Cetatea de pe Valea Slavei,
identificata de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenita de Procopius din
Caesarea între cetatile refacute de Justinian (De Aedificiis IV 7),
mentionata si de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este
cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, o centura de
fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti.
Cetatea, în forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui
Justinian - sec. VI p. Chr., este dublata de o fortificatie cu suprafata de
aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (în traducere din limba turca
„Cetatea Fetei”), a carei latura de nord e comuna cu cea de sud a cetatii. La
altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata în prelungirea dealului Harada,
catre sud, se afla un fort de perioada romano-bizantina, ce supraveghea
întreaga vale a Slavei. Cercetari arheologice sporadice, începând chiar cu
sfârsitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetatii - a unei basilici
cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura, paviment din
mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantina, si la
stabilirea stratigrafiei cetatii (sec. I – VII p.Chr.).
Reluarea cercetarilor sistematice
începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost
cercetat zidul de incinta în punctele Curtina G si turnul 8, a fost dezvelit
ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-si gaseste analogii la Zidul
lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.
Iata citeva imagini din vestita cetate ramasa ca multe altele in parasire. In sit gasim doar o pancarda ruginita cu citeva explicatii sumare. Nu veti gasi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor. Fiecare se descurca cum poate.
Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos:
- www.cimec.ro, Institutul de Memorie Culturală, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea [Ibida]
- cimec.wordpress.com, blogul Institutului de Memorie Culturală, urmăriţi tag-ul Ibida
- www.icemtl.ro, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Slava Rusa – Cetatea (L)Ibida
- www.romanialibera.ro, Ibida, metropola antichităţii