Întâlnirea cu autorii şi invitaţii lor va avea loc la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2), joi, 28 iunie 2018, începând de la ora 18.00.
Volumul „Monedele Ţării Româneşti în timpul domniei lui Radu I”, primul din seria Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, îşi propune cercetarea şi valorificarea ştiințifică a 727 de monede, emisiuni ale Țării Româneşti bătute în vremea domnitorului Radu I (1377-1383) care fac parte din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” a Muzeului Municipiului Bucureşti. Se concretizează astfel o nouă etapă în ducerea la îndeplinire a actului de donaţie al colecţiei, datând din 19 decembrie 1939, care impunea printre altele şi imprimarea unui „catalog inventariu ilustrat...în care vor fi trecute toate obiectele donate”. Un prim pas în acest sens îl reprezintă volumul de faţă care va fi urmat de alte apariţii editoriale iniţiate de Muzeul Municipiului Bucureşti, concentrate pe valorificarea bogatului material arheologic şi numismatic aparţinând cunoscutei colecţii şi care vor fi grupate în seria Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”. Volumul întocmit de Dan Pîrvulescu reprezintă un aport semnificativ la cunoaşterea sistemului monetar al Ţării Româneşti şi a utilizării emisiunilor proprii în economia monetară din spațiul cuprins între Dunăre și Carpați, în vremea voievodului Radu I (1377-1383).
Dan Pîrvulescu este director adjunct al Muzeului Municipiului București, și-a obținut doctoratul în istorie la Academia Română, în anul 2015, și este expert în bunuri arheologice și istorico-documentare atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Este autor al mai multor articole și studii ce au condus la valorificarea ştiinţifică a patrimoniului cultural al Muzeului Municipiului Bucureşti, aducând contribuţii importante în domeniul numismaticii pe baza studierii mai multor colecții muzeale. În cei aproape 15 ani de când lucreză în cadrul Muzeului Municipiului București a depus un efort constant în vederea organizării şi coordonării mai multor expoziţii tematice, precum şi permanente, cu profil arheologic și numismatic.
Lucrarea „Cultura Gumelnița pe valea Mostiștei” sintetizează informațiile cu privire la formele de manifestare ale comunităților gumelnițene de pe valea Mostiștei, creionând imaginea unei microregiuni omogene, cel puțin din punct de vedere socio-economic, dar cu manifestări particulare deosebite și diferențiate. Lucrarea s-a axat pe studiul așezărilor gumelnițene, cu aplecare deosebită asupra tell-urilor, care au atras încă de la început pe arheologi prin natura lor având cel mai mare potențial pentru descoperiri spectaculoase. Beneficiind de numeroase date inedite din cadrul cercetărilor de la Sultana-Malu Roșu autorul reușește să le integreze coerent într-o sinteză privind istoria și modul de viață specific comunităților gumelnițene de pe valea Mostiștei, alături de datele publicate anterior și de materialele sau informațiile inedite din arhivele instituțiilor ce au coordonat săpături în zona abordată. Astfel, rezultatul lucrării de față constituie o abordare modernă, sintetică, într-o manieră exhaustivă, a datelor arheologice inter-disciplinare disponibile la acest moment pentru micro-regiunea Mostiștea ce reflectă corect stadiul actual al cercetărilor, dar și experiența acumulată de autor.
Theodor Ignat este șeful biroului Arheologie din cadrul Muzeului Municipiului București, și-a obținut doctoratul în istorie la Academia Română, în anul 2013, și este arheolog expert atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Este autor al mai multor articole și studii ce au ca domeniu de interes perioada neo-eneolitică din sudul României, iar prin prisma activităţii din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, unde a participat la numeroase campanii de săpături arheologice preventive, a dobândit experienţă în cercetarea arheologică a diferitelor perioade istorice.
Evenimentul editorial îi va avea ca invitaţi pe Dr. Cristian Schuster şi Dr. Aurel Vîlcu, cercetători științifici în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Dr. Viorel Petac, cercetător ştiinţific din cadrul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române şi Dr. Cătălin Lazăr, cercetător asociat în cadrul Universităţii Bucureşti.
Sursa: