Cetatea Ibida

La inceputul lunii mai am vizitat cetatea Ibida aflata in zona (de fapt mai mult sub) localitatii Slava Rusa ( fosta Cazil-esera, în turcă oraşul florilor)

Cetatea de pe Valea Slavei, identificata de V. Pârvan cu polis Ibida, pomenita de Procopius din Caesarea între cetatile refacute de Justinian (De Aedificiis IV 7), mentionata si de Theophylactus Simocatta în forma Libidinon polin, este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, o centura de fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti. Cetatea, în forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refacerile din timpul lui Justinian - sec. VI p. Chr., este dublata de o fortificatie cu suprafata de aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (în traducere din limba turca „Cetatea Fetei”), a carei latura de nord e comuna cu cea de sud a cetatii. La altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata în prelungirea dealului Harada, catre sud, se afla un fort de perioada romano-bizantina, ce supraveghea întreaga vale a Slavei. Cercetari arheologice sporadice, începând chiar cu sfârsitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetatii - a unei basilici cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura, paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantina, si la stabilirea stratigrafiei cetatii (sec. I – VII p.Chr.).

Reluarea cercetarilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incinta în punctele Curtina G si turnul 8, a fost dezvelit ansamblul defensiv de la Poarta de Vest, sistem ce-si gaseste analogii la Zidul lui Hadrian din Britannia.
Cavoul romano-bizantin, singurul de acest gen deocamdata cercetat în necropola romano-bizantina, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstarite din oras.

 Iata citeva imagini din vestita cetate ramasa ca multe altele in parasire. In sit gasim doar o pancarda ruginita cu citeva explicatii sumare. Nu veti gasi panouri cu indicaţii turistice în apropierea ruinelor. Fiecare se descurca cum poate.

Mai multe informaţii despre cetate găsiţi în sursele de mai jos:

• www.cimec.ro, Institutul de Memorie Culturală, Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea [Ibida]
• cimec.wordpress.com, blogul Institutului de Memorie Culturală, urmăriţi tag-ul Ibida
• www.icemtl.ro, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Slava Rusa – Cetatea (L)Ibida
• www.romanialibera.ro, Ibida, metropola antichităţii

O istorie a literaturii române în imagini medalistice

In data de 18 mai la MUZEUL UNIRII din Iasi, Sala Dublei Alegeri a avut loc lansarea volumului „O istorie a literaturii române în imagini medalistice”, Editura Timpul, 2013, autor Andone Cumpătescu. Este o lucrare inedita care cu siguranta va avea succes in randul colectionarilor de medalii si nu numai. Felicitari autorului.

Prima cetate dacică din România care va fi reconstituită şi organizată ca muzeu

Iata o stire imbucuratoare de pe site-ul ziarului Gandul: http://www.gandul.info/stiri/prima-cetate-dacica-din-romania-care-va-fi-reconstituita-si-organizata-ca-muzeu-10886272. Este vorba despre cetatea dacica Carlamanesti din judetul Buzau.
Ar fi o realizare cu totul deosebita. Dupa ce am vazut recent indiferenta autoritatilor fata de cetatile dobrogene Troesmis, Ibida, Orgame sunt un pic sceptic. Dar mai stii...se mai pot intimpla si minuni.

Targ de arta si antichitati la Tg. Mures

Monedă BNR dedicată Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 20 mai 2013, o monedă din argint dedicată Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei redă imaginea Catedralei Patriarhale din Bucureşti, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2013”.

Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentând pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL AL SFINTILOR IMPARATI”, „Constantin si Elena” şi „Mediolanum 313”, respectiv numele localităţii şi anul în care s-a dat Edictul de toleranţă religioasă.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 360,00 lei/buc.

Monedele din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

(sursa: BNR)

15 ani de la infiintarea Sectiei de numismatica Alexandria

Saptamina aceasta colegii din Alexandria au sărbătorit 15 ani de la înfiinţarea Secţiunii de Numismatică din Alexandria.  Acţiunea s-a desfăşurat, miercuri, 15 mai a.c., ora 11.00 la Muzeul Judeţean Teleorman, în parteneriat cu Secţia Alexandria a Societăţii Numismatice Române.

Acţiunea de la Muzeul Judeţean a constat într-o prezentare a activităţii Secţiei Numismatice Alexandria şi o expoziţie de medalistică, insignografie şi numismatică. În cadrul evenimentului au participat numeroşi simpatizanţi şi membri ai secţiilor de numismatică.Mai multe informatii gasiti pe http://snr1903.wordpress.com/.

Troesmis

Recent am vizitat locul unde a fost cindva cetatea Troesmis. Ca sa ajungi la cetate trebuie sa faci dreapta cu citiva km inainte de Turcoaia, cum vii dinspre Macin, pe un drum de tara prafuit. Locul este marcat printr-un indicator frumos. Ultimul pe care-l vei mai intilni pina la cetate. Treci apoi de ruinele unui fost CAP, si printr-un canion ajungi pe malul Dunarii unde te intimpina un peisaj idilic cu egrete si pescari cu navoade.

Despre cetate am aflat mai multe de pe wikipedia. "Troesmis a fost o cetate getică aflată în nord-vestul Dobrogei de astăzi (județul Tulcea), pe malul Dunării, lângă Balta și fostul cătun Iglița. Orașul antic ocupa o suprafață întinsă, între Balta Iglița, dealul Piatra Râioasă și comuna Turcoaia, acoperită azi de ruine. 

 

Situl cuprinde:

• Cetatea de est, din sec. V, de tip moeso - roman, de plan poligonal cu turnuri în formă de potcoavă la colțuri. În interior sunt 2 bazilici și zidurile mai multor edificii;
• Cetatea de vest contemporană cu cea dintâi;
• Așezarea civilă, între cele două cetăți, delimitată de 3 valuri cu șanțuri, reprezentând 4 faze succesive de dezvoltare a așezării în perioada sec. II - VII.

Printre numeroasele vestigii arheologice aflate în acest vast complex, sunt de menționat valuri de apărare, un canal, două apeducte, un mythraeum ș.a. Până azi, ruinele nu au fost cercetate sistematic și exhaustiv pe întreaga lor suprafață. Primele săpături au fost făcute de Engelhardt în 1864-1865. Ruinele au fost apoi văzute și studiate fără săpături de către Grigore Tocilescu (ocazie cu care Pamfil Polonic a ridicat planul celor două cetăți) și de Vasile Pârvan. În 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetății de Vest. Dar rezultatele și rapoartele acestor puține cercetări au rămas în cea mai mare parte nepublicate. O soartă mai bună au avut inscripțiile decoperite aici, publicate încă de timpuriu în lucrări prestigioase. 33 din monumentele de la Troesmis, duse de Engelhardt la Paris, se află și azi în Muzeul Saint Germain-en-Laye. În ISM vol. 5 sunt înregistrate 84 de inscripții provenind de la Tomis.

 Chiar daca nu aveti prea multe de vazut din vechea cetate, doar ruinele reconstituite din fotografiile de mai sus, peisajul si istoria locului merita sa faceti eforturi pentru a ajunge aici. Pacat ca nu veti intilni nici o tablita cu explicatii despre cetate. Poate in viitor se vor monta si astfel de indicatoare.  Si poate si arheologii vor avea suficiente fonduri pentru cercetare temeinica. Poate a mai ramas ceva dupa dl Stambuliu care a studiat cetatea cu buldozerele si detectoarele acum ceva timp in urma.

Expo Antichitati Timisoara

ExpoTimisoara International anunță o nouă ediție a Târgului de antichități, handmade și produse tradiționale in perioada 17-19 mai 2013. Acesta a ajuns la ediția cu numărul 44. Timișorenii sunt invitați să facă o plimbare pe strada pietonală Mărășești, pentru a descoperi o mulțime de obiecte si produse deosebite.

Insignia 45

Clubul Numismatic din cadrul CMN va organiza în acest an in perioada 14-16 iunie, la Palatul Cercului Militar National, expoziţia naţională de insigne pentru a marca 45 de ani de la prima expoziţie de insigne din ţara noastră iniţiată de colecţionarul col. Ioan Dogaru (1922-2011). Acţiunea va beneficia de sprijinul ACIR, cele două entităţi de profil marcând totodată al cincilea Congres Naţional de Insignografie din România şi cea de-a 39-a ediţie a expoziţiei colective a colecţionarilor de insigne din România. Evenimentul va fi însoţit de o bogată expoziţie unde vizitatorii vor avea ocazia să admire insigne cu tematică militară, medicală, literară, sportivă, turism, vânătoare etc. A devenit o tradiţie pentru Clubul de numismatică din cadrul Cercului Militar Naţional să organizeze expoziţii de profil cu reprezentare naţională. De altfel, în perioada 14 – 22 iunie 2013, Sala Rondă a Palatului CMN va găzdui expoziţia „Personalităţi ale culturii româneşti în arta medalistică”. Cu acest prilej membrii Clubului vor expune medalii, monede şi plachete emise de-a lungul timpului reprezentând personalităţi ale culturii naţionale. Lucrările plastice expuse sunt executate de artişti consacraţi şi evocă personalităţi ale literaturii naţionale, ca un tot unitar de sentimente optimiste, de încredere în virtuţile creatoare ale naţiunii şi oferă totodată vizitatorilor exemple de limbaj estetic, de spiritualitate şi de mândrie. Accesul la ambele expoziţii este gratuit.

Mai multe detalii puteti afla pe site-ul:  http://www.ccme.ro/

175 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigorescu

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 aprilie 2013, o monedă din argint dedicată aniversării a  175 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigorescu

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei
• Metal: argint
• Titlu: 999‰
• Formă: rotundă
• Diametru: 37 mm
• Greutate: 31,103 g
• Calitate: proof
• Cant: zimţat

Aversul monedei redă o compoziţie grafică sugerând o paletă de pictură, care prezintă imaginea Muzeului Memorial „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina; valoarea nominală „10 LEI“, stema României, inscripţia „ROMANIA“ şi anul de emisiune „2013“.

Reversul monedei prezintă portretul şi semnătura pictorului Nicolae Grigorescu; inscripţia „NICOLAE GRIGORESCU“ şi anii între care a trăit artistul „1838-1907“.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 360,00 lei/buc.

Monedele din argint dedicate aniversării a 175 de ani de la naşterea lui Nicolae Grigorescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

(sursa BNR)