Cercetari Numismatice nr.30/2024

 Recent a aparut un nou numar, al 30-lea, din anuarul MNIR, Cercetari Numismatice. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul acestui numar.

 

 

Uram colectivului redactional si colaboratorilor La multi ani! si cat mai multe numere interesante din acest anuar.
 

Cercetari Numismatice nr.29/2023

 Sunt bucuros sa va anunt aparitia numarului pe acest an a anuarului, Cercetari Numismatice, editat de  Muzeul National de Istorie a Romaniei. Si mai bucuros sunt pentru ca in paginile sale se regaseste si un articol scris de mine si dedicat jetoanelor fabricii de sticlarie de la Maxut. Revista se poate citi online la adresa: https://www.cercetarinumismatice.ro/. Felicitari colectivului redactional si autorilor!

 

Marea Unire, Povestea ei in medalii si plachete

 Cu ocazia Zilei Naționale a României, vineri, 1 decembrie, la #MNIR va fi deschisă pentru public expoziția „Marea Unire. Povestea ei ilustrată în medalii și plachete”, organizată în mod special pentru această sărbătoare. De ziua românilor, accesul este gratuit pentru toți vizitatorii, în intervalul orar 9:00 – 17:00.

 

Expozitie MNIR: Leul de hartie: Inceputurile

 

 

O nouă microexpoziție - „Leul de hârtie: începuturile” va fi accesibilă publicului la Muzeul Național de Istorie a României, începând de vineri, 28 iulie 2023. Cu această ocazie, vor fi expuse o serie de piese unice, bilete ipotecare de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, precum și bancnote cu supratiparul BNR, piese circulate, specimene, precum și bancnote anulate prin perforare și aplicarea unor ștampile, toate din colecția muzeului.
La 29 noiembrie 2021, Banca Națională a României (BNR) anunța emisiunea unei replici pe suport de polimer, în 30.000 de exemplare, după prima bancnotă de 20 lei pusă în circulație în anul 1881. Deși aceasta a fost prima bancnotă emisă de instituția bancară românească, istoria leului de hârtie a început cu câțiva ani mai devreme.
Prin intermediul microexpoziției „Leul de hârtie: începuturile” vă propunem o incursiune în lumea biletelor ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877) și a primelor emisiuni ale BNR (bilete ipotecare cu supratipar) puse în circulație în toamna anului 1880. Elementele acestora, în special desenul și filigranul, și-au pus amprenta asupra emisiunilor de bancnote românești timp de aproape 70 de ani, până în 1947.
Microexpoziția va putea fi vizitată în perioada 28 iulie – 10 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00.
Curatorii expoziției sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae (MNIR).

Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane

 

Muzeul Naţional de Istorie a României anunță deschiderea celei mai importante expoziții românești de arheologie prezentată vreodată peste hotare – „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”. Expoziția-eveniment este disponibilă publicului în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, putând fi vizitată în mod gratuit pe toată durata acesteia.

Numeroase instituții din România și din Spania participă în cadrul acestei ample expoziții care pune în valoare bogăția istorică și culturală a României prin intermediul bunurilor arheologice de excepție ale patrimoniului românesc. Proiectul expozițional se înscrie în seria evenimentelor organizate cu ocazia aniversării, în 2021, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Spania, în cadrul Programului de diplomație publică și culturală desfășurat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei României în Spania. Evenimentul-fanion al anului aniversar al relațiilor diplomatice româno-spaniole marchează apogeul schimburilor culturale, fiind și cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare.

Inaugurarea expoziției va avea loc în data de 30 septembrie 2021, în prezența domnului Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, a domnului Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, și a omologilor spanioli ai acestora, a domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al Muzeului Național de Istorie a României, a reprezentanților Muzeului Național de Arheologie din Madrid, precum și a unor înalți oficiali ai statului spaniol.

Expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis.

Reunind peste 800 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, expoziția oferă vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roșu, călăuzitor, este cel al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii civilizației europene, într-un spațiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanității”.

Dintre piesele de valoare excepțională prezentate în cadrul expoziției enumerăm coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani. Epoca romană este reprezentată de tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăblițele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian, echipament dacic și roman din timpul războaielor. Un loc special ocupă capodopera sculpturii antice universale, Șarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și o excepțională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate. Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca și epoca marilor migrații, sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Florești-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coșovenii de Jos și Priseaca. 

Piesele prezentate în această expoziție provin atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și din cele ale următoarelor muzee din țară: Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu – Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud – Bistrița, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan – București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu – Tecuci, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu – Târgu Jiu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie Paul Păltănea – Galați, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Ștefan cel Mare – Vaslui, Muzeul Județean Vâlcea Aurelian Sacerdoțeanu – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului București, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat – Făgăraș, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad, Muzeul de Istorie Petre Voivozeanu Roșiori de Vede.

Curatori: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Arheologie al Spaniei
Organizatori: Ministerele Culturii din România și Spania, Ministerul Afacerilor Externe prin Ambasada României în Regatul Spaniei și Ministerul Apărării Naționale al României

Onoarea Natiunilor vol. III

Vă recomandăm cu mare drag una dintre cele mai recente apariții editoriale ale Muzeul Național de Istorie a României - al treilea volum al seriei „Onoarea Națiunilor”, autor Tudor Alexandru Martin, muzeograf în cadrul MNIR.
Acesta prezintă un număr de 54 de decorații străine din diferite state precum Principatul Albaniei, Imperiul Austriac/ Austro-Ungar, Regatul Belgiei, Regatul Bulgariei, Republica Cehoslovacă, Imperiul Francez/ Republica Franceză, Imperiul German, Principatul/ Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, Regatul Bavariei, Germania, Grecia, Regatul Italiei, Imperiul Britanic/Marea Britanie și Imperiul Otoman.
Materialul a fost aranjat în ordine alfabetică în funcție de statul emitent, iar acolo unde sunt mai multe distincții pentru o țară, acestea au fost organizate în funcție de anul instituirii, în ordine cronologică, de la cea mai timpurie la cea mai recentă.

Volumul poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau poate fi comandat online, aici: https://mnir.ro/shop/

 

Sigilii romano-bizantine și bizantine din Dobrogea. I. Sigilii imperiale și comerciale

 

Semnalam aparitia lucrarii „Sigilii romano-bizantine și bizantine din Dobrogea. I. Sigilii imperiale și comerciale”, autor Eugen-Paraschiv Grigore, muzeograf în cadrul

Muzeul Național de Istorie a României

Volumul de față este primul dintr-o serie monografică dedicată descoperirilor sigilografice de pe teritoriul dobrogean (inclusiv zona aflată astăzi în Bulgaria). Sunt analizate aproximativ 300 de sigilii catalogate în trei categorii: de tip imperial oficial, imperial comercial și comerciale particulare. Pe lângă analiza tipologică se fac și alte observații legate de informațiile care derivă din descifrarea plumburilor, cum ar fi imagistica și propaganda imperială și religioasă, ceea ce face aceste mici obiecte să reprezinte un izvor semnificativ pentru istoria romano-bizantină și bizantină.

Volumul poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau poate fi comandat online, aici: https://mnir.ro/shop/

 

 

Cercetari Numismatice nr.XXV-2019

Recent a aparut nr. XXV/2019 din anuarul Cercetari Numismatice al Muzeului National de Istorie a Romaniei. Va prezentam mai jos coperta si cuprinsul. Avem bucuria sa semnalam un nou articol semnat de autorul acestui blog: Pagini din istoria cooperativelor forestiere. Jetoanele cooperativei forestiere Albina Tarcau.

De asemenea atragem atentia asupra unui material semnat de dl Erwin Schaffer avand ca subiect Jetoanele romanesti inedite sau mai putin cunoscute partea a noua.

 La sfarsitul articolului veti gasi o bibliografie referitoare la acest domeniu al numismaticii, exonumia, cuprinzind lucrarile aparute in ultimii ani. Aici veti descoperi 19 articole semnate de mine si publicate in diverse volume.

 

 

 

     

Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României 2019

Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României 2019/Masterpieces from the Patrimony of the National History Museum of Romania 2019 este cea mai recentă apariție editorială a muzeului.
Volumul cuprinde istoria a unsprezece dintre cele mai importante bunuri culturale aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Acestea au fost studiate și publicate de către specialiștii noștri purtând cititorul prin istoria României, începând cu preistoria - piese de podoabă din bronz din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (Hallstatt Mijlociu), vasul de aur de la Biia (secolul X-VIII î.Ch), coiful princiar getic din aur de la Coțofenești (sec. IV î.Ch) – și până în perioada contemporană, cu piese precum caseta de bijuterii a reginei Maria (1892-1893) și mai multe exemplare din Ordinul sârbesc Sfântul Sava, decorație conferită, în secolul al XX-lea, mai multor personalități române.

Lucrarea este bilingvă (româno-engleză), face parte din seria Capodopere, inițiată în 2012, și este disponibilă atât la magazinul muzeului, cât și online, pe site-ul (https://mnir.ro/shop/).
Nr. de pagini: 172
Preț: 30 lei
ISBN 978-973-0-30830-3

Simboluri ale Unirii Principatelor in filatelie si numismatica

Semnal editorial: Marea Unire-Povestea ei ilustrata in medalii si plachete

Tezaure monetare bizantine din colectia MNIR-vol.II

Cercetari Numismatice XXIII-XXIV

Prin acest nou volum dublu anuarul Cercetari Numismatice editat de MNIR ajunge cu numaratoarea la zi.

Cercetari numismatice XXI-XXII (2015-2016)

Recent au iesit din tipografie doua volume din anuarul MNIR, Cercetari Numismatice. Astazi va prezentam cuprinsul numarului XXI-XXII pe anii 2015-2016.

La acest numar subsemnatul a contribuit cu un material dedicat Jetoanelor berariei Grivel din Bacau.
Cele doua volume se pot achizitiona de la MNIR.

Articole

Articolele mele publicate in Cercetari Numismatice (publicatie a Muzeului National de Istorie a Romaniei)  le puteti lectura integral pe:

http://biblioteca.cimec.ro/testcautare/?autor=5814-balaita-dorel 

 sau pe

http://biblioteca-digitala.ro/?autor=5814-balaita-dorel

 sau

http://cercetarinumismatice.ro/

Cercetari Numismatice XIX-XX (2013-2014)

 

Puterea credinței – comemorarea a 500 de ani de la Reformă. Transilvania și Debrecen

Muzeul Național de Istorie a României prezintă piese reprezentative din colecțiile sale, în cadrul expoziției „Puterea credinței – comemorarea a 500 de ani de la Reformă. Transilvania și Debrecen”, ce se deschide la Muzeul „Déri” din Debrețin, Ungaria
Expoziția evidențiază rolul important pe care l-au avut principii Transilvaniei în răspândirea credinței Reformate sau Calviniste care a dus la înflorirea vieții economice, culturale și intelectuale.
După pierderea bătăliei de la Mohács (1526), soarta Debreținului a fost strâns legată de cea a Transilvaniei. Orașul cu religie Reformată a avut sprijinul unor principi ai Transilvaniei precum Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen și Gheorghe Rakoczi I.
În expoziție sunt prezentate, alături de piese ale Muzeului „Déri”, obiecte reprezentative provenind din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României precum artefacte și piese numismatice rare – sceptrul lui Ștefan Bocskai (1605), moneda de 100 de ducați emisă de Mihail Apafi (1676) –, dar și garnituri de podoabe nobiliare – surguci pentru cușmă, pinteni, curea pentru sabie – și o sabie cu teacă aparținând lui Gabriel Bethlen (începutul sec. al XVII-lea).
O piesă reprezentativă a expoziției este una dintre cele mai importante tipărituri rămânești, ce cuprinde prima traducere integrală a Noului Testament, în limba română, datând  din 1648. „Noul Testament de la Bălgrad” (Alba Iulia) are 670 de pagini tipărite în limba română cu caractere chirilice.  Pe dosul paginii de titlu, se află stema Principelui Transilvaniei, Gheorghe Racoczy I. Cartea a fost tradusă şi tipărită sub patronajul și pe cheltuiala acestuia, de către Simion Ştefan, mitropolitul ortodox al Ardealului, în tipografia Crăiască din Alba Iulia.
Vernisajul expoziției a avut loc pe 4 decembrie, ora 16:00 (ora Ungariei) la Muzeul „Déri” din Debrețin, și va fi deschisă până în 31 martie 2018.