A fost îndeplinită ultima dorință a „regelui monedelor de aur”

 Pe 19 septembrie 2023, Academia Română și Biblioteca Academiei Române au îndeplinit un gest reparator, în semn de respect și recunoștință față de marele colecționar și donator, membru de onoare al Academiei Române, care a fost inginerul Constantin Orghidan: aducerea sicriului cu rămășițele sale pământești la Cimitirul Bellu, locul unde a dorit să fie înmormântat.

Ceremonia s-a desfășurat la Sala de expoziții „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 13:00, în prezența conducerii Academiei Române, a reprezentanților Bibliotecii și a PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și s-a încheiat cu o slujbă religioasă la Cimitirul Bellu Ortodox. 

 „Cel mai mare colecționar numismat român, recunoscut la nivel european, și unul dintre marii donatori ai Academiei Române, Constantin Orghidan a decedat în ziua de 29 august 1944, la proprietatea sa din localitatea Ferdinand, din Banat (azi Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin), unde se afla în refugiu. Din cauza războiului, dorința sa, menționată testamentar, de a fi îngropat de Academia Română la locul de veci al familiei din Cimitirul Bellu, nu a putut fi îndeplinită”. Mai mult: „Orghidan avea să fie îngropat în aceeași localitate, într-un sicriu de zinc, realizat, ca omagiu, de muncitorii de la Uzinele de Fier din Reșița. Intuind că regimul comunist va manifesta o atitudine ostilă, preotul paroh a turnat peste piatra tombală originală un sarcofag de beton, ermetic, fără înscrisuri, astfel încât mormântul să nu poată fi identificat, dar a notat în registrul parohial, cu responsabilitate, «mormânt de importanță istorică». După aproape opt decenii, Academia Română împreună cu Biblioteca Academiei Române duc la îndeplinire dorința marelui colecționar”.

Provenind dintr-o veche familie de negustori brașoveni, profund implicați în lupta pentru afirmarea națiunii române în Transilvania, Constantin Orghidan s-a născut în 1874, la București, unde va urma cursurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele, devenind unul dintre cei mai reputați ingineri ai Căilor Ferate Române. Meritele sale în dezvoltarea infrastructurii de căi ferate a României au determinat decorarea sa, la 9 mai 1911, de către Regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Datorită experienței sale tehnice și a cunoștințelor practice de excepție, în timpul războiului este numit de Guvern membru în Camera Militară de Recepție a Materialelor de Război și trimis în Statele Unite ale Americii pentru a coordona ajutoarele militare americane trimise României. 

După Marele Război a fost delegat de Guvernul Român la prima Conferință Internațională a Muncii, desfășurată la Washington, devenind membru în Comitetul de Administrație al Camerei de Comerț Americano-Române. Eforturile sale de modernizare instituțional-industrială a României Mari au fost încununate de constituirea, în 1923, a Uniunii Industriilor Metalurgice și Miniere din România, care cuprindea inițial 11 mari întreprinderi. În același an devine director general al Uzinelor de Fier din Reșița. Pentru excepționala sa carieră, Constantin Orghidan a primit recunoștința Regelui Ferdinand I, care în 1922 i-a conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Ofițer și, un an mai târziu, în grad de Comandor. 

Pasionat colecționar și numismat, Constantin Orghidan devine, începând cu anii 1930, tot mai implicat în viața culturală, preocupat de activități de mecenat și de constituire a unor colecții numismatice semnificative. A alcătuit o fabuloasă colecție de monede, cea mai valoroasă din istoria numismaticii românești și una dintre cele mai valoroase din lume, pe care a donat-o Academiei Române. 

Astfel, lasă prin testament peste 10.000 de monede de aur, argint și bronz, grecești și romane, bizantine, medievale (inclusiv un foarte important lot de monede medievale transilvănene fără de care astăzi istoria monetară a Principatului Transilvaniei nu s-ar putea scrie), sigilii bizantine (celebra colecție Vitalien Laurent achiziționată la Istanbul), geme și camee, sigilii regale antice assiriene și babiloniene, scarabei egipteni, bijuterii bizantine de aur. În prezent, Academia Română, prin Cabinetul de Numismatică din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este deținătoarea uneia dintre cele mai spectaculoase și reprezentative colecții numismatice din lume. Parte din această colecție poate fi admirată în expoziția permanentă a Cabinetului.

Cu prilejul actului reparator de aducere a osemintelor inginerului la București, Biblioteca Academiei Române va expune câteva piese remarcabile din colecția Orghidan, însoțite de o broșură de prezentare a excepționalei sale cariere.

Expozitie: Centenarul Încoronării Regilor Întregitori de ţară 1922-2022

 Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române are plăcerea de a vă invita joi, 13 octombrie 2022, ora 13, la vernisajul expoziţiei Centenarul Încoronării Regilor Întregitori de ţară 1922-2022.
Expoziţia va fi deschisă între 13 - 28 octombrie a.c., între orele 9-14, la sala de expoziţii „Theodor Pallady“ a Bibliotecii.

 

Premiul ACADEMIEI ROMÂNE 2019 pentru cartea cercetatorului bacauan Lucian Munteanu: Moneda in asezarile Daciei romane

Academia Română premiază, în cadrul Adunării Generale anuale, șase cărți apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, așezându-le în rîndul celor mai bune lucrări și prezențe culturale și științifice românești realizate de-a lungul anului 2017. Premiile vor fi înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale.
La secțiunea STIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE Premiul Vasile Pârvan va fi decernat pentru volumul Moneda în aşezările Daciei romane, de Lucian Munteanu. Autorul, cercetător științific dr. la Institutului de Arheologie din Iași al Academiei Române și specialist în domeniul numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane, prezintă în această lucrare, publicată în colecția Bibliotheca Classica Iassiensis, descoperirile monetare din siturile romane din provincia Dacia, selectând și analizând eşantioane reprezentative de monede, provenind din toate categoriile de așezări (urbane, rurale, militare) și din castre, cu ajutorul unor metode și instrumente numismatice consacrate.

Cuprinsul volumului:

 Prefață de Virgil Mihailescu‐Bîrliba.
1. Tipuri de aşezări din Dacia romană 1.1. Organizarea teritorială şi administrativă a Daciei romane 1.2. Aşezările Daciei romane 1.2.1. Aşezările urbane 1.2.2. Aşezările din mediul rural şi militar 2. Cercetarea numismatică a siturilor epocii romane 2.1. Probleme introductive 2.2. Modele metodologice şi instrumente de lucru 2.2.1. Cercetările lui P. J. Casey 2.2.2. Cercetările lui R. Reece 3. Descoperirile monetare din siturile Daciei romane 3.1. Organizarea materialului monetar 3.1.1. Cum a fost conceput Catalogul descoperirilor 3.1.1.1. Fondul bibliografic 3.1.1.2. Selecţia arheologică şi numismatică a siturilor 3.1.2. Metoda de lucru 3.1.3. Instrumente de lucru 3.2. Circulaţia monetară în aşezările Daciei romane 3.2.1. Compoziţia masei monetare 3.2.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 3.3. Circulaţia monetară în castrele Daciei romane 3.3.1. Compoziţia masei monetare 3.3.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 4. Consideraţii finale Catalogul descoperirilor monetare din siturile Daciei romane A. Listele de monede I. Dacia II. Pannonia Inferior III. Pannonia Superior IV. Noricum V. Raetia VI. Germania Superior VII. Germania Inferior VIII. Gallia Belgica

Lucian Munteanu  este bacauan nascut la Moinești si este doctor în istorie (anul 2012, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie), cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași (din anul 2006); specialist în domeniul numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane; autor de studii științifice publicate în reviste și în volume colective din țară și din străinătate.

150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române

In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 14 martie 2016, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române.
Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu
Metal	aur	argint	tombac cuprat
Titlu	900‰	999‰	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g
Calitate	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimţat	zimţat

Aversul monedei din aur redă imaginea zeiţei Minerva de pe emblema Academiei Române, suprapusă peste frontonul sediului Academiei din Bucureşti şi peste aula din incinta acestuia, stema României, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI” şi anul de emisiune „2016”.
Aversul monedei din argint redă imaginea zeiţei Minerva de pe emblema Academiei Române, suprapusă peste frontonul sediului Academiei din Bucureşti şi peste aula din incinta acestuia, stema României, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2016”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea zeiţei Minerva de pe emblema Academiei Române, suprapusă peste frontonul sediului Academiei din Bucureşti şi peste aula din incinta acestuia, stema României, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU” şi anul de emisiune „2016”.
Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă portretele membrilor fondatori ai Societăţii Academice Române şi inscripţiile „ACADEMIA ROMANA” şi „150 DE ANI DE LA INFIINTARE”.
Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.
Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de:
150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat);
200 monede din argint.
Preţurile de vânzare sunt:
1.970,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare;
330,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.
Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11317