luni, 28 septembrie 2009
Toamna colectiilor -Bacau 2009
joi, 17 septembrie 2009
Colectionarul Roman nr. 7
Revista va avea 48 de pagini si va fi in acelasi format. Iata si ce veti putea citi in acest numar:
-Monedele locale iudaice în prima jumătate a secolului I
-Bucurestii - de la orasul lui Bucur la Micul Paris
-Cercetarea unui caz de vrăjitorie la 1728
-Carol I si a doua sa capitală în imagini medalistice
-Dezastrul Sedan si monedele satirice franceze (articol scris de subsemnatul)
-Un deceniu de falsificare monetară
-Catalog preţuri piaţă bancnote România pe valori nominale
-Catalog preţuri piaţă monede România pe valori nominale
-Revista Medalistica, Nr.1, Aprilie 2009
-Din istoricul regimului juridic al monedelor si medaliilor de aur în România
-Lista preturi piata monede Romania
-Lista preturi piata bancnote Romania
luni, 14 septembrie 2009
Set de monede dedicat domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a Bucurestiului
Caracteristicile monedelor din aur, argint şi tombac cuprat sunt următoarele:
-valoare nominală 500 lei 10 lei 1 leu
-metal aur argint tombac cuprat
-formă rotundă rotundă rotundă
-diametru 35 mm 37 mm 37 mm
-titlu 999‰ 999‰ -
-greutate 31,103 g 31,103 g 23,5 g
-calitate proof proof proof
-margine netedă zimţată zimţată
-tiraj 250 500 1000
-toleranţă greutate ± 1‰ ± 0,25 grame -
Aversul prezintă în prim plan, portretul domnitorului Vlad Ţepeş; sub portret, inscripţia „VLAD TEPES”; în stânga, imaginea unei ferestre din palatul voievodal „Curtea Veche”; sub ea, stema României; la exterior, în partea de sus, inscripţia „ROMANIA”, dedesubtul ei, valoarea nominală a monedei şi anul emisiunii – 2009.
Reversul prezintă în centru, imaginea palatului voievodal „Curtea Veche”; deasupra, documentul primei atestări a Bucureştiului şi inscripţiile „1459” şi „BUCURESTI”; dedesubt, inscripţiile „PALATUL VOIEVODAL „CURTEA VECHE”, în dreapta şi „550 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ”, pe mijloc.
Fiecare monedă, ambalată în capsulă de metacrilat transparent, va fi însoţită de o broşură de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactată în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscripţionată sigla BNR.
Monedele din aur, argint şi tombac cuprat, dedicate domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Preţurile de vânzare, exclusiv TVA, sunt următoarele: 4.340 lei/buc. pentru moneda de aur, 185 lei/buc. pentru moneda de argint şi 85 lei/buc. pentru moneda de tombac cuprat şi nu includ preţul casetei de prezentare.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur, argint şi tombac cuprat, din emisiunea dedicată domnitorului Vlad Ţepeş cu ocazia aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bucureşti de către acesta, la 20 septembrie 1459, se realizează prin sucursalele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
(sursa:http://www.bnro.ro/)
PS. Cam aprige preturile practicate de BNR si vesnicul tiraj redus.
vineri, 11 septembrie 2009
Monede si medalii romanesti la licitatiile Kuenker
cataloagele online se pot consulta pe site-ul http://www.kuenker.de/.
miercuri, 19 august 2009
Jetoanele Chiojdeni
(articol publicat in revista "Colectionarul Roman" nr. 5/2009-publicatie patronata de Asociatia Numismatica Romana)
Considerate nu de putine ori niste “surori” vitrege ale monedelor, jetoanele au fost, cu unele exceptii, lipsite de atentia unor studii aprofundate si cataloage cuprinzatoare. Din pacate, numismatii profesionisti si colectionarii amatori s-au multumit doar in a le cataloga prezentindu-le caracteristicile dimensionale, inscriptiile si nu s-au aplecat mai mult asupra studierii lor din punct de vedere al contextului in care au aparut, al emitentilor, al arealului in care au circulat. Una din cauze poate fi raritatea acestora, data de zona restrinsa de circulatie, care putea fi un magazin, o intreprindere, un oras etc, dar si de tirajul mic. Din aceste motive deriva si numarul redus al colectionarilor acestor bucati de metal, care au substituit intr-o vreme monedele.
Jetoanele cu inscriptia “Chiojdeni” sunt unele dintre cele mai frumoase si interesante piese de acest fel emise la noi in primele doua decenii ale secolului recent incheiat.
La inceputul secolului XX, in Romania capitalul provenit din marile state din Europa Occidentala (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Olanda, Belgia, Franta etc) a jucat un rol esential in dezvoltarea industriei romanesti aflate la inceputuri. Capitalul strain a finantat constructia de cai si mijloace de transport, de poduri, edificii de interes public dar si valorificarea diferitelor bogatii ale solului si subsolului.
Capitalul german, unul dintre cele mai prezente pe piata investitiilor din Romania, era indreptat in cea mai mare pondere catre industrie, exploatarea bogatiilor naturale, in special a petrolului si a prelucrarii unor materii prime (lemn, minereuri, etc), catre companii comerciale si de cai ferate (constructie si exploatare).
(Continuarea articolului o puteti citi in nr. 5/2009 al revistei "Colectionarul Roman", care inca mai poate fi procurata de pe site-ul revistei sau de pe situl okazii.ro)
N.B: Tinem sa aducem deosebite multumiri dlui Erwin Schäffer care a avut amabilitatea de a ne pune la dispozitie o serie de articole ale domniei sale precum si imagini ale pieselor din colectia proprie.
De asemenea, multumim domnilor Aldor Balasz, Mircea Jar, Tudor Ciumara si Marius Popa pentru sprijinul acordat in documentare.
luni, 17 august 2009
Monedele de colecţie se rostogolesc pe o piaţă neagră
miercuri, 12 august 2009
Moneda in memoria lui Michael Jackson
marți, 11 august 2009
Making coins
despre cum se fabrica astazi monedele. Este un mic filmulet preluat de pe Discovery.
Târgul Colecţionarilor de Antichităţi ANTICA la Eforie
sursa: http://www.telegrafonline.ro/)