Set de monede dedicat domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a Bucurestiului

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 16 septembrie 2009, o monedă din aur, o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat dedicate domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459.

Caracteristicile monedelor din aur, argint şi tombac cuprat sunt următoarele:

-valoare nominală 500 lei 10 lei 1 leu
-metal aur argint tombac cuprat
-formă rotundă rotundă rotundă
-diametru 35 mm 37 mm 37 mm
-titlu 999‰ 999‰ -
-greutate 31,103 g 31,103 g 23,5 g
-calitate proof proof proof
-margine netedă zimţată zimţată
-tiraj 250 500 1000
-toleranţă greutate ± 1‰ ± 0,25 grame -

Aversul prezintă în prim plan, portretul domnitorului Vlad Ţepeş; sub portret, inscripţia „VLAD TEPES”; în stânga, imaginea unei ferestre din palatul voievodal „Curtea Veche”; sub ea, stema României; la exterior, în partea de sus, inscripţia „ROMANIA”, dedesubtul ei, valoarea nominală a monedei şi anul emisiunii – 2009.

Reversul prezintă în centru, imaginea palatului voievodal „Curtea Veche”; deasupra, documentul primei atestări a Bucureştiului şi inscripţiile „1459” şi „BUCURESTI”; dedesubt, inscripţiile „PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, în dreapta şi „550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ”, pe mijloc.

Fiecare monedă, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însoţită de o broşură de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactată în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscripţionată sigla BNR.

Monedele din aur, argint şi tombac cuprat, dedicate domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Preţurile de vânzare, exclusiv TVA, sunt următoarele: 4.340 lei/buc. pentru moneda de aur, 185 lei/buc. pentru moneda de argint şi 85 lei/buc. pentru moneda de tombac cuprat şi nu includ preţul casetei de prezentare.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur, argint şi tombac cuprat, din emisiunea dedicată domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459, se realizează prin sucursalele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
(sursa:http://www.bnro.ro/)
PS. Cam aprige preturile practicate de BNR si vesnicul tiraj redus.

Monede si medalii romanesti la licitatiile Kuenker

Asa cum ne-au obisnuit de-a lungul timpului, casa de licitatii Kuenker din Osnabruck-Germania a scos de sub tipar intr-o realizare grafica si tehnica de exceptie cataloagele nr. 158-162 pentru licitatiile din datele de 28.09-02.10.2009. Printre miile de monede si medalii/ordine si decoratii prezentate in sutele de pagini color ale celor 5 cataloage am intilnit si exceptionale piese romanesti. Ne-au atras atentia o piesa de 50 bani 1876 cu pret de pornire 500 euro, o proba din aluminiu la 5 bani 1966, medalia "Onore muncei staruitore" a Concursului de agricultura si industrie din 1881, medaliile Emerich Tokoly. La sectiunea ordine si decoratii Romania este bogat reprezentata: 52 de licitatii.





cataloagele online se pot consulta pe site-ul http://www.kuenker.de/.

Jetoanele Chiojdeni

(articol publicat in revista "Colectionarul Roman" nr. 5/2009-publicatie patronata de Asociatia Numismatica Romana)

Considerate nu de putine ori niste “surori” vitrege ale monedelor, jetoanele au fost, cu unele exceptii, lipsite de atentia unor studii aprofundate si cataloage cuprinzatoare. Din pacate, numismatii profesionisti si colectionarii amatori s-au multumit doar in a le cataloga prezentindu-le caracteristicile dimensionale, inscriptiile si nu s-au aplecat mai mult asupra studierii lor din punct de vedere al contextului in care au aparut, al emitentilor, al arealului in care au circulat. Una din cauze poate fi raritatea acestora, data de zona restrinsa de circulatie, care putea fi un magazin, o intreprindere, un oras etc, dar si de tirajul mic. Din aceste motive deriva si numarul redus al colectionarilor acestor bucati de metal, care au substituit intr-o vreme monedele.

Jetoanele cu inscriptia “Chiojdeni” sunt unele dintre cele mai frumoase si interesante piese de acest fel emise la noi in primele doua decenii ale secolului recent incheiat.

La inceputul secolului XX, in Romania capitalul provenit din marile state din Europa Occidentala (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Olanda, Belgia, Franta etc) a jucat un rol esential in dezvoltarea industriei romanesti aflate la inceputuri. Capitalul strain a finantat constructia de cai si mijloace de transport, de poduri, edificii de interes public dar si valorificarea diferitelor bogatii ale solului si subsolului.

Capitalul german, unul dintre cele mai prezente pe piata investitiilor din Romania, era indreptat in cea mai mare pondere catre industrie, exploatarea bogatiilor naturale, in special a petrolului si a prelucrarii unor materii prime (lemn, minereuri, etc), catre companii comerciale si de cai ferate (constructie si exploatare).

(Continuarea articolului o puteti citi in nr. 5/2009 al revistei "Colectionarul Roman", care inca mai poate fi procurata de pe site-ul revistei sau de pe situl okazii.ro)

N.B: Tinem sa aducem deosebite multumiri dlui Erwin Schäffer care a avut amabilitatea de a ne pune la dispozitie o serie de articole ale domniei sale precum si imagini ale pieselor din colectia proprie.

De asemenea, multumim domnilor Aldor Balasz, Mircea Jar, Tudor Ciumara si Marius Popa pentru sprijinul acordat in documentare.

Monedele de colecţie se rostogolesc pe o piaţă neagră

Acesta este titlul unui articol aparut recent in publicatia "Saptamina Financiara" sub semnatura dlui Valentin Moraru. Articolul se poate citi la adresa:

http://www.sfin.ro/articol_17082/monedele_de_colectie_se_rostogolesc_pe_o_piata_neagra.html

In esenta, este un articol bun, care trage citeva semnale de alarma si care contine si un punct de vedere al BNR, vis-a-vis de tirajul scazut al comemorativelor romanesti. Din pacate oficialii BNR nu au o explicatie plauzibila, ci este in aceeasi nota cu care ne-au obisnuit. Tirajul e mic pentru ca atit poate absorbi piata. Fals, domnilor. Multi ar cumpara aceste monede daca ar fi la un pret ceva mai mic si daca ar fi suficiente iar distributia lor nu s-ar mai face doar la citeva sedii BNR din tara. Asa unii colectionari sunt nevoiti sa dea de 2 ori pretul pe o moneda comemorativa care apare imediat ce este lansata si pe site-urile de licitatii autohtone sau externe. Mai avem de asteptat pina la un comert civilizat cu astfel de monede, asa cum se intimpla chiar la vecinii nostri ca sa nu mai amintim de tarile occidentale.

Moneda in memoria lui Michael Jackson

Chiar ma intrebam cit timp va trece pina va aparea o moneda care sa-l comemoreze pe Michael Jackson. Iata ca Sierra Leone a emis recent o piesa de 10 dolari avind pe revers chipul lui Michael, anul nasterii si cel al disparitiei megastarului. Moneda se poate achizitiona de pe site-ul monetariei Pobjoy. S-a emis in 3 variante din metale diferite: aliaj cupru-nichel, argint si aur. Ca sa cumpere toata lumea dupa posibilitati.

Making coins

Se pare ca pe youtube se gasesc si lucruri interesante. Iata mai jos un link, http://www.youtube.com/watch?v=DkHFNnOK3Bg
despre cum se fabrica astazi monedele. Este un mic filmulet preluat de pe Discovery.

Târgul Colecţionarilor de Antichităţi ANTICA la Eforie

Media Lux SRL, în parteneriat cu Primăria Eforie, organizează, între 21 - 23 august, cea de-a doua ediţie a Tîrgului de Antichităţi - Antica. Din spusele organizatorilor, pînă în prezent, la tîrgul colecţionarilor de antichităţi, ce va fi amplasat în parcul Teatrului de Vară din staţiunea Eforie Sud, şi-au anunţat prezenţa peste 100 de participanţi. Colecţionarii vor expune la tîrg obiecte de artă, monede, piese de mobilier, patefoane, ceasuri de buzunar, unele dintre acestea putînd ajunge chiar la preţuri de mii de euro. Expozanţii speră, însă, ca acest aspect să nu reprezinte un impediment pentru iubitorii de artă. Pe lîngă obiectele specifice tîrgului, vizitatorii vor fi întîmpinaţi cu muzică de promenadă, prăjituri tradiţionale, bragă şi cafea turcească. „Pentru că am avut succes de 1 mai, vrem să legăm tîrgul de antichităţi şi de ziua de 23 august, aceste date fiind un mic artificiu de care am profitat pentru ca expoziţia să aibă impact. Ne dorim ca acest tîrg să devină o tradiţie la Eforie, cu atît mai mult cu cît vom organiza cîte două ediţii în fiecare an”, a declarat primarul din Eforie, Ovidiu Brăiloiu. Cu prilejul tîrgului de antichităţi Antica, Primăria oraşului Eforie va organiza şi un bal al colecţionarilor, în cea de-a doua zi de tîrg, în care participantele vor purta rochii de seară de epocă, cu bijuterii adaptate evenimentului, iar bărbaţii vor purta frac şi joben. Tîrgul colecţionarilor de antichităţi - Antica - va fi introdus în calendarul internaţional al evenimentelor de acest gen.

sursa: http://www.telegrafonline.ro/)

Roman Provincial Coinage -supliment 2/2006- gratuit

Pentru cei interesati de moneda romana iata un link: www.uv.es/~ripolles/rpc_s2 de unde se poate descarca gratuit un supliment al "Roman Provincial Coinage" ed. 2006.

Targul Colectionarilor in Parcul Carol

Incepind de astazi si pina duminica in Parcul Carol din Bucuresti se deruleaza o noua editie a Targului Colectionarilor.

Aparitie editoriala: Catalog de moneda romaneasca 1860-1989

Eveniment marcant pentru numismatica romaneasca: aparitia unui nou catalog de moneda in conditii grafice deosebite. Este vorba despre lucrarea a doi numismati romani, Erwin Schaeffer si Bogdan Stambuliu: "Designs, pattern coins and catalogue of issued coins" cu subtitlul "The first catalogue for Romanian coins and patterns from 1860 to 1989".Catalogul contine 460 de pagini color, este bilingv, englez-roman si contine date despre monedele care au circulat in Romania in perioada amintita inclusiv despre probele monetare. De asemenea sunt prezentate si preturile pietii in euro pentru 5 stari ale pieselor: F, VF, XF, UNC si Proof. ca o curiozitate: catalogul cintareste 2,8kg. Acesta se poate achizitiona deocamdata de pe:

http://cgi.ebay.de/ws/eBayISAPI.dll?ViewItem&ssPageName=STRK:MEWAX:IT&item=300319995850 la pretul de 79 dolari plus cheltuielile de expediere. Asteptam lansarea acestei lucrari de referinta pentru numismatica romaneasca in tara si distributia ei in librariile romanesti.

40 ani de la aselenizare

Era imposibil ca acest eveniment epocal sa treaca neobservat pentru numismati. Asa ca mai multe monetarii au emis monede dedicate implinirii a 40 de ani de la prima aselenizare. Aventura spatiala a omului incepe in 1957 cind URSS lansează primul satelit artificial, Sputnik 1. După numai 12 ani, în 1969, omul făcea primul pas pe Lună. Preşedintele american John F. Kennedy promitea în 1961 că până la sfârşitul deceniului America va trimite un om pe Lună. În 1962 NASA iniţia un proiect complex, cu numele de cod Apollo, proiect ce implica 400000 de oameni şi costuri de 25 de miliarde de dolari. Chiar dacă preşedintele a murit, în iulie 1969 Apollo 11 era pregătit, cu cinci luni înainte de sfârşitul anilor 60. Vehiculul de lansare a fost o rachetă Saturn de 3000 de tone, rachetă ce consuma 2300000 litrii de combustibil doar în primele 2.5 minute de zbor. În vârful rachetei era nava de 43 de tone, cu cele trei secţiuni ale sale: modulul de serviciu, modulul de comandă şi modulul lunar. Lansarea de pe 16 iulie a fost transmisă în direct de la centrul spaţial Kennedy si de la Centrul de Comandă din Houston. Drumul spre Lună începuse... Pe 20 iulie 1969, urmăriţi de o cincime din populaţia lumii, doi astronauţi din modulul Eagle al misiunii Apollo au aterizat pe Lună. Cei doi erau Neil Armstrong şi Edwin " Buzz " Aldrin. In timp ce se apropiau de suprafaţa Lunii, cei doi au fost foarte aproape de un dezastru. Pe când Eagle, modulul lor lunar greoi, părăsea orbita Lunii, ei trebuiau să găsească un loc pentru a aseleniza. Când se aflau la puţin mai mult de 200 de metrii de suprafaţă, au realizat că această distanţă este prea mică pentru a putea distinge vreunul din craterele studiate în fotografii. Armstrong a trecut pe comanda manuală încetinind coborârea lui Eagle şi dirijându-l în jos până la 90 de metrii, apoi până la 60... Dar acesta a depăşit locul de aselenizare ales pe câmpia numită Marea Liniştii, ajungând deasupra unei zone pline de bolovani unde aselenizarea ar fi însemnat sinucidere curată. Armstrong a accelerat pe lângă bolovani, dar în rezervorul pentru coborâre nu mai era combustibil decât pentru încă un minut. Dacă Armstrong nu găsea un loc sigur, Aldrin era pregătit să schimbe rezervorul cu cel de ascensiune, anulând astfel misiunea. Dar chiar în momentul în care motorul a înghiţit ultima picătură de combustibil, modulul Eagle a atins suprafaţa lunară în siguranţă. După câteva clipe, Centrul de Comandă a auzit enunţul ce reprezenta apogeul cursei pentru aselenizare: " Houston, aici baza Mării Liniştii. Eagle a aterizat! ". La 6 ore după aselenizare, Armstrong păşea pe suprafaţa prăfuită a Lunii, rostind celebrele cuvinte ce ilustrau atât de sugestiv idealurile misiunii: " Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire ". Armstrong şi Aldrin au petrecut 13 ore pe suprafaţa Lunii, făcând experimente şi adunând roci. Apoi s-au pregătit de plecare, îndreptându-se spre orbită unde aştepta Michael Collins. Pe 24 iulie, erau din nou acasă pe Terra, plutind în Pacific pe o navă cosmică transformată în barcă de salvare. După ce au fost recuperaţi din ocean, au stat 17 zile în carantină, de teamă să nu fie contaminaţi cu vreun virus extraterestru. În cele din urmă au fost eliberaţi spre a fi întâmpinaţi cum se cuvine, chiar dacă cu întârziere.

Cele mai frumoase monede dedicate acestui eveniment istoric au fost emise de Malawi. Este vorba despre un set format din 5 piese din niobiu 999, avand greutatea de 7,78gr fiecare si un diametru de 35mm. Valoarea nominala a pieselor este aceeasi: 50 kwacha. Tirajul este de 1000 seturi. Monedele sunt dedicate primului statelit artificial Sputnik, navetei Vostok, navetei Apollo 11, Colombia si Statiei spatiale internationale. Setul cuprinde si o cutiuta care contine un mic fragment de roca selenara luata dintr-un meteorit. Cele 5 monede, inclusiv fragmentul de meteorit se vind la 399 Euro pe siteul www.reppa.de

Istoria cartelelor telefonice in Romania

Daca bulgarii au emis primele cartele telefonice in 1988, Ungaria si Polonia in 1991, romanii s-au dovedit si in acest domeniu destul de inceti. La noi, abia in 1993 se produc citeva cartele test.
In primavara lui 1993 Datatim si Romtelecom realizeaza o emisiune test la Timisoara, o cartela cu chip Schlumberger, de 1000 de unitati. A fost utilizata la un aparat special instalat in Posta Centrala din Timisoara si se pare ca si la Posta Centrala din Deva si aeroportul Timisoara. La retragerea lor din circulatie in septembrie 1993, s-a rambursat contravaloarea unitatilor ramase nefolosite, cu proces verbal inscriptionat pe reversul cartelei de catre oficiantii PTT. Tirajul estimat ar fi fost de 2000 ex., dupa alte surse de 10000 ex. (informatiile au fost preluate de pe site-ul http://www.geocities.com/ro_phonecards/).

"TELEFONICA ROMANIA" este o serie de 3 cartele test, cu valori de 3, 5, 10 unitati, de tip magnetic, care s-a emis tot in cursul anului 1993 si au fost folosite la unul din cele doua aparate telefonice special instalate in incinta aeroportului international Otopeni. Aceste cartele au fost utilizate temporar si sunt extrem de rare. Au fost retrase din circulatie in cursul aceluiasi.Tirajul este necunoscut.

Continuarea articolului o puteti gasi in ultimul numar, 6/2009, al revistei patronate de Asociatia Numismatica Romana, "Colectionarul Roman", recent iesit de sub tipar.