Cu
ocazia împlinirii, în 2017, a 150 de ani de la crearea sistemului
monetar național și punerea în circulație a primelor monede românești,
cu valori de 1, 2, 5 și 10 bani, Muzeul Județean Argeș vă invită marți,
28 noiembrie 2017, ora 10.00, la deschiderea expoziției temporare de
numismatică ,,Evoluția sistemului monetar al României, de la 1867 până
în prezent”.
În cadrul acestei expoziții vor fi etalate monede și
bancnote emise pe parcursul celor 150 de ani de activitate monetară,
printre care și bancnota de 10 bani, emisă în anul 1917, considerată a
fi cea mai mică bancnotă din lume. Alte piese importante care vor fi
expuse sunt: moneda de 2 lei, din 1901, considerată o raritate
numismatică datorită tirajului extrem de mic, moneda de 25 lei aur, din
1906, bătută cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol
I, moneda-medalie ,,Ardealul Nostru”, precum și multe alte surprize.
Expoziţia
va fi deschisă în perioada 28 noiembrie - 31 decembrie, la Muzeul
Judeţean Argeş, str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti, aceasta putând
fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
marți, 28 noiembrie 2017
vineri, 24 noiembrie 2017
joi, 23 noiembrie 2017
Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Volumul I. De la Anastasius I la Constantinus al IV-lea (491-685)
Anunțăm
apariția catalogului Tezaure monetare bizantine din colecția Muzeului
Național de Istorie a României. Volumul I. De la Anastasius I la
Constantinus al IV-lea (491-685), realizat în cadrul proiectului
Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de
Muzeului Național de Istorie a României, co-finanțat de către
Administrația Fondului Cultural Național.
vineri, 17 noiembrie 2017
160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 20 noiembrie 2017, BNR va lansa în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat dedicată împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
- Valoare nominală: 1 leu
- Metal: tombac-cuprat
- Titlu: -
- Formă: rotundă
- Diametru: 37 mm
- Greutate: 23,50 grame
- Calitate: proof
- Cant: zimțat
Aversul monedei prezintă un
instantaneu bucureştean de epocă, inscripţia în arc de cerc ,,ROMANIA”,
stema României, valoarea nominală „1 Leu” și anul de emisiune „2017”.
Reversul monedei redă o imagine de epocă a gării Filaret, inscripţiile „INTRODUCEREA ILUMINATULUI PUBLIC CU PETROL LAMPANT IN BUCURESTI” şi „160ANI”.
Monedele din tombac
cuprat, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite
de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi
franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii,
pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din tombac cuprat.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare este de 100 lei.
Monedele din tombac cuprat dedicate împlinirii a 160 de ani de la introducerea iluminatului public cu petrol lampant în Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.
vineri, 10 noiembrie 2017
Medalie: 200 de ani de la nasterea lui Mihai Kogalniceanu
Secolul
al XIX-lea românesc a fost marcat de personalitatea proeminentă şi
plurivalentă a lui Mihail Kogălniceanu - artizanul Unirii și al
Independenței României.
Nu se poate examina niciuna dintre componentele istoriei româneşti din secolul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţământului, istoria teatrului şi nici chiar istoria culinară – fără să dăm de numele lui Mihail Kogălniceanu.
Personalite dominantă a societăţii româneşti, Mihail Kogălniceanu a fost implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea. A colaborat cu toţi cei care au avut un rol pozitiv în acest proces de modernizare, de la revoluţionarii paşoptişti din Moldova şi Ţara Românească, până la princepele şi apoi regele Carol I.
Nu se poate examina niciuna dintre componentele istoriei româneşti din secolul al XIX-lea – istoria politică, istoria literară, istoria presei, istoria învăţământului, istoria teatrului şi nici chiar istoria culinară – fără să dăm de numele lui Mihail Kogălniceanu.
Personalite dominantă a societăţii româneşti, Mihail Kogălniceanu a fost implicat în toate evenimentele şi evoluţiile care au condus la modernizarea României până în pragul secolului al XX-lea. A colaborat cu toţi cei care au avut un rol pozitiv în acest proces de modernizare, de la revoluţionarii paşoptişti din Moldova şi Ţara Românească, până la princepele şi apoi regele Carol I.
Înzestrat cu o mare bogăţie de idei, alimentată printr-un studiu
neîncetat, în decursul întregii sale vieţi, Mihail Kogălniceanu a urmat o
singură idee: înălţarea neamului său.
Monetăria Statului omagiază „cea mai mare minte în epoca de regenerare a poporului său" prin lansarea produsului medalistic care celebrează 200 de ani de la nașterea marelui patriot – Spiritus Rector al Renașterii României moderne – Mihail Kogălniceanu.
Produsul - format din medalie, broșură și cutie de prezentare - poate fi achizitionat la pretul de 750 lei/ bucată, inclusiv TVA.
Medalia prezintă următoarele date tehnice:
- Material: Argint 925‰,
- Diametru: 60 mm,
- Greutate: 180 grame,
- Calitate: patinată,
- Tiraj fix: 100 bucăți
Monetăria Statului omagiază „cea mai mare minte în epoca de regenerare a poporului său" prin lansarea produsului medalistic care celebrează 200 de ani de la nașterea marelui patriot – Spiritus Rector al Renașterii României moderne – Mihail Kogălniceanu.
Produsul - format din medalie, broșură și cutie de prezentare - poate fi achizitionat la pretul de 750 lei/ bucată, inclusiv TVA.
Medalia prezintă următoarele date tehnice:
- Material: Argint 925‰,
- Diametru: 60 mm,
- Greutate: 180 grame,
- Calitate: patinată,
- Tiraj fix: 100 bucăți
Labels:
medalie,
Mihail Kogalniceanu,
Monetaria statului
Semnal editorial:Tezaurul monetar de la Groşii Noi (secolele XV-XVII)
O noua aparitie la Editura Mega:Tezaurul monetar de la Groşii Noi (secolele XV-XVII), avandu-i ca autori pe Corina Toma, Florin Marginean si Cristina Tataru
joi, 9 noiembrie 2017
Jurnal insignografic nr.17
A apărut Jurnalul Insignografic nr. 17 - 2018.
Persoanele interesate de achiziția numărului 17, sunt rugate să se adreseze conducerii ACIR: președinte - prof. Tiberiu Kelemen.
miercuri, 8 noiembrie 2017
CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi propune publicului gălăţean în luna noiembrie a.c., în cadrul proiectului expoziţional „Exponatul lunii”, prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII.
"În urmă cu 161 de ani lua ființă Comisia Europeană a Dunării, instituție europeană care avea drept scop reglementarea navigației pe marele fluviu european, precum și regularizarea și amenajarea șenalului navigabil. În sediul instituției, stabilit la Galați, comisarii reprezentând cele șapte puteri europene din epocă hotărau măsurile necesare unei navigații libere pentru toate statele în condiții de siguranță și securitate. Comisia a emis o serie de medalii pentru a marca o serie de evenimente din activitatea proprie (medalia inaugurării canalului Sulina, jubileul și împlinirea a 75 de ani de la înființare). Comisia a recompensat și activitatea merituoasă a celor care derulau diferite activități de pilotare și salvare a celor aflați în pericol pe apele fluviului.
Exponatul lunii noiembrie constă într-o casetă realizată din lemn îmbrăcat în piele închisă cu sticlă cristal și în care au fost grupate medalii realizate de gravorii francezi de A. Patey și L. Bazor și emise de către Comisia Europeană a Dunării în îndelungata ei existență (1856-1948)." (muzeograf Costel Ilie)
Micro-expoziţia poate fi vizitată în Lapidarium (str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2) în perioada 8 - 30 noiembrie 2017, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu-Conferinta la MNIR
Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Societatea Numismatică Română și Institutul Național al Patrimoniului – Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital organizează conferința „Colecții numismatice. Digitizarea bunurilor de patrimoniu”, care va avea loc vineri, 10 noiembrie 2017, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12, sala Mihai Viteazul, cu începere de la ora 10:00.
Conferința este organizată în cadrul proiectului Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, proiect prin care se pun la dispoziția publicului două arhive deosebit de importante pentru domeniul numismatic, este vorba despre arhiva documentară Octavian Iliescu și despre colecția de reviste Cercetări Numismatice, care din acest moment sunt accesibile în mediul on-line la adresele web – www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro. Eforturile depuse pentru digitizarea arhivelor și crearea unor aplicații care facilitează accesul la aceste documente reprezintă premisele care au determinat organizarea acestei conferințe care este structurată în două secțiuni, cea dintâi dedicată colecțiilor numismatice și importanței lor, în timp ce în cadrul celei de-a doua secțiuni sunt aduse în atenția publicului subiecte precum importanța digitizării bunurilor de patrimoniu, modalități și mijloace de digitizare, precum și exemple de bună practică.
Conferința debutează cu lansarea oficială și prezentarea site-urilor www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro, urmată fiind de două lansări de carte: Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Dr. Corina Toma și Tezaurul monetar de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Dr. Corina Toma, Dr. Florin Mărginean și Cristiana Tătaru, cele două lucrări fiind cele mai recente apariții de specialitate din domeniul numismatic. Pe parcursul întregii zile desfășurându-se comunicările din cadrul celor două secțiuni care adună în același loc peste 30 de specialiști cu experiență îndelungată și rezultate excepționale în cadrul cercetărilor și activităților lor.
PROGRAM
Muzeul Național de Istorie a României,
Sala Mihai Viteazul
09:30-10:00 - Înregistrarea participanților
10:00-10:15 - Deschiderea conferinței
10:15-10:35 - Lansarea și prezentarea site-urilor rezultate în urma digitizării revistei Cercetări Numismatice și a arhivei Octavian Iliescu - www.cercetarinumismatice.r o și www.numismaticaoctavianili escu.ro
SECȚIUNEA I
Colecții Numismatice
Organizată cu susținerea
Societății Numismatice Române
10:35-11:00 - Evenimentul de lansare al volumelor Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Corina Toma și Tezaurul de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Corina Toma, Florin Mărginean și Cristiana Tătaru.
11:00-13:30 - Lucrările secțiunii
Viorel Petac - Colecții pierdute, colecții regăsite.Colecții, colecționari și anticari interbelici.
Steluța Marin - Dr. George Severeanu - Colecția de antichități greco-romane.
Mihaela Iacob - Colecția numismatică a Muzeului de Istorie și Arheologie - ICEM Tulcea.
Bogdan Beldianu - Bijuteriile - dovezi ale unor vechi colecții numismatice.
Lilia Dergaciova - Formarea colecțiilor numismatice europene prin prisma monedelor medievale ale Țărilor Române.
Irina Cîrstina - Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie din Târgoviște.
Radu Dumitrescu - Istoria colecției numismatice a Fundației „Alexandru și Aristia Aman”.
Albert Gabriel Grecu - Colecțiile numismatice private între pasiune și legalitate.
Dumitrache Paul - O legendă inedită a dinarilor bătuți la Sibiu pentru Iancu de Hunedoara. Studiu de caz privind abordarea metodologică a cercetării numismatice pe baza materialului digitizat rezultat din surse publice sau private.
13:30-14:30 Pauza de prânz
SECȚIUNEA II
Digitizarea bunurilor de patrimoniu
Organizată cu susținerea Institutului Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital
14:30-17:30 Lucrările secțiunii
Dan Matei - Expunere on-line: calitate, relevanță, dar și etică.
Nicolae Constantinescu - Baze de date distribuite pentru resurse de patrimoniu: un inel comun de gestiune.
Ginel Lazăr - Digitizarea, conservarea și valorificarea colecției de manuscrise medievale, carte veche tipărită și documente istorice ale Muzeului Național de Istorie a României.
Cristina Păiușan-Nuica - Imago-Romaniae - 10.000 de imagini din fototeca Muzeului Național de Istorie a României.
Nicoleta König - Marele Război - un proiect on-line despre Primul Război Mondial.
Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Liviu Iancu, Mihaela Buruiană, Ania Stan - Patrimoniu la răscruce. Digitizarea crucilor de piatră din județul Prahova. Rezultate aproape finale.
Cristina Păiușan-Nuica - Comunismul în România o istorie a regimului comunist în imagini.
Bogdan Șandric, Vasile Andrei, Cosmin Miu - ProEuropeana - biblioteca digitală a publicațiilor culturale, un proiect (prea) ambițios?
Conferința este organizată în cadrul proiectului Partajarea on-line a studiilor și arhivelor numismatice deținute de Muzeul Național de Istorie a României, co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, proiect prin care se pun la dispoziția publicului două arhive deosebit de importante pentru domeniul numismatic, este vorba despre arhiva documentară Octavian Iliescu și despre colecția de reviste Cercetări Numismatice, care din acest moment sunt accesibile în mediul on-line la adresele web – www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro. Eforturile depuse pentru digitizarea arhivelor și crearea unor aplicații care facilitează accesul la aceste documente reprezintă premisele care au determinat organizarea acestei conferințe care este structurată în două secțiuni, cea dintâi dedicată colecțiilor numismatice și importanței lor, în timp ce în cadrul celei de-a doua secțiuni sunt aduse în atenția publicului subiecte precum importanța digitizării bunurilor de patrimoniu, modalități și mijloace de digitizare, precum și exemple de bună practică.
Conferința debutează cu lansarea oficială și prezentarea site-urilor www.cercetarinumismatice.ro și www.numismaticaoctavianiliescu.ro, urmată fiind de două lansări de carte: Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Dr. Corina Toma și Tezaurul monetar de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Dr. Corina Toma, Dr. Florin Mărginean și Cristiana Tătaru, cele două lucrări fiind cele mai recente apariții de specialitate din domeniul numismatic. Pe parcursul întregii zile desfășurându-se comunicările din cadrul celor două secțiuni care adună în același loc peste 30 de specialiști cu experiență îndelungată și rezultate excepționale în cadrul cercetărilor și activităților lor.
PROGRAM
Muzeul Național de Istorie a României,
Sala Mihai Viteazul
09:30-10:00 - Înregistrarea participanților
10:00-10:15 - Deschiderea conferinței
10:15-10:35 - Lansarea și prezentarea site-urilor rezultate în urma digitizării revistei Cercetări Numismatice și a arhivei Octavian Iliescu - www.cercetarinumismatice.r
SECȚIUNEA I
Colecții Numismatice
Organizată cu susținerea
Societății Numismatice Române
10:35-11:00 - Evenimentul de lansare al volumelor Tezaure monetare și tezaurizare în Transilvania secolelor XV/XVI-XVII, autor Corina Toma și Tezaurul de la Groșii Noi (secolele XV-XVII), autori Corina Toma, Florin Mărginean și Cristiana Tătaru.
11:00-13:30 - Lucrările secțiunii
Viorel Petac - Colecții pierdute, colecții regăsite.Colecții, colecționari și anticari interbelici.
Steluța Marin - Dr. George Severeanu - Colecția de antichități greco-romane.
Mihaela Iacob - Colecția numismatică a Muzeului de Istorie și Arheologie - ICEM Tulcea.
Bogdan Beldianu - Bijuteriile - dovezi ale unor vechi colecții numismatice.
Lilia Dergaciova - Formarea colecțiilor numismatice europene prin prisma monedelor medievale ale Țărilor Române.
Irina Cîrstina - Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie din Târgoviște.
Radu Dumitrescu - Istoria colecției numismatice a Fundației „Alexandru și Aristia Aman”.
Albert Gabriel Grecu - Colecțiile numismatice private între pasiune și legalitate.
Dumitrache Paul - O legendă inedită a dinarilor bătuți la Sibiu pentru Iancu de Hunedoara. Studiu de caz privind abordarea metodologică a cercetării numismatice pe baza materialului digitizat rezultat din surse publice sau private.
13:30-14:30 Pauza de prânz
SECȚIUNEA II
Digitizarea bunurilor de patrimoniu
Organizată cu susținerea Institutului Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Intangibil și Digital
14:30-17:30 Lucrările secțiunii
Dan Matei - Expunere on-line: calitate, relevanță, dar și etică.
Nicolae Constantinescu - Baze de date distribuite pentru resurse de patrimoniu: un inel comun de gestiune.
Ginel Lazăr - Digitizarea, conservarea și valorificarea colecției de manuscrise medievale, carte veche tipărită și documente istorice ale Muzeului Național de Istorie a României.
Cristina Păiușan-Nuica - Imago-Romaniae - 10.000 de imagini din fototeca Muzeului Național de Istorie a României.
Nicoleta König - Marele Război - un proiect on-line despre Primul Război Mondial.
Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Liviu Iancu, Mihaela Buruiană, Ania Stan - Patrimoniu la răscruce. Digitizarea crucilor de piatră din județul Prahova. Rezultate aproape finale.
Cristina Păiușan-Nuica - Comunismul în România o istorie a regimului comunist în imagini.
Bogdan Șandric, Vasile Andrei, Cosmin Miu - ProEuropeana - biblioteca digitală a publicațiilor culturale, un proiect (prea) ambițios?
Labels:
colectii numismatice,
digitizare,
MNIR,
patrimoniu
luni, 6 noiembrie 2017
150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu.
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 3 noiembrie 2017, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
- Valoare nominală: 100 lei
- Metal: aur
- Titlu: 900‰
- Formă: rotundă
- Diametru: 21 mm
- Greutate: 6,452 g
- Calitate: proof
- Cant: zimţat
Aversul:
monedei prezintă o imagine de epocă a bibliotecii din conacul
Brătienilor de la Florica, inscripţia în arc de cerc ,,ROMANIA”,
valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Reversul:
monedei redă portretul lui Vintilă Brătianu, inscripţia în arc de cerc
„VINTILA BRATIANU” şi anii între care a trăit „1867”, „1930”.
Monedele din aur, ambalate
în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de
prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile
includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc
semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din aur.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv certificatul de autenticitate este de 1.680,00 lei.
Monedele din aur dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Vintilă I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
luni, 30 octombrie 2017
140 de ani de la atacul redutei Grivița
Monetăria
Statului aduce un prinos de recunoștință eroilor neamului nostru prin
lansarea unui nou produs medalistic comemorativ: ”140 de ani de la
atacul redutei Grivița”.
Omagiem participarea victorioasă şi eroică a poporului român la Războiul de independență din 1877-1878 care a a ridicat conştiinţa naţională, a creat naţiunii române o stare de spirit optimistă, încrezătoare în forţele sale şi în perspectiva întregirii naţionale a Patriei.
Bătălia de la Griviţa a fost o operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).
Apelul adresat de principele Carol I combatanţilor de la Griviţa subliniază efortul depus şi spiritul de sacrificiu: „Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel şi trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră [...]; deşi am avut simţitoare pierderi, deşi deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei.” (Ordinul de zi nr. 58, 5/17 septembrie 1877).
La Griviţa a fost prima victorie pentru obţinerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. Atacul redutei Griviţa va rămâne o pildă înălţătoare de curaj şi bărbăţie a ostaşilor români, al căror eroism nu va fi uitat niciodată.
Războiul purtat de România împotriva jugului otoman a fost un război drept, de eliberare naţională de sub o dominaţie străină care frâna de veacuri dezvoltarea poporului nostru.
Cucerirea independenţei naţionale a constituit un eveniment de importanţă crucială în dezvoltarea României moderne.
Produsul medalistic – premium este format din medalie și broșură de prezentare, ambalate în cutie de lemn. Medalia prezintă următarele date tehnice:
- Aliaj: Ag 925‰
- Dimensiune: Ø85 mm
- Greutate: 384 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj: 25 bucăți
Pret: 1.345 lei/ bucată, inclusiv TVA
- Aliaj: Cupru
- Dimensiune: Ø85 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj: 75 bucăți
Pret: 235 lei/ bucată, inclusiv TVA
Omagiem participarea victorioasă şi eroică a poporului român la Războiul de independență din 1877-1878 care a a ridicat conştiinţa naţională, a creat naţiunii române o stare de spirit optimistă, încrezătoare în forţele sale şi în perspectiva întregirii naţionale a Patriei.
Bătălia de la Griviţa a fost o operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).
Apelul adresat de principele Carol I combatanţilor de la Griviţa subliniază efortul depus şi spiritul de sacrificiu: „Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel şi trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră [...]; deşi am avut simţitoare pierderi, deşi deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei.” (Ordinul de zi nr. 58, 5/17 septembrie 1877).
La Griviţa a fost prima victorie pentru obţinerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. Atacul redutei Griviţa va rămâne o pildă înălţătoare de curaj şi bărbăţie a ostaşilor români, al căror eroism nu va fi uitat niciodată.
Războiul purtat de România împotriva jugului otoman a fost un război drept, de eliberare naţională de sub o dominaţie străină care frâna de veacuri dezvoltarea poporului nostru.
Cucerirea independenţei naţionale a constituit un eveniment de importanţă crucială în dezvoltarea României moderne.
Produsul medalistic – premium este format din medalie și broșură de prezentare, ambalate în cutie de lemn. Medalia prezintă următarele date tehnice:
- Aliaj: Ag 925‰
- Dimensiune: Ø85 mm
- Greutate: 384 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj: 25 bucăți
Pret: 1.345 lei/ bucată, inclusiv TVA
- Aliaj: Cupru
- Dimensiune: Ø85 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj: 75 bucăți
Pret: 235 lei/ bucată, inclusiv TVA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)