Semnal editorial: Mircea Angelescu- Incintele de la Histria în lumina fortificațiilor din lumea greacă

Semnalam aparitia in 2018, a unui interesant si necesar volum dedicat cetatii Histria, in fapt teza de doctorat a dlui Mircea Angelescu intitulat "Incintele de la Histria in lumina fortificatiilor din lumea greaca", sustinuta in 2002. Publicam mai jos cuprinsul. Mai multe informatii pe:  https://spartokos.wordpress.com/2019/02/21/les-enceintes-distros-dans-le-monde-des-fortifications-du-monde-grec/

 

 

Adunarea Generală lunara la SNR

Sâmbătă 27 Octombrie 2018 va avea loc la sediul SNR Adunarea Generală a acestei luni.
Dl Bogdan Beldianu va prezenta  urmatoarea comunicare- O contramarcă histriană pe o monedă de la Sardes (Lydia) și regăsirea unor monede din celebra colecție a arhiepiscopului Raymund Netzhammer.

PONTICA 48-49

CUPRINS

HISTORICA

VALERY YAILENKO – Source Study Analysis of Pseudo ‐ Scymnusʹ Data on the Pontic Cities’ Foundation (pag. 9-23)
IONUȚ HOLUBEANU – Noi interpretări privind rangul scaunului bisericesc de la Tomis în secolele al V‐lea și al VI‐lea p. Chr. (New Interpretations Regarding the Rank of the Seat of Tomis in the 5th and the 6th Centuries AD) (pag. 25-60)
ALEXANDRU MADGEARU – Despre două recente tentative de localizare a Vicinei (On two Recent Attempts to Locate Vicina) (pag. 61-70)

ARCHAEOLOGICA

JASNA VUKOVIĆ, MARIJA SVILAR – Early Neolithic Impresso‐Decoration Reconsidered: a Case Study from Pavlovac ‐ Kovačke Njive, Southern Serbia (pag. 73-98)
RADU‐ALEXANDRU DRAGOMAN – Clay Containers in Context: the Boian ʺSanctuaryʺ at Căscioarele‐Ostrovel, Southern Romania (pag. 99-136)
CRISTIAN EDUARD ȘTEFAN – Scurtă notă cu privire la trei locuințe eneolitice de la Glina ‐ La Nuci (Brief Note on Three Eneolithic Houses from Glina ‐ La Nuci) (pag. 137-145)
VALENTINA VOINEA, GLICHERIE CARAIVAN, MIHAI FLOREA – Holocene Landscape Changes and Eneolithic Settlements Dynamics in the West Black Sea Coastline (pag. 147-176)
MARIUS-CRISTIAN STREINU – Revisiting the Tomis Amphitheatre – Theories and Hypothesis (pag. 177-184)
OCTAVIAN MITROI, LIVIU LUNGU – Un cuptor de uz meşteşugăresc descoperit în apropierea zidului de incintă roman târziu al Tomisului (A Craftsman’s Kiln Discovered Near the Late Roman Precinct Wall of Tomis) (pag. 185-191)
LAURENŢIU RADU, MĂDĂLINA UNGUREANU, CORINA RADU‐IORGUŞ – Cercetări arheologice în aria funerară callatiană (Archaeological Research in the Callatian Funerary Area) (pag. 193-207)
ȘTEFAN‐EMILIAN GAMUREAC, MIHAI SEVERUS IONESCU, FILICA DRĂGHICI – The A9 Edifice from Tropaeum Traiani (II). A Late Roman House in Scythia Minor (5th – 6th Cent. AD) (pag. 209-239)
CRISTINA PARASCHIV‐TALMAŢCHI, GABRIEL CUSTUREA – Nouvelles données sur les découvertes sous-aquatiques du littoral roumain (pag. 241-279)
CONSTANTIN NICOLAE – Şantierul arheologic Hârşova‐cetate, sectorul „incinte vest”. Campaniile 2000‐2007 (Hârşova‐cetate Archaeological Site, „incinte vest” Sector. 2000‐2007 Campaigns) (pag. 281-304)
STELLA DONCHEVA, IVAYLO BUNZELOV – Production of Crosses in the 10thCentury in Medieval Bulgaria (pag. 305-313)
AUREL MOTOTOLEA – Catarame–pafta de influență orientală din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Oriental Influence Belt Buckles from the Collections of the Museum of National History and Archaeology Constanța) (pag. 315-356)
AUREL‐DANIEL STĂNICĂ – Aspecte privind prelucrarea metalelor în centrele din nordul Dobrogei în secolele X‐XV (Aspects on Metalworking in the Northern Dobrudja Centers in the 10th‐15th Centuries) (pag. 357-377)

EPIGRAPHICA

VICTOR COJOCARU – Emitenți şi beneficiari ai decretelor de proxenie în spaţiul pontic (Verleiher und Empfänger der Proxeniedekrete im Schwarzmeerraum) (pag. 381-413)
MARIA BĂRBULESCU, LIVIA BUZOIANU – Localités rurales du territoire de Tomis aux noms antiques inconnus : quelques observations sur l’onomastiques(pag. 415-427)
ALEXANDRU AVRAM – Notes épigraphiques (V) (pag. 429-437)

DOINA BENEA – Câteva observații privind administrarea podului roman de la Drobeta (Gern Einige Betrachtungen, die Verwaltung der römischen Brüke von Drobeta betreffend) (pag. 439-458)

VARIA

ILINCA DAMIAN – Copia și absența sa. O discuție despre creativitate culturală pornind de la „Discobolul” lui Myron, sec. V a. Chr. (The Copy and its Absence. A Discussion on Cultural Creativity Based on Myron’s „Discobolus”, 5th Century BC)(pag. 461-474)
CORNELIA CĂRPUŞ, LEONID CĂRPUŞ – Observaţii privind evidenţierea unor microfosile în fragmente ceramice din diverse periegheze şi aşezări din Dobrogea (Remarks on Microfossil’s Emphasizing in Ceramic Fragments from Various Field Surveys and Settlements in Dobrudja) (pag. 475-488)
GLICHERIE CARAIVAN, RADU DIMITRIU, CONSTANTIN CHERA, CERCHIA CORNELIU – New Geoarcheaological Researches around the Danubian Island – Păcuiul lui Soare (pag. 489-495)

NOMISMATA

EMANUEL PETAC, AUREL VÎLCU – About The Early Hellenistic Gold and Silver Coinage from Tomis (pag. 499-507)
GABRIEL TALMAȚCHI, CLAUDIU MUNTEANU – Monede antice și bizantine din colecția Muzeului Național Brukenthal (Ancient and Byzantine Coins from the Brukenthal National Museum’s Collection) (pag. 509-525)
GHEORGHE MĂNUCU-ADAMEȘTEANU – Découvertes archéologiques et numismatiques sur le territoire du village d’Énisala, com. Sarichioi, dpt. de Tulcea (IXe – XIVe siècles) (pag. 527-538)

RECENZII

Nathan Badoud, Le temps de Rhodes. Une chronologie des inscriptions de la cité fondée sur lʹétude de ses institutions, Vestigia. Beiträge zur alten Geschichte Band 63, Verlag C.H. Bech, München 2015 (562 p.) (Livia BUZOIANU) (pag. 541-547)
Adrian Robu, Mégare et les établissements mégariens de Sicile, de la Propontide et du Pont‐Euxin. Histoire et institutions, Berna [et al.], 2014, 544 p. (inclusiv 5 hărţi şi 8 planşe color) (Victor COJOCARU) (pag. 548-555)
Florin Fodorean, Pannonia, Dacia și Moesia în izvoarele geografice antice, Editura Mega, Cluj‐Napoca, 2014, 259 p., ISBN 978‐606‐543‐459‐2 (Nelu ZUGRAVU)(pag. 556-565)
Intrări de carte în biblioteca M.I.N.A.C. (2015) (New Book Entries in MINAC Library (2015)) (Georgeta HAŞOTTI) (pag. 567-586)
Lista abrevierilor (Abbreviations) (pag. 587-589)

Histria, histoire et archéologie en mer Noire

Histria, histoire et archéologie en mer Noire. Volume dédié au centenaire des recherches archéologiques à Histria Pontique, Pontica 47, supplementum 3.
Cent ans après la première publication scientifique en 1916 sur les fouilles d’Histria par Vasile Pârvan, le musée d’histoire nationale et d’archéologie de Constanta publie son troisième supplément à sa revue Pontica daté de 2014 pour le centenaire du début des fouilles.
Les articles reflètent les fouilles actuelles avec davantage d’articles consacrées aux périodes romaine et romaine tardive.
En plus de quelques compte-rendus de fouilles, sont publiés des articles consacrés à certains objets : monnaies, lampes, coupes ioniennes, antéfixes, statues, céramiques romaines tardives… Une des rares inscriptions d’Orgamè est publiée également.
Ce volume met en oeuvre quelques nouvelles approches pour l’étude d’Histria.
(https://spartokos.wordpress.com/2016/02/16/histria-histoire-et-archeologie-en-mer-noire/)

Cronologia şi tipologia monedelor emise la Histria pentru Septimius Severus şi familia sa

O noua aparitie editoriala: "Cronologia şi tipologia monedelor emise la Histria pentru Septimius Severus şi familia sa" autor, redactor, procesator foto etc: Corneliu Bogdan Nicolae Beldianu. Prin bunavointa autorului cartea se poate descarca de pe blogul domniei sale: http://typ3forever.blogspot.ro/2013/06/cronologia-si-tipologia-monedelor-emise.html
Prezentarea lucrarii  va avea loc sambata, 29 iunie in cadrul Adunarii Generale Ordinare a SNR.

Cetatea Histria in imagini

La sfarsitul lunii trecute am reusit sa vizitez cetatea Histria, situata pe malul lacului Sinoe. A fost intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea a.Chr. Actualele ruine sunt impresionante, mai ales datorita ariei pe care sunt raspindite. De o suta de ani se fac sapaturi aici si inca mai sunt multe de scos la lumina, sectoare intregi care asteapta sa fie cercetate. Este cea mai veche dar si cea mai mare cetate antica de pe teritoriul Romaniei. Timpul cit m-am preumblat printre ruine, incercind sa-mi imaginez cum arata cetatea acum peste 2000 de ani, a zburat rapid, pe nesimtite. Iata mai jos citeva imagini din muzeu si cetate.
Prima imagine infatiseaza cladirea muzeului. ruinele termelor
Basilica episcopala-sec.VI p.Chr.

Interiorul basilicii episcopale (sec. VI p.Chr)

Cartierul de est.

Un chiup pentru pastrat cerealele.

Imagine din cartierul de est si in plan indepartat Lacul Sinoe.

Fatada templului Theos Megas-sec. III a.Chr.

Locul vechiului muzeu construit de Scarlat Lambrino.

Intrarea in termele extra muros.

interiorul termelor extra muros

Lista fruntasilor Gerusiei (sfatul batrinilor) histriene din anul 138 p.Chr.

Recomandam tuturor care iubesc istoria sa nu ocoleasca, daca ajung in Dobrogea, cetatea Histria. Cu siguranta nu veti regreta.