Vin la Fier-expozitie

 

Museum of Romanian Records® vă invită sâmbătă, 𝟭𝟳 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟮, să descoperiți 𝗰𝗲𝗮 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗮̆𝗹𝗰𝗮𝘁 𝘀̦𝗶 𝘁𝗿𝗶𝘃𝗲𝘁𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲, omologată de Guinness World Records!

𝐕𝐈𝐍 𝐋𝐀 𝐅𝐈𝐄𝐑 este a doua ediție a seriei de evenimente,𝗩𝗜𝗡 𝗟𝗔 𝗠𝗨𝗭𝗘𝗨 și vă oferă ocazia de a vizita trei colecții private de excepție:

cea mai mare colecție de fiare de călcat din lume, deținătoare a două recorduri Guinness;

colecția de trivete, deținătoare a unui alt record Guinness;

colecția de sobe și accesorii.

În plus, sunteți invitați și la proiecția unui film documentar care spune istoria fierului de călcat și evoluția artistică a acestui obiect, de-a lungul timpului.

Evenimentul are loc sub egida Fundației „Remarkable Romanian Results” și se va desfășura în următoarele 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗮𝗹𝗲 𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲:

11:30-13:00
13:30-15:00
15:30-17:00
17:30-19:00

Prețul unei rezervări este de 𝟔𝟎 lei de persoană, iar plata se poate face în numerar, la intrare. Evenimentul poate găzdui un număr maxim de 30 de persoane, în fiecare interval orar. 𝘼𝙘𝙘𝙚𝙨𝙪𝙡 𝙫𝙖 𝙖𝙫𝙚𝙖 𝙡𝙤𝙘 𝙙𝙤𝙖𝙧 𝙞̂𝙣 𝙗𝙖𝙯𝙖 𝙪𝙣𝙚𝙞 𝙧𝙚𝙯𝙚𝙧𝙫𝙖̆𝙧𝙞 care se poate face prin 𝙛𝙤𝙧𝙢𝙪𝙡𝙖𝙧𝙪𝙡 𝙙𝙚 𝙢𝙖𝙞 𝙟𝙤𝙨, urmând să primiți cofirmarea rezervării prin email.

Adresă: Strada Parfumului nr. 25, sector 3, București

 

 

Targul colectionarilor la Zalau

 

Targul colectionarilor la Tg Mures

 

Expozitie arme de colectie

 

Țeserea lumii-expozitie de scoarte romanesti

 Muzeul Național al Țăranului Român şi Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, vă aşteaptă joi, 8 septembrie 2022, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănăţeanu, la vernisajul expoziţiei de scoarţe româneşti, Țeserea lumii.

Expoziția Țeserea lumii. Scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău și al Muzeului Național al Țăranului Român este rodul unui acord de colaborare încheiat, între cele două muzee, în anul 2021. Expoziția reunește câteva dintre cele mai frumoase scoarțe aflate în depozitele celor două instituții naționale, de o valoare inestimabilă.

În anul 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a înscris Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Umanității. Obiectele care vor expuse în Sala Tancred Bănățeanu reprezintă, implicit, nu doar un omagiu adus atât creatorilor anonimi ai acestor comori, cât și lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care a adunat primele scoarțe din colecția muzeului bucureștean şi de la a cărui naștere se împlinesc, în 2022, 150 de ani.

De asemenea, expoziția marchează deschiderea Zilelor Muzeului Țăranului, care se vor desfăşura în perioada 8 – 18 septembrie 2022.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până la 23 octombrie 2022, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

 

Colecții și colecționari

În perioada 8-10 septembrie 2022 se va desfășura Simpozionul Național anual al secției Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Brukenthal, cu tema Colecții și colecționari. Simpozionul va avea loc în cadrul mai larg al evenimentelor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului și al omagierii personalității lui Avram Iancu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, organizate în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, Mitropolia Ardealului și Academia Trupelor Terestre Nicolae Bălcescu. Simpozionul va fi desfășurat online.

 

Expozitie: Argentum Dacorum. Politica si comert la curbura Carpatilor

 

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad  a organizat o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”, vernisajul acesteia avand loc sambata 30 iulie.

Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor din trecut, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani. Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre, fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici.
Deşi o inscripţie din vremea regelui asirian Sennacherib (705-681 î.e.n.) ar putea fi interpretată drept prima atestare a existenţei monedelor, faptul că piese de argint de tipul celor la care face referire documentul nu au fost descoperite până în prezent, precum şi alte interpretări posibile ale textului, pledează destul de convingător, cel puţin pentru moment, în defavoarea inventării monedei de către assyrieni.
În aceste condiţii, moneda a fost inventată cel mai probabil de către lydieni, făuritorii un regat din vestul Asiei Mici, în sec. VII-VI î.Chr. În favoarea acestei afirmaţii pledează atât unele tradiţii greceşti, consemnate de filosoful Xenophanes din Colophon şi de istoricul Herodot din Halicarnas, precum şi descoperirile arheologice.
Expoziția cuprinde 274 de piese:
- Tezaurul de monede celto-dacice de la Vânători;
- Tezaurul de monede și podoabe dacice din argint de la Clipicești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Bordești;
- Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Mănăstioara;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Olăreni;
- Tezaurul de monede romane imperial de la Focșani.
Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului Vrancei, Focșani.
Expoziția poate fi vizitată în intervalul 30 iulie - 30 septembrie 2022.

Organizator muzeograf Mircea Oancă

MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD

Str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050

Tel. 0235.421.691, 0335.404.746

Fax. 0235.422.211

http://www.muzeulparvan.ro/

email:muzeuparvan@gmail.com

Expozitie: Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chisinau a fost inaugurată pe 28 iulie expoziția ”Întru răsplata meritelor… Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare”, informează MOLDPRES.

Heraldistul Silviu Tabac, curatorul expoziției, a menționat că la 30 iulie 1992, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova, prin care au fost introduse primele decorații proprii ale tânărului stat, implicat într-un război nedrept pentru apărarea independenței politice și integrității teritoriale. Urmând un concept minimalist, determinat și de urgența decorării eroilor luptelor de la Nistru, actul legislativ a prevăzut inițial doar două ordine („Ordinul Republicii” și „Ștefan cel Mare”), patru medalii („Meritul Militar”, „Pentru Vitejie”, „Meritul Civic”, „Mihai Eminescu”) și trei titluri onorifice („Meșter-Faur”, „Maestru al Literaturii”, „Maestru în Artă”). Acestea îl au ca autor și pictor pe maestrul Simion Odainic. Primul lot de distincții a avut ca primă sursă de inspirație stufosul sistem de distincții al URSS, parte a căruia au fost și titlurile onorifice ale RSS Moldovenești. Cea de-a doua sursă, mai ales în ceea ce privește denumirile unor decorații, a constituit-o elegantul sistem al distincțiilor Regatului României.

Potrivit sursei citate, ulterior, din necesități practice, prin completarea legii, au mai fost instituite alte cinci ordine („Gloria Muncii”, 1994; „Recunoștința Patriei”, 1994; „Ordinul de Onoare”, 2002; „Credință Patriei”, cu trei clase, 2004; „Bogdan Întemeietorul”, 2008), o cruce („Crucea Misiunilor Internaționale”, 2017), o medalie („Nicolae Testemițanu”, 2003) și patru titluri onorifice („Om Emerit”, 1994; „Artist al Poporului”, 2008; „Artist Emerit”, 2008; „Colectiv Artistic Emerit”, 2008). Pe lângă Simion Odainic, la elaborarea conceptului faleristic (faleristica este o știință auxiliară a istoriei care are drept obiect studiul ordinelor, decorațiilor și medaliilor) și artistic al noilor distincții au contribuit și alți membri ai Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. De asemenea, în trei decenii de existență, au fost instituite și câteva distincții de stat comemorative, în special cu caracter militar.

”Legea distincțiilor de stat din 1992, care rămâne în vigoare până în zilele noastre, a constituit baza domeniului faleristic din Republica Moldova, a determinat direcțiile lui de dezvoltare și a prilejuit expoziția dată. În cadrul ei sunt etalate piese faleristice din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din colecțiile Cabinetului de Heraldică al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, precum și din câteva colecții particulare. Un loc de frunte îl ocupă fotografiile realizate de Oleg Cebotariov, Iurie Foca și Dumitru Goncear”, a mai spus Silviu Tabac

Expoziția va fi deschisă până la 25 august.

 (sursa: Moldpres)

 

Foaia informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-iulie 2022

 

Avem bucuria sa va prezentam un nou numar, pentru luna iulie,  din Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan. Incaodata ii multumim sufletului acestei publicatii, domnul Pavel Getia, pentru amabilitatea de a ne pune la dispozitie si a permite publicarea acestui numar.

 

Moneda: 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu

n conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 18 iulie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monedă
Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă clădirea Facultății de Litere a Universității București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.

Reversul monedei redă portretul, suprapus parțial pe două cărți, semnătura și numele lui Tudor Vianu și inscripția „125 DE ANI DE LA NASTERE”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=21217

 

Expozitie la Barlad: Istoria aviatiei romanesti in cartofilie, filatelie si fotografie

 

Targul colectionarilor la Deva