Istoria cartelelor telefonice- de la aparitie pana la hobby

Fetita mea, Diana-Maria, are 10 ani si colectioneaza cartele telefonice de vreo citiva ani. In alegerea si dezvoltarea acestei pasiuni am avut un rol important si noi, parintii. Am invatat-o cum sa le aranjeze in folii speciale, sa le selecteze pe subiecte: flori, animale, biserici, steaguri, tari etc. Am descoperit impreuna tipurile de cipuri existente. Anul trecut am mers la Targul colectionarilor de la Bacau de unde a putut sa-si mai completeze colectia. Diana este foarte incantata de colectia ei, si noi la fel. Totusi, una din probleme ar fi ca nu prea isi gaseste parteneri de schimb printre prieteni, care in corpore colectioneaza servetele, motiv pentru care s-a apucat si ea de acest hobby, dar nu-si neglijeaza prima iubire.
Intr-o zi, Diana mi-a pus o intrebare la care nu am putut raspunde pe loc: “Cand au aparut primele cartele telefonice in lume?”. Asemenea ei sunt convins ca exista si alti pasionati mai tineri, sau nu, care isi pun aceasta intrebare, completata probabil cu “Dar in Romania?” si la care poate inca nu au gasit un raspuns.
Am cautat informatii pe internet. Stiam de existenta citorva site-uri romanesti (nu intotdeauna actualizate la timp) care se adreseaza pasionatilor de aceste mici bucati dreptunghiulare de plastic. Si iata ce am aflat.
Primele cartele telefonice au fost cele pre-paid (preplatite). Acestea au aparut in toamna anului 1975 in Italia ca o solutie la problema vandalizarii telefoanelor publice cu monede in scopul sustragerii banilor. Telefoanele publice cu moneda erau pentru hoti mici pusculite nepazite. Mintea iscoditoare a omului a gasit rezolvarea acestui neajuns intr-o bucatica de plastic (carton la inceput) dotata cu o banda magnetica asemenatoare celor utilizate astazi de noi la metrou. Ideea le-a venit specialistilor de la SIDA, o societate italiana producatoare si distribuitoare de masini automate pentru vanzarea diferitelor produse, deci nu din domeniul telecomunicatiilor. In 1976 in Italia apare primul model de telefon public ce functiona cu o astfel de cartela.

Cartelele, erau la inceput din carton, aveau o banda magnetica si erau destul de subtiri astfel ca se deteriorau rapid. Ba se mai si blocau in telefon. Introducerea acestor cartele in Italia rezolva si problema crizei de monede, recent aparute. Rapid aceasta inventie a devenit foarte populara si a fost adoptata de mai multe tari din Europa, confruntate si ele cu aceleasi acte de vandalism la adresa telefoanelor publice. La inceput in Franta, Austria, Marea Britanie si Suedia.

(continuarea articolului o puteti citi in revista Colectionarul Roman nr.4/2009)

Emisiuni monetare dedicate sarbatorii Sfintelui Pasti

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr. 14/2008)
Am tot cautat pe internet informatii despre monede dedicate poate celei mai mari sarbatori crestine, Pastele – Invierea Domnului Iisus, sau obiceiurilor prilejuite de aceasta, dar din pacate recolta a fost nesperat de modesta. Practic, am gasit doar citeva emisiuni pe care le vom prezenta mai jos.
Ucraina a emis monede jubiliare dedicate Sf. Paste in 2003. In 2004 s-au pus in vanzare piese dedicate duminicii Rusaliilor, celebrata la 50 de zile dupa sarbatoarea Invierii Domnului.
Emisiunea 2003 cuprinde 2 piese cu valorile nominale de 5 si 10 hryvnia, care au reversul comun iar la avers difera doar valoarea nominala. Pe avers in partea superioara sunt sapte oua de Pasti (reprezentind cele 7 regiuni al Ucrainei) divers ornamentate cu motive specifice zonelor pe care le reprezinta, dispuse in cerc, iar in interiorul acestuia se afla o mica stema a Ucrainei. In partea de jos este scris in arc de cerc „Ucraina” si valoarea nominala pe doua rinduri.. In laterale sunt ornamente din crengi de salcie, apoi un simbol al monetariei Ucrainei si marca pentru Ag925 (in cazul piesei de 10 hrivnia), respectiv pentru German silver (piesa de 5 hrivnia) .

Pe revers este reprezentat un grup de credinciosi cu luminari, cruci, condusi de un preot care oficiaza o ceremonie religioasa prilejuita de sarbatoarea Invierii. Deasupra este scris in limba rusa „Paste”. Piesa de 5 hrivnia este din aliaj german silver, (aliaj de Cu-Ni-Zn), cintareste 16,54 gr, are un diametru de 35mm, iar tirajul a fost de 50.000 exemplare. Moneda de 10 hrivnia este din Ag 925, are 33,1gr; 38,61mm in diametru, tiraj 3000 buc.
In 2005, Belarusia lui Lukasenko emite o piesa de o rubla avind pe revers reprezentat un ou traditional de Paste, precum si diverse motive populare. Piesa este din aliaj Cu-Ni si are un diametru de 33mm.

Dar, poate ca moneda cea mai frumoasa emisa pentru celebrarea Pastelui, a fost batuta la monetarie Pobjoy in acest an pentru Sierra Leone. Piesa, scoasa intr-un tiraj de 1000 de exemplare, este din argint si are reversul color.
Pe avers este reprezentata stema statului Sierra Leone, iar reversul prezinta o idilica scena cu iepurasi, puisori, narcise galbene si traditionalul cos cu oua colorate. Bineinteles nu putea lipsi urarea de „Paste fericit” dar scrisa in doua limbi poloneza si engleza, adica: „WESOLEGO ALLELUJA/ HAPPY EASTER”. Toate cele 1000 de exemplare au fost destinate vanzarii pe piata poloneza, dar ele se puteau achizitiona si de pe site-ul monetariei Pobjoy la un pret de 46,77 lire sterline pentru starea proof .

Bibliografie:
http://en.museum-of-money.org/
http://www.bank.gov.ua/
http://www.pobjoy.com/

*************************************

Tot o moneda dedicata sarbatorilor pascale se doreste a fi si noua inovatie emisa de Insulele Cook in acest an: termo-moneda.
Pare un termen straniu, dar cum altfel poti traduce din germana “thermo-munze”? “Minunea” este o moneda avind forma unui ou rosu de Pasti care atunci cind este incalzit lasa sa apara pe avers imaginea unui pui abia iesit din ou. Tot pe avers este o mica stampila dreptunghiulara in interiorul careia sta scris “easter surprise”. Reversul este ocupat de stema insulele Cook. Valoarea nominala este de 5 dolari, materialul argint 925, greutate 25 gr., iar dimensiunile 30x43mm. Tiraj 2500 exemplare.

Despre emisiunile de ruble de platina din anii 1828-1846

Platina (simbol chimic- Pt) este un metal pretios, foarte rar (de 30 de ori mai rar decit aurul), de culoare argintie, de aici ii vine si denumirea, “platina” in limba spaniola inseamna “argint mic”.
Este maleabila, ductila si are un punct de topire foarte ridicat, 1772 grade C, din care cauza baterea monedelor din platina este costisitoare.
Este un metal foarte greu, densitatea fiind de 21,45 g/cmc (aurul doar 19,4g/cmc). Dupa osmiu si iridiu, platina este cel mai greu metal existent. Este de peste 21 ori mai grea decit apa, de opt ori mai grea ca marmura si de trei ori mai grea ca otelul.
In natura platina se gaseste amestecata cu alte metale: ruteniu, rodiu, paladiu, osmiu si iridiu. Platina mai poate fi gasita si in argile aluvionare dar, o tona de argila contine abia ... 3 g de platina. Se pare ca platina era cunoscuta inca din antichitate, s-au gasit bijuterii din platina in mormintele faraonilor egipteni din dinastia XII (2000 i.Hr.). Este foarte stabila chimic, putini acizi corodind-o.
Platina este utilizata in special in industria automobilistica, pentru realizarea unor filtre pentru reducerea emisiilor nocive la automobile (ceva mai mult de jumatate din productia anuala de platina), pentru confectionarea de bijuterii (circa 49 tone din 239 tone de platina comercializate in 2006), in industria electrotehnica si pentru catalizatori de sinteze chimice. Principalul producator mondial de platina este Africa de Sud.
Este mai scumpa decit aurul si are calitati monetare mai slabe decit acesta. In prezent diverse tari (SUA, UK, Franta, Australia etc) emit monede de colectie din platina. Pentru a fi recunoscuta platina nu se marcheaza cu insemnul 'karat'. In Statele Unite se marcheaza cu PL sau PLAT. In Europa, platina se recunoaste dupa urmatoarele marcaje: 950 sau PT950. Platina a fost acceptata ca metal pretios numai dupa a doua jumatate a secolului 19.

(Continuarea articolului a puteti citi in nr.3/2009 al revistei "Colectionarul Roman")

Hobo-nickel- arta “ofensarii” insemnelor nationale?

Hobo-nickel este o forma de arta sculpturala care consta in modificarea designului unor monede cu valoare nominala mica, in general din nichel, aflate in circulatie, si rezultind miniaturi spectaculoase, adevarate opere de arta.
Denumirea de “hobo-nickel” vine de la faptul ca primele astfel de modificari ale aspectului unor monede au fost realizate de un fel de vagabonzi americani (hobos in engleza), de fapt peregrini, care cutreierau tara in lung si-n lat cautind sa munceasca pentru un blid de mincare si un acoperis pentru a-si putea continua mai departe ratacirea. Fata de vagabonzii clasici acestia nu erau alcoolici si incercau cit de mult puteau sa se tina la distanta de activitati ilegale. Erau oameni liberi, nefiind legati de nimic intr-un loc anume. Erau un fel de nomazi ai societatii americane moderne, asemanatori indienilor americani, care-si schimbau locul de campare functie de populatiile de bivoli.
De ce a fost ales nichelul?

Continuarea articolului se poate citi in numarul 2 din revista Colectionarul Roman care se mai poate inca procura de pe site-ul http://www.colectionarul-roman.ro/.

Cartile de joc devenite bani

Pentru a celebra vestitele „carti de joc” devenite bani in secolele XVII-XVIII, in colonia franceza (pina in 1763) de peste Atlantic, New France, Monetaria Canadei a emis in luna septembrie a acestui an un set de 4 piese din argint care reproduc cartile de joc. Setul este alcatuit din urmatoarele „monede” jubiliare: Valet de inima rosie (sau „Jack of Hearts”) cu an emisie 2008, Regina de pica („Queen of Spades”) 2008, 10 de pica-2009 si rege de inima rosie 2009 (King of Hearts). Valoarea nominala a acestor piese realizate din argint 925 este de 15 dolari canadieni si cintaresc fiecare cite 31,56g. Dimensiunile: 49.80 x 28.60mm.
Cum s-a ajuns ca niste banale carti de joc sa capete atributele unor bani? Pentru a afla raspunsul la aceasta intrebare va trebui sa ne intoarcem in timp, la sfirsitul secolului XVII, mai exact 1685, intr-o colonie franceza indepartata, New France, de pe actualul teritoriu al Canadei. Colonia avea stationati soldati, avea un aparat administrativ si era condusa de un guvernator.

(continuarea articolului o puteti citi in numarul 2 al revistei Colectionarul Roman care inca se mai poate procura de pe siteul http://www.colectionarul-roman.ro/)

Civitas Temesensis

Pe 4 aprilie, la Timisoara va avea loc, la sala Lira, targul de numismatica "Civitas Temesensis".
Persoane de contact: Dobrican Remus 0723513924 si Dragomir Filimonescu Sergiu 0723663357

Proba Sadagura vanduta cu 43000 Euro

In perioada 9-14 martie casa germana de licitatii Kuenker a scos la vanzare mai multe piese Sadagura, printre care si o superba proba din argint de 2 para-3 copeici 1773, cu ghirlande deasupra celor doua steme ale Moldovei si Tarii Romanesti. Desi pretul de pornire era de 30.000 euro, proba s-a vindut cu 43000 Euro la care se adauga taxele casei de licitatie si TVA urcand pretul final la circa 50.000 euro. Este una dintre cele mai scumpe piese romanesti.

Moneda puzzle

Nostalgici dupa marka lor, germanii au scos pe piata o inedita moneda. Aceasta este un adevarat puzzle din 8 piese care se pot imbina si forma o moneda de o marka. Materialul este un aliaj Cu-Ni, diametrul 23,5mm, greutate 5,5gr.
Iata, mai jos, minunea care se poate achizitiona de pe contra sumei de 17,95 euro + taxele postale. http://www.reppa.de/landingpage/newsletter/newsletter_42-2.asp?lpart=701995
Ca sa glumim, este cel mai bun raport de schimb marca/euro si un puzzle pentru realizarea caruia vei avea nevoie de penseta.

Colectionarul Roman nr. 5

Nu pierdeti numarul 5 din Colectionarul Roman! Acesta va aparea in curind si va fi prezentat la Targul Colectionarilor din Targu Mures, care se va organiza in 28 martie la Casa de Cultura "Mihai Eminescu", Str. N. Grigorescu 17.

Din cuprinsul acestui numar:
* Cetatea ţărănească din Slimnic, de Aldor Balazs

* O filă din istoria unificării monetare după Primul Război Mondial - Coroanele Lei, de Aldor Balazs

* Emisiuni de bancnote in Republica Moldoveneasca Transnistreana ( 1993-2007), de Dincă Cristian

* Jetoanele Chiojdeni, de Dorel Balaita

* Economatul fabricii de tigle si caramizi "Bohn" din Jimbolia, de Erwin Schäffer

* Timbrele Unirii, de Leonard Alexandru

* Istoricul regimului juridic al tezaurelor sau comorilor din antichitate si pana in secolul al XIX-lea, de av. M.B.Ionescu - Lupeanu

* Denominaţiile monedelor romane (IV), de Gabriel Neacsu

* Prezentare carte: "Constantin Preda - Enciclopedie de numismatica antica in Romania", de Dorel Balaita

* Jetoanele de contribuţie pentru construcţia Arcului de Triumf, de Tudor Ciumara

* Colecţionarea monedelor este protecţie activă a moştenirii culturale, de Ursula Kampmann

* Catalog preturi piata bancnote Romania

* Catalog preturi piata monede Romania

(stire preluata de pe site-ul http://www.colectionarul-roman.ro/)

28 martie-Targul Colectionarilor la Targu Mures

Pe 28 martie la Casa de cultura a tineretului din Targu Mures va avea loc o noua editie a Targului Colectionarilor. Cei prezenti la targ vor putea achizitiona numarul 5 al revistei "Colectionarul Roman", revista patronata de Asociatia Numismatica Romana.

Blogosfera

Va recomandam un blog din Malaezia. Acesta contine informatii despre bancnotele si monedele malaeziene:
http://malaysianbanknotes.blogspot.com/2009/03/money-musuem-malaysia.html
Lectura placuta!

Colectionarul Roman nr. 4

Numarul 4 din seria II al revistei "Colectionarul Roman" a iesit de sub tipar. Are 28 pagini in format similar numerelor anterioare, contine 7 articole, un interviu, stiri internationale si o lista cu preturi de piata (la zi) pentru monedele (mai putin cele de aur) si bancnotele romanesti.

Cuprinsul numarului 4:
- Doua probe mai putin cunoscute ale monedei de 100 lei 1922, de Aldor Balazs
- Stiri
- Jetoanele restaurantelor J.N. Jonescu si Tache Rusescu, de Tudor Ciumara
- Denominatiile monedelor romane (III), de Gabriel Neacsu
- Istoria cartelelor telefonice de la aparitie pana la hobby, de Dorel Balaita
- Cetati, castele, biserici, ruine : Cetatea si biserica fortificata din Saschiz, de Aldor Balazs
- Catalog preturi piata bancnote România pe valori nominale
- Catalog preturi piata monede România pe valori nominale
- A batut Basarab I moneda ? Observatii privind monedele de tip comun muntean atribuite lui Mircea cel Batran, de Traian Bita
- Interviu cu Gheorghe Angelescu, Cancelaria Ordinelor
- 10 ani de la introducerea monedei euro - noutati filatelice
Revistele se predau personal in urmatoarele localitati: Bucuresti, Iasi, Targu Mures, Timisoara, - si se expediaza prin posta in celelalte localitati.
Revista se va putea lua si la targul de la Brasov din 28 februarie.

(stire preluata de pe http://www.colectionarul-roman.ro/stiri/309/colectionarul-roman-nr-4-seria-ii.htm)