luni, 29 aprilie 2024

Semnal editorial: Moneta Terrae Moldaviae, IV. Descoperiri izolate.Repertoriu.

Recent a aparut un nou volum din seria Moneta Terrae Moldaviae, al IV-lea dedicat descoperirilor izolate de monede de pe teritoriul istoric al Moldovei. Volumul il are ca autor pe prof. Viorel M. Butnariu, a aparut la editura Pim din Iasi si este dedicat lui Avram Aronovich Nudel’man (6 ianuarie 1924 – 2004) editor al descoperirilor monetare din regiunea pruto-nistreană. 

 Repertoriul descoperirilor izolate este întocmit alfabetic, pornind de la unitatea administrativ-teritorială a județului/raionului - sat, comună, oraș, municipiu - codificată cu numere arabe. Pentru fiecare locație, de tip militar (cetate), civil (târg, oraș) sau religioase (mitropolie, biserică - parohială/de reședință nobiliară/de târg/orășenească -, schit, cimitir), este precizat punctul/toponimul și data când a fost efectuată cercetarea arheologică. Pentru localități urbane sunt consemnate căile de comunicație (bulevard, stradă, stradelă, alee), la cele din mediul rural s-a recurs la semnalarea „în localitate”, „în preajma localității”, „punct neprecizat”. În toate cazurile, sunt amintite circumstanțele descoperirii și notate sursele (cercetare, donație, colecție publică/particulară).

 În mod firesc, o atenție specială s-a acordat monedelor locale socotite cu îndreptățire „marea contribuție a Moldovei la istoria monetară universală".

Repertoriul include + 2412 monede, din care +640 AE, +400 Bi, + 1247 AR, 38 AV, și +87 fără precizări, provenite din 316 localități și 19 regiuni administrative (județe și raioane). Este un bilanț provizoriu care înregistrează particularități zonale în legătură cu concentrarea sau lipsa unor descoperiri, situație ce denotă gradul diferit de cercetare arheologică, maniera de valorificare a rezultatelor, cât mai cu seamă statutul avut și rolul jucat de regiunile carpato-nistrene în istoria Europei Centrale și de Sud-Est. Întrucât evoluția valorii monedelor în general a fost legată de marile reforme care au modificat în mod radical și repetabil paritățile inițiale, apreciez că perspectiva de istorie universală poate să ofere un sens nou diversității provinciale și prin examinarea dinamicii fenomenelor monetare desfășurate în Țara Moldovei în cadrul unor etape raportate cronologic la alte spații monetare contemporane. 

Felicitam autorul dar si colaboratorii acestui volum necesar pentru cunoasterea circulatiei monetare pe teritoriul Moldovei.

Iata si o lista a colaboratorilor: 

Brânduşa AMARANDEI Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Mugur ANDRONIC, Dr. Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Ana BOLDUREANU, Dr. Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău
Lilia DERGACIOVA, Dr. Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei
Române, București
Gheorghe DUMITROAIA, Dr. Muzeul de Istorie și Arheologie. Piatra-Neamţ
Liliana FOCȘA Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Bacău
Monica GOGU (DEJAN), Dr. Muzeul Național al Bucovinei. Suceava
Lăcrămioara Elena ISTINA, Dr. Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Bacău
Sorin LANGU, Dr. Colegiul Național „Vasile Alecsandri”. Galați
Daniela MUSTEREȚ Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași
Virgil MIHAILESCU-BÎRLIBA, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Elena-Roxana MUNTEANU, Dr. Muzeul Județean Buzău
Eugen NICOLAE, Dr. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei
Române, București
Rodica POPOVICI, Dr. Academia Română-Filiala Iași, Institutul de Arheologie
Aurel SCARLAT Școala Generală, Hârlău
Senica ȚURCANU, Dr. Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași
Mădălin-Cornel VĂLEANU, Dr. Muzeul de Istorie a Moldovei. Iași

luni, 22 aprilie 2024

Moneda: 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București

Începând cu data de 22 aprilie 2024, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal Argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Cant zimțat
Calitate proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă portretul reginei-mamă Elena, care a militat pentru construirea în București a primului spital de urgență, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2024” și stema României.

Reversul monedei redă clădirea spitalului și inscripțiile „SPITALUL CLINIC DE URGENTA BUCURESTI” și „90 ANI”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.


miercuri, 17 aprilie 2024

Conferinta la Sfantu Gheorghe: Patrimoniu pierdut-Patrimoniu regasit

 



MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Centrul de Cultură Arcuș, vă invită să luați parte la conferința publică cu titlul Patrimoniu pierdut - Patrimoniu regăsit. Recuperarea tezaurelor din Patrimoniul Cultural Național, susținută de conferențiar universitar dr. habil. Marius-Mihai Ciută.
Evenimentul va avea loc miercuri, 17 aprilie 2024, de la ora 18,00, la sediul Centrului de Cultură Arcuș, str. Oltului, nr. 6, Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Intrarea este liberă.
Autorul prelegerii este absolvent al Colegiului Național ,,Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe (1989), absolvent al Facultății de Istorie a Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, cadru didactic universitar (Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara), a făcut parte din echipa judiciară a dosarelor "Aurul Dacic", în calitate de ofițer specialist în protejarea Patrimoniului cultural național.
Scurt rezumat al prelegerii:
În intervalul de timp trecut după Revoluția din 1989 și până în 2005, o parte importantă a monumentelor arheologice celebre din România (Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, fortificațiile și orașele romane din Transilvania și din Dobrogea etc.), au căzut victimele braconierilor siturilor arheologice, o categorie de infractori care s-au dovedit a fi extrem de abili și adaptați la cererea pieței negre a antichităților din țară, dar mai ales din Europa și USA. În urma investigațiilor judiciare, desfășurate în cadrul unor dosare penale instrumentate la Alba Iulia, se estimează că România a pierdut, în artefacte arheologice cu valoare patrimonială, circa 250 kg de aur, peste 500 kg de argint, tone de piese din bronz, cupru și fier. Odată cu aceste artefacte pierdute - marea lor majoritate aparținând categoriei Tezaur - s-au pierdut informații istorice prețioase, cu privire la contextele lor originare, a căror cercetare profesionistă ar fi contribuit la mai buna înțelegere a unor importante segmente ale istoriei. Prelegerea de față, își propune să prezinte publicului din Sfântu Gheorghe, detalii din culisele investigațiilor judiciare care au dus la recuperarea multor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, în diverse state comunitare, au intrat în colecții particulare, dar s-au repatriat prin utilizarea unor mijloace operative specifice și a unor instrumente juridice internaționale.

joi, 4 aprilie 2024

Conferinta: Rolul si importanta monetariei statului in cadrul programului monetar national


 joi, 11 aprilie 2024, ora 17.15la Sala Ștefan cel Mare și Sfânt din cadrul Palatului Cercului Militar Național, va avea loc expunerea cu tema: ″Rolul si importanta Monetariei Statului in cadrul Programului Monetar National″ susținută de domnul Octavian SCHEN, director general, RA Monetaria Statului.

Va fi o incursiune interesantă in istoria Monetăriei, pornind de la înființarea acestei instituții, apoi vom parcurge etapele devenirii sale și se vor prezenta anumite piese realizate în această instituție. Prezentarea va pune accentul  pe monedele emise în cadrul Programului Monetar Național.

La finalul prezentării, va avea loc tradiționala sesiune de întrebări și răspunsuri care va da posibilitatea participanților să interacționeze cu lectorul!

joi, 7 martie 2024

Targul colectionarilor de numismatica si filatelie la hotel Caro


 

PORTRETE FEMININE ÎN COLECȚIA OVIDIU MARINESCU la BARLAD

Consiliul Judeţean Vaslui și Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad a organizat  sâmbătă, 2 martie 2024, ora 11.00,  vernisarea expoziţiei de numismatică „PORTRETE FEMININE ÎN COLECȚIA OVIDIU MARINESCU” dedicată Zilei Internaționale a Femeii.

Evenimentul a fost organizat la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235 și a fost  prezentat de domnii prof. Marian Bolum și Viorel Bolum - preşedinte al Societăţii de Numismatică Română, Secţia Bârlad. În cadrul vernisajului, publicul  a audiat un microrecital susținut de Grupul vocal-instrumental „DACII LIBERI”, aflat sub coordonarea domnului prof. Corneliu PLEȘU.
Cele 300 de exponate (bancnote și monede) din colecţia particulară a domnului Ovidiu MARINESCU - membru S.N.R., Secția Bârlad, emise din 1907 până în prezent, necirculate sau circulate, aniversare sau comemorative pun în valoare o serie de personaje feminine, de pe tot mapamondul, din domenii diferite (arte, știință, aviație, literatură, religie, istorie, politică). De la regine la femei obișnuite, bancnotele și monedele care le înfățișează reprezintă un semn al recunoștinței și admirației pentru femeile care au devenit un simbol al societății din care au făcut parte.

Expoziţia va putea fi vizionată până pe data de 31 martie a.c.







 

marți, 20 februarie 2024

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan-februarie 2024





 

Expozitie de martisoare din perioada 1889-1897 la Mangalia


 Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia vă invită, marți, 20 februarie, ora 10.30 la o prezentare inedită a colecției personale de marțișoare din perioada 1889-1897, ce aparține colecționarului Anghel Georgian. Tema expoziției este reprezentarea personajului mitologic Baba Dochia în mărțișoarele vremii, de care se leagă tradiţia purtării amuletei-simbol la români. În expoziție vor fi prezentate mărțișoare gravate de către gravorii Casei Regale, în special de Theodor Radivon. Publicul tânăr este invitat să participe la atelierul de confecționat mărțișoare, considerate simboluri ale renașterii naturii. Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova