marți, 28 decembrie 2021

Semnal editorial: Volker Wollmann-Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania-volumul 8

In vara acestui an ce sta sa se incheie, a aparut la editura Honterus din Sibiu cel de-al optulea volum din seria dedicata Patrimoniului preindustrial si industrial din Romania avand ca autor pe acelasi dr. Volker Wollmann. Acest volum reprezinta o exceptionala cercetare privind clopotele turnate din evul mediu
pâna în prezent în spatiul carpato-danubian."Sunetul clopotelor a însemnat de-a lungul veacurilor
comunicare, rugaciune, veste, bucurie, doliu, pace si înviere. Clopotele fac parte din viata comunitatilor, a satelor, oraselor si a tarii. Pentru credinciosi, sunetul clopotelor însemna chemare la rugaciune, solemnitatea sunetului marca zilele de sarbatoare, saluta botezul, casatoria sau trecerea la cele vesnice. Clopotele anuntau cu bucurie victoria si sfârsitul razboaielor, instaurarea pacii. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor, la Belgrad, în 1456, eveniment de importanta majora pentru întreaga Europa, este omagiat pâna astazi, zilnic, la orele amiezii, când clopotele bisericilor din întreaga crestinatate rasuna, pomenindu-l pe viteazul voievod român. Subsolul Transilvaniei este bogat în acele metale pretioase, în special aurul si argintul, care constituie materia prima pentru obiectele sacre
ale bisericilor. Potire si cadelnite, ferecaturi de evanghelii si de icoane, sfenice si candele, vase liturgice si cristelnite, adevarate capodopere au fost create de aurarii si argintarii transilvani, la cererea domnitorilor pentru a-i înzestra ctitoriile din Moldova sau Tara Româneasca ori spre a le trimite ofranda la Muntele Athos sau în alte parti ale cretinatatii. Clopotele faurite în atelierele transilvanene sunt
lucrari de arta vestite pentru calitatea sonora, le auzim de secole în clopotnitele bisericilor ardelene,
moldovene, oltene sau muntene. O documentare asupra clopotelor din spatiul românesc ne releva o nuantata relatie în lumea artistica, dar si în cea religioasa, care apropie comunitati si oameni dintr-o parte sau alta a Carpailor."(Acad. Marius PORUMB).

Prof. univ. dr. Volker Wollmann este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul de suflet al profesorului Wollmann, cel în care s-a remarcat, este cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă.Aceste activități l-au condus treptat pe Volker Wollmann spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Este, deopotrivă, un neobosit editor şi cercetător al documentelor Evului Mediu târziu şi epocii moderne. Din anul 2004, Volker Wollmann a devenit consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München, iar în anul 2012, statul german i-a răsplătit eforturile acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Intre anii 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al cărui Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015.

Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al municipiului Brad.
De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 250 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, anuarul ştiinţific al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.



 

marți, 21 decembrie 2021

Expozitie: Istoria prin moneda

Vernisajul expozitiei a avut loc joi, 16 decembrie, ora 14.00, la Sala Unirii – Spațiul Expozițional Alba Iulia (la subsol). Expoziția prezintă valoroasa colecție numismatică pe care Alexandru Borza a alcătuit-o de-a lungul impresionantei sale vieți. Sunt expuse monedele grecești, dacice, romane republicane, romane imperiale și bizantine. Preocupările din domeniul științelor naturale ale cercetătorului Alexandru Borza, cel care a fondat Grădina Botanică din Cluj-Napoca, nu au eclipsat pasiunea pentru Antichitate, arheologie și numismatică. Încă din copilărie, animat de dorința de cunoaștere și de o vie curiozitate științifică, el ajunge asistentul naturalistului și arheologului Adalbert Cserni (custodele primului muzeu din Alba Iulia). Evenimentul este un omagiu adus personalității lui Alexandru Borza și încununează activitatea de valorificare prin publicare a colecției sale, inedită până în prezent.


In cadrul manifestarii a fost lansat si volumul „Colecția numismatică Alexandru Borza. Monedele antice și bizantine” (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021), publicat de dr Ovidiu Oarga, arheolog și numismat în cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, și prezentat de lect. Cristian Gazdac (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca).

joi, 16 decembrie 2021

Moneda: 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri

 In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 20 decembrie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice Monedă
Metal/Valoare nominală Aur/100 lei
Titlu 900‰
Formă rotundă
Diametru 21 mm
Greutate 6,452 g
Cant zimțat
Calitate proof
Avers
Revers

Aversul monedei redă clădirea Teatrului Național din Iași, la începutul secolului al XX-lea, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, anul de emisiune „2021”, stema României și valoarea nominală „100 LEI”.

Reversul monedei prezintă portretul, numele și semnătura lui Vasile Alecsandri și anii între care a trăit acesta „1821” și „1890”.

Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare.

Monedele din aur cu tema 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Moneta Terrae Moldaviae-Lexicon numismatic

Sub indrumarea neobositului numismat iesean Viorel Marian Butnariu, a vazut lumina tiparului un nou volum, al III-lea din seria Moneta Terrae Moldaviae,  intitulat "Lexicon numismatic".  Este o lucrare utila atit profesionistilor cat si celor pasionati de numismatica pe care o recomandam cu caldura.


 

Anuarul Colectii si Colectionari din Salaj-nr. 10

Proaspat iesit din tipografie, Anuarul Asociatiei colectionarilor din Salaj, "Colectii si colectionari din Salaj" a ajuns in acest an la numarul 10, ocazie de a le ura celor ce ingrijesc aceste volume, editorii Emanoil Pripon si Daniel Muresan, un prietenesc "La multi ani!" si "La mai multe numere reusite!". Va prezentam mai jos cuprinsul acestui numar recomandindu-va si articolul subsemnatului de la pagina 133 ce se ocupa de Jetoanele turistice GWcoin in Romania.




 

luni, 13 decembrie 2021

Moneta Terrae Moldaviae. vol. II. Repertoriu tezaure

 

In 2019  a aparut la editura Stef din Iasi volumul 2 din seria Moneta Terrae Moldaviae. Acest volum este dedicat Tezaurelor monetare descoperite pe teritoriul Moldovei istorice si datate in intervalul anilor 1342/57-1848. Autorul volumului, ieseanul Viorel Marian Butnariu, nu s-a limitat doar la o simpla consemnare a tezaurelor si pentru a reda "cit mai cuprinzator si in termeni reali parametrii circulatiei monedelor care au circulat aici, am socotit optima o expunere a informatiilor pornind de la obiectivele formulate de Bucur Mitrea pentru alcatuirea unui Corpus". Volumul este inchinat lui Constantin Moisil (1876-1958), intemeietorul stiintei numismatice moderne romanesti.
Sunt prezentate 517 tezaure. Din cercetarea izvoarelor acestea au fost clasificate in 4 categorii: prima alcatuita din 303 acumulari unde fiecare emisiune este determinata si datata, fapt ce a permis ordonarea lor cronoligic; alte 47 descoperiri, pentru care se pastreaza doar informatii rezultate din determinari preliminare si comunicari nepublicate si care au fost esalonate cronologic dupa cea mai recenta emisiune. A treia grupa cuprinde 158 de descoperiri ordonate alfabetic despre care s-au avut stiri vagi si rezumative si o ultima categorie cu 9 depozite alcatuite exclusiv din lingouri sau lupe de argint, plaques de marticage, diverse obiecte.
Pentru prezentarea descoperirilor s-a respectat aceeasi ordine:locul si data descoperirii, numarul de exemplare pastrate, imprejurarile descoperirii si unde au fost predate, transferuri, recipientul in care erau depuse monedele. Monedele au fost grupate pe suveranitati laice si ecleziastice pentru care s-a preferat denumirea oficiala din epoca, fara forma latinizata sau alta traducere. La fiecare emitent s-au precizat nominalurile sub denumirea oficiala si in ordine crescatoare, cu sau fara an si numarul de exemplare, starea de conservare. Pentru fiecare descoperire s-a mentionat daca monedele au fost dispersate sau tipul de colectie in care se pastreaza. La colectiile particulare este amintit numele detinatorului numai cu acceptul acestuia, pentru colectiile publice au fost indicate nuemerele de inventar curente. Fiecare descoperire este insotita de o bibliografie care ofera suficiente date celor interesati.

Este o lucrare ampla, care a presupus din partea autorului un efort sustinut, dar si colaborarea cu o serie de specialisti din muzee.

Toate felicitarile noastre autorului!

SESIUNE DE COMUNICARI ORGANIZATA DE CLUBUL NUMISMATIC "MIHAI EMINESCU"

 La 15 decembrie aniversam 145 de ani de la înființarea Cercului Militar Național, una dintre cele mai vechi instituţii militare româneşti.
Clubul Numismatic „Mihai Eminescu” se alătură manifestarilor festive si va organiza luni, 13 decembrie 2021, ora 14.00, o sesiune de comunicări online si o expozitie de medalii cu tematica specifica.
Ca multe alte manifestări culturale curente, sesiunea de comunicari se va desfășura online, din cauza pandemiei. Astfel, membrii Clubului interesați de participare într-un cadru online și sigur, pot să-și prezinte ideile și pasiunea comună pentru frumos, artă și istorie și să dezbată cu toți participanții in cadrul acestui eveniment.
Expozitia va fi deschisa in perioada 13 - 18 decembrie 2021, la Sala Ronda a Palatului Cercului Militar National.


 

vineri, 22 octombrie 2021

Medalii: 25 octombrie 2021 – 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I

 „Ferdinand I prin grația lui Dumnezeu și voința Național Rege al Romîniei. La toți de față și viitori sănătate!
Astăzi Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăstar.
Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Elena a României a dat naștere unui fiu, care a primit numele de Mihai.

Sunt încredințat că întreg poporul român, care atât în clipele de bucurie ca și în cele de griji a fost întotdeauna sprijinul Tronului și Dinastiei, va sărbători cu însuflețire fericitul eveniment împreună cu Mine și Familia Mea.
Dragostei poporului Meu prea iubit încredintez pe principele nou născut.
Dat la Palatul Regal în ziua de 25 octombrie 1921, No 4266”
Cel mai tânăr rege din toată istoria noastră, Regele Mihai I (1921-2017), a fost monarh între 1927-1930 şi 1940-1947, ultimul şef de stat participant efectiv la cel de-al Doilea Război Mondial și ultimul Suveran al Europei de Est înaintea prăbuşirii democraţiilor.

Regele Mihai ne-a oferit, după 1989, o lecţie de credinţă şi patriotism, precum și de destoinicie politică. Acesta a afirmat de multe ori că forţa, creativitatea şi identitatea românească au nevoie să fie unitare, că ţării noastre îi sunt necesare principiile de bază ale democraţiei, că un popor care nu îşi cunoaşte trecutul nu poate avea prezent şi viitor, că istoria nu trebuie reinventată după cum ne aranjează mai bine, că tradiţiile şi continuitatea noastră românească trebuie privite în faţă, şi nu puse între paranteze.

Monetăria Statului, în semn de prețuire și recunoștință, lansează pe piață un nou produs medalistic „100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I”, produs ce face parte din programul medalistic aferent anului 2021.

Produsul medalistic, format din medalie însoțită de broșură, certificat de autenticitate și cutie de lemn, poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei Statului, începând cu data de 25 octombrie 2021, la prețul de 2030 lei/set pentru medalia din argint și de 282 lei/set pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.

Medalia prezintă următoarele caracteristici tehnice:
- Material: Argint 999‰
- Diametru: 80 mm
- Greutate: 360 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 200 bucăți

- Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 80 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 100 bucăți

 


(comunicat Monetaria Statului)

miercuri, 20 octombrie 2021

Insigna "Sfatul chimistilor tabacari"


 Caut informatii despre aceasta insigna si despre Sfatul chimistilor tabacari. Ma poate ajuta cineva?

Chisinau: Al XIX-lea simpozion de numismatica

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" din Bucureşti şi Societatea Numismatică din Republica Moldova, vă invită să participați la lucrările Simpozionului XIX de Numismatică, care va fi organizat la Chişinău, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în perioada 21-22 octombrie 2021, în regim online.
Pentru participarea la lucrările simpozionului Vă rugăm să accesați:
https://meet.google.com/egj-xqch-nwb - 21 octombrie, 9:00 – 18:00
https://meet.google.com/vie-vctv-uvc - 22 octombrie, 9:00 – 14:00
Programul și rezumatele comunicărilor pot fi consultate la https://www.nationalmuseum.md/.../al_xix_lea_simpozion.../


marți, 19 octombrie 2021

Emisiune numismatică cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 25 octombrie 2021, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o emisiune cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru.

Caracteristicile monedei din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României sunt următoarele::

Caracteristici tehnice Monedă
Metal/Valoare nominală Aur/500 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 35 mm
Greutate 31,103 g
Cant neted
Calitate proof
Avers
Revers

Aversul redă corpul central al Palatului Regal din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „500 LEI” și anul de emisiune „2021”.

Reversul prezintă portretul Regelui Mihai I al României și inscripțiile în arc de cerc ,,REGELE MIHAI I” și ,,100 DE ANI DE LA NASTERE”.

Replica proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru are următoarele caracteristici:

Caracteristici tehnice Monedă
Metal Aur
Titlu 900‰
Formă rotundă
Diametru 21 mm
Greutate 6,55 g
Cant inscripționat cu ,,NIHIL SINE DEO”
Calitate proof
Avers
Revers

Aversul reprezintă efigiile regilor Mihai I și Ferdinand I și a domnitorului Mihai Viteazul, suprapuse și orientate către stânga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul „ARDEALUL NOSTRU” şi anii „1601 - 1918 - 1944”. În partea dreaptă, jos, se află litera ,,R” de la ,,replică”.

Reversul are gravat în mijloc un cap de acvilă heraldică românească, având în partea de jos scris textul „ROMANIA”. De jur împrejur sunt reprezentate stemele celor 11 judeţe din Transilvania de Nord, redobândită în anul 1944.

Monedele din aur, și replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză și includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi însoțite de certificate de autenticitate.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru replica proof este de 10.000 piese.

Preţurile de vânzare sunt:

  • 11.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
  • 2.200,00 lei, exclusiv TVA, pentru replica proof, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur cu tema 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României și a replicilor proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

(comunicat BNR)

luni, 11 octombrie 2021

Istoria unei familii brasovene intr-un jeton de mosie. Jetoanele mosiei Epureni

In ultimul numar 16, din acest an, al anuarul Arhivelor Nationale Bacau, recent aparut a fost publicat si un studiu de-al meu "Istoria unei familii brasovene intr-un jeton de mosie. Jetoanele mosiei Epureni". Materialul il gasiti la pagina 121. Aici doar primele 2 pagini.

Multumim doamnei Mihaela Chelaru-sefa Arhivelor Nationale Bacau si domnule Vilica Munteanu-redactorul sef al anuarului (si sufletul acestuia), pentru sansa acordata de a putea publica in aceasta prestigioasa revista a Arhivelor Nationale Bacau, unul din putinele, (daca nu singurul), anuare al arhivelor nationale care de 16 ani apare cu regularitate.

 


Acta Bacoviensia nr.16/2021-Anuarul Arhivelor Nationale Bacau




 

Semnal editorial: Decoratii si titluri de onoare ale Romaniei din perioada 1948-1989



 Mai multe informatii pe:

https://www.facebook.com/groups/321015511425528/posts/1767858083407923/?comment_id=1768164156710649&reply_comment_id=1768502010010197&notif_id=1633790790118116&ref=notif&notif_t=group_comment_mention

marți, 5 octombrie 2021

Program Simpozion National "Vasile Parvan": 7-8 octombrie Bacau







 

Simpozionul Național "Vasile Pârvan" din 7-8 octombrie 2021 se va desfasura online

 


Având în vedere prevederile H.G. nr. 856/2020 privind stabilirea măsurilor care se aplică pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID, precum și hotărârile Comitetului Național, ale Comitetului Județean și Local pentru Situații de Urgență, în vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu COVID, vă facem cunoscut faptul că, activitățile Simpozionului Național "Vasile Pârvan" programate pentru data de 7-8 octombrie 2021, ora 11.00, se vor muta în online.

joi, 30 septembrie 2021

Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane

 

Muzeul Naţional de Istorie a României anunță deschiderea celei mai importante expoziții românești de arheologie prezentată vreodată peste hotare – „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”. Expoziția-eveniment este disponibilă publicului în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, putând fi vizitată în mod gratuit pe toată durata acesteia.

Numeroase instituții din România și din Spania participă în cadrul acestei ample expoziții care pune în valoare bogăția istorică și culturală a României prin intermediul bunurilor arheologice de excepție ale patrimoniului românesc. Proiectul expozițional se înscrie în seria evenimentelor organizate cu ocazia aniversării, în 2021, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Spania, în cadrul Programului de diplomație publică și culturală desfășurat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei României în Spania. Evenimentul-fanion al anului aniversar al relațiilor diplomatice româno-spaniole marchează apogeul schimburilor culturale, fiind și cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare.

Inaugurarea expoziției va avea loc în data de 30 septembrie 2021, în prezența domnului Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, a domnului Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, și a omologilor spanioli ai acestora, a domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților Muzeului Național de Arheologie din Madrid, precum și a unor înalți oficiali ai statului spaniol.

Expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis.

Reunind peste 800 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, expoziția oferă vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roșu, călăuzitor, este cel al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii civilizației europene, într-un spațiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanității”.

Dintre piesele de valoare excepțională prezentate în cadrul expoziției enumerăm coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani. Epoca romană este reprezentată de tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăblițele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian, echipament dacic și roman din timpul războaielor. Un loc special ocupă capodopera sculpturii antice universale, Șarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și o excepțională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate. Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca și epoca marilor migrații, sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Florești-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coșovenii de Jos și Priseaca. 

Piesele prezentate în această expoziție provin atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și din cele ale următoarelor muzee din țară: Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan – București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu – Tecuci, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu – Târgu Jiu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie Paul Păltănea – Galați, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Ștefan cel Mare – Vaslui, Muzeul Județean Vâlcea Aurelian Sacerdoțeanu – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului București, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat – Făgăraș, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad, Muzeul de Istorie Petre Voivozeanu Roșiori de Vede.

Curatori: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Arheologie al Spaniei
Organizatori: Ministerele Culturii din România și Spania, Ministerul Afacerilor Externe prin Ambasada României în Regatul Spaniei și Ministerul Apărării Naționale al României

Colectii si colectionari la Muzeul judetean Teleorman

    


"Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită vineri, 1 octombrie 2021, ora 11.00, la deschiderea expoziţiei temporare „Colecţii şi colecţionari”, ce se desfăşoară în cadrul proiectului expoziţional „Octombrie, Luna Colecţionarului”.
    Ajunsă la a X-a ediție, la expoziția din acest an participă 20 expozanți, oameni cu diferite profesii şi vârste, din județul Teleorman (Alexandria, Roșiorii de Vede, Năvodari) și alte localități (București).         Remarcăm faptul că 2 dintre colecţionari au participat în mod constant și la precedentele nouă ediții, iar la actuala ediţie participă pentru prima dată 2 colecţionari.
    Vor fi etalate colecţii variate de numismatică, medalistică, cartofilie, filatelie, insigne, ceasuri, machete de vagoane-cisternă, tuburi electronice, benzi desenate, carte istorică, mărţişoare etc.
În acest an, proiectul expozițional „Octombrie - Luna Colecţionarului” ajunge la a X-a ediţie - o ediţie aniversară. Va fi, ca şi anul trecut, o ediţie organizată într-un moment în care situaţia pandemică a perturbat întreaga noastră existenţă. Sperăm însă ca luna octombrie să redevină, cu ajutorul colecţionarilor, luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora, prin intermediul exponatelor ce vor fi prezentate.
    Expoziţia va rămâne la dispoziţia publicului vizitator până la data de 31 octombrie 2020, iar vizitarea se va putea face de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00, în condițiile respectării măsurilor pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-COV-2.
    Totodată, pentru cei interesaţi aducem la cunoştinţă faptul că sâmbătă, 16 octombrie a.c., între orele 10.00-14.00, intenționăm să organizăm în curtea Muzeului Judeţean Teleorman o nouă ediţie a „Târgului Colecţionarilor”, în funcţie de condiţiile epidemice existente şi de măsurile dispuse de autorităţi". 

sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=4461624340624189&set=a.130132463773420.

miercuri, 29 septembrie 2021

Semnal editorial: Marian Bolum-Circulatie monetara in Basarabia. Monede (1821-1944)


Neobositul profesor si colectionar barladean, pasionat de numismatica, Marian Bolum a publicat un nou volum dedicat circulatiei monetare pe teritoriile ocupate de romani, de aceasta data este vorba de monedele ce au circulat in zona Basarabiei in perioada 1821, după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Prin amabilitatea autorului va putem pune la dispozitie cuprinsul acestui volum consistent, aproape 400 de pagini, dar si introducerea scrisa de autor.
Cei interesati de achizitionarea volumului se pot adresa direct autorului la adresa de email din finalul Introducerii.

Cuprins



Introducere...................................................................................7
Circulația monetară în Principate în timpul războiului ruso-turc (1806-1812)................................................................................14
Circulația monetară de la anexare până la pierderea autonomiei (1812-1828)................................................................................35
Circulația monetară de la pierderea autonomiei până în timpul războiului Crimeei (1828-1855).................................................72
Circulația monetară de la sfârșitul războiului Crimeei la Con-gresul de la Berlin (1856-1878)................................................117
Circulația monetară în sudul Basarabiei în perioada administra-ției românești (1856-1878).......................................................172
Circulația monetară la sfârșitul secolului al XIX-lea (1881-1894).........................................................................................189
Circulația monetară de la adoptarea monometalismului aur până la dispariția Imperiului (1895-1917)........................................223
Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940).........264
Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)………...........305
Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)..............................................................................321
Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)..............................................................................337
Anexe........................................................................................350


INTRODUCERE



    În lucrarea Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812-1944) am urmărit să prezentăm monedele care au circulat în Basarabia după anexarea acestui teritoriu la Imperiul țarist și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
    Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatului României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944).
    În aceste condiții în Basarabia au circulat: monedele care erau folosite în Principate la începutul secolului al XIX-lea-pi­astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici și rubla rusească, talerul de Prusia, mah­mu­deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster­lină (1812-1828), rubla țaristă (1828-1917), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944) De asemenea, au mai circulat, în sudul Basarabiei, leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, în perioada în care județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei/României (1856-1878).
    După anexarea și integrarea economică în Imperiul țarist circulația monetară din Basarabia era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, au circulat: monedele de: ¼ , ½ , 1, 2, 3, 5 copeici din cupru, monedele de: 5, 10, 20, 25, 50 de copeici și 1 rublă de argint, monedele de: 3, 5, 10 ruble din aur și pentru scurt timp , în timpul domniei țarului Nicolae I, monede de platină cu valoarea nominală de: 3, 6 și 12 ruble. După trecerea la sistemul monometalist aur, în timpul domniei țarului Nicolae al II-lea au fost bătute, doar în anul 1897, monede de aur cu valoarea nominală de 7,5 și 15 ruble. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul țarist.
    După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Basarabia vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint.
    După anexarea Basarabiei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Basarabia vor circula monede cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint.
În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Basarabiei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5, 10, 15 și 20 de copeici.
    Pentru prezentarea circulației monetare din perioadele 1867-1878, 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Basarabiei în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarea citată a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse.
    Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționa­ri­lor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
    Lucrarea își propune să sintetizeze principalele infor­ma­ții din domeniu însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate.
    Pentru monedele emise de Imperiul Țarist și de URSS care au circulat în Basarabia, descrierea, poate nu suficient de detaliată, considerăm că este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp, în lucrare sunt prezentate și unele con­cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo­cupă numismatica.
    Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint sau de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației monetare.
    La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate sub presiunea timpului, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție.
Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe­cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Tu­rism, Bucureşti, 1977; Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucu­reşti, 1978; Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997; Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; Sistemul monetar național. II. Bancnotele României (1881-2015), Editura Sfera, Bârlad, 2015; Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005 Vladimir Bilkin, Composite catalogue of Russien coins. Part II (1740-1917), Kиeb, 2003, Ana Boldureanu, Eugen Nicolae, Moneda în Republica Moldova, Biblioteca Științifică Centrală Andrei Lupan (Institut), Chișinău, 2015.
   În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colec­ționa­rul român și Conspecte numismatice.
    Pentru studiera istoriei Basarabiei am avut în vedere o serie de lucrări și articole publicate de istorici basarabeni: Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-1918) (Instituții, regulamente, termene), vol I, CEP USM, Chișinău, 2012; Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de curs, Editura Semne, București, 2011; Andrei Emilciuc, Cadrul legal al circulației și schimbul monedelor străine în Imperiul rus (1769-1839). Specificul funcționării lui în Basarabia, în Revista de istorie a Moldovei, Studii, Chișinău; Valentin Tomuleț, Circulația monetară în Basarabia în primele decenii după anexarea ei la Imperiul rus în Studia Universitatis în Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, nr.10 (50), 2011.
    Tot pentru cercetarea istoriei Basarabiei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/05/25/basarabia-sub-ocupatia-imperiului-tarist-cronologie/
https://www.unitischimbam.ro/tratatul-de-la-bucuresti-1812/
http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n= 1417
http://istoria.md/articol/6/Basarabia_Mare__Basarabia_%C5%A2 arist%C4%83,_Bessarabia_
http://istoria.md/articol/438/Organizarea_Basarabiei___Administra%C 5%A3ia
https://www.academia.edu/20380910/RAZBOIUL_CRIMEI
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-rus
http://istoriamilitara.org/stiinta/articole/160-basarabia-si-razboiul-din-crimeea-1853-1856.html
http://istoria.md/articol/31/Tratatul_de_la_Paris,_1856
http://www.moldovenii.md/md/section/700/content/7172
https://istoriabasarabiei.wordpress.com/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tarul-alexan-dru-al-ii-lea-declara-razboi-imperiului-otoman-la-chisinau
http://www.istorie-pe-scurt.ro/congresul-de-pace-de-la-berlin1878-sau-sacrificiile-cerute-de-independenta/
https://www.scritub.com/istorie/Industria-Basarabiei-in-Perioa13113 21322.php
https://www.timpul.md/articol/pe-27-martie-1918-sfatul-tarii-a-votat-unirea-basarabiei-cu-romania-57143.html
http://www.istoria.md/articol/146/Pactul_Ribbentrop_Molotov,_Nota_ultimativ%C4%83_sovietic%C4%83__26_iunie_1940_,_R%C4%83spunsurle_Guvernului_Rom%C3%A2n__27_%C5%9Fi_28_iunie_1940 ș.a.
Concomitent au fost folosite și o serie de site-uri speciali­zate de numismatică:
http://transylvanianumismatics.com
http://www.allnumis.ro,
http://www.bancnote-monede.ro,
http://romaniancoins.org/ro
https://ro.ucoin.net/table/?country=russia
https://99-kopeek.ru/catalog
https://en.numista.com/catalogue
https://www.m-dv.ru/en/monety-rossii-1700-1917
https://colnect.com/ro/coins/coin
https://coinscatalog.net/russia
     De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948. Astfel, am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele as­pecte ale circulației monetare din Basarabia.Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre.

marian_bolum@yahoo.com