 Medalia dedicata implinirii a  120 ani de la infiintarea Societatii Numismatice Romane a fost lansata la Iasi in cadrul Simpozionului National de Insignografie.

Lista comunicarilor de la Congresul de insignografie de la Iasi


 

Targul colectionarilor la Craiova


 

marți, 5 septembrie 2023

Semnal: Cimitirul poslușnicilor Episcopiei Romanului din incinta bisericii ortodoxe Sfântul Gheorghe. Cercetările arheologice preventive din anii 2019-2020

 

Recent a fost publicată o nouă monografie care valorifică rezultate arheologice, numismatice și investigații antropologice „Cimitirul poslușnicilor Episcopiei Romanului din incinta bisericii ortodoxe Sfântul Gheorghe. Cercetările arheologice preventive din anii 2019-2020” semnată de cercetătorii G.-D. Hânceanu, A. Simalcsik, R. D. Simalcsik și A. Baltag. Volumul a apărut sub egida Editurilor Istros (Brăila) și Constantin Matasă (Piatra-Neamț) fiind inclus în colecția Bibliotheca Memoria Antiqvitatis. Pentru cei interesați atașăm cuprinsul cărții. 



 


Plicuri lansate la Simpozionul National de Medalistica "Victor Antaluta" de la Iasi

Cu ocazia Simpozionului National de Medalistica 'Victor Antaluta" de la Iasi, Societatea Filatelica Tutova Barlad a lansat un set de 8 plicuri avand ca tematica "Creatie si realizari in medalistica romaneasca" care prezinta medaliile realizate de-a lungul celor cinci editii ale singurului simpozion de medalistica din tara. Machetarea a fost asigurata de Diana-Maria Guraliuc Antaluta si prof. Valeriu Brasoveanu din Barlad. Felicitari pentru idee si realizare!







 

Placheta "Alexandru Ioan I" lansata la Simpozionul National de Medalistica de la Iasi


 


Lista comunicarilor din cadrul Simpozionului national de medalistica "Victor Antaluta" de la Iasi





 

luni, 4 septembrie 2023

Placheta "350 ani de la nasterea lui Dimitrie Cantemir"-lansata la Simpozionul National de medalistica de la Iasi

 



Cateva insigne realizate de ACIR in perioada 2021-2023


 

Jurnalul insignografic nr.24/2023


La Congresul insignografic de la Iasi a fost lansat si cel de-al 24 numar din Jurnalul Insignografic al Asociatiei Colectionarilor de Insigne din Romania. Publicatia cu aparitie anuala cuprinde un jurnal al Congresului insignografic de anul trecut, tinut la Bucuresti, dar si materiale specifice scrise de membrii ACIR sau colaboratori. Felicitari autorilor si celor care fac posibila aparitia singurei publicatii romanesti dedicate insignelor.
 

Moneta Terrae Moldaviae. Bibliografie numismatica-supliment 1.

In cadrul simpozionului de medalistica "Victor Antaluta" de la Iasi din perioada 1-3 septembrie a fost lansata lucrarea Moneta Terrae Moldaviae. Bibliografie numismatica-supliment 1 avandu-l ca coordonator pe prof. Viorel M. Butnariu si ca autori pe Gheorghe Cristache, Aurel H.Golimas, Stefan Dina si Viorel M. Butnariu. Volumul, fundamental pentru cercetarea numismatica, este o completarea a primului volum din bibliografia numismatica a Moldovei, aparut acum citiva ani, si este dedicat implinirii a 120 de ani de la infiintarea Societatii Numismatice Romane.
Felicitam autorii pentru munca deloc usoara depusa pentru a avea la indemina un instrument util celor pasionati nu doar de adunarea unor piese  ci si de cercetarea numismatica.