Târgul Colecţionarilor de Antichităţi ANTICA la Eforie

Media Lux SRL, în parteneriat cu Primăria Eforie, organizează, între 21 - 23 august, cea de-a doua ediţie a Tîrgului de Antichităţi - Antica. Din spusele organizatorilor, pînă în prezent, la tîrgul colecţionarilor de antichităţi, ce va fi amplasat în parcul Teatrului de Vară din staţiunea Eforie Sud, şi-au anunţat prezenţa peste 100 de participanţi. Colecţionarii vor expune la tîrg obiecte de artă, monede, piese de mobilier, patefoane, ceasuri de buzunar, unele dintre acestea putînd ajunge chiar la preţuri de mii de euro. Expozanţii speră, însă, ca acest aspect să nu reprezinte un impediment pentru iubitorii de artă. Pe lîngă obiectele specifice tîrgului, vizitatorii vor fi întîmpinaţi cu muzică de promenadă, prăjituri tradiţionale, bragă şi cafea turcească. „Pentru că am avut succes de 1 mai, vrem să legăm tîrgul de antichităţi şi de ziua de 23 august, aceste date fiind un mic artificiu de care am profitat pentru ca expoziţia să aibă impact. Ne dorim ca acest tîrg să devină o tradiţie la Eforie, cu atît mai mult cu cît vom organiza cîte două ediţii în fiecare an”, a declarat primarul din Eforie, Ovidiu Brăiloiu. Cu prilejul tîrgului de antichităţi Antica, Primăria oraşului Eforie va organiza şi un bal al colecţionarilor, în cea de-a doua zi de tîrg, în care participantele vor purta rochii de seară de epocă, cu bijuterii adaptate evenimentului, iar bărbaţii vor purta frac şi joben. Tîrgul colecţionarilor de antichităţi - Antica - va fi introdus în calendarul internaţional al evenimentelor de acest gen.

sursa: http://www.telegrafonline.ro/)

Roman Provincial Coinage -supliment 2/2006- gratuit

Pentru cei interesati de moneda romana iata un link: www.uv.es/~ripolles/rpc_s2 de unde se poate descarca gratuit un supliment al "Roman Provincial Coinage" ed. 2006.

Targul Colectionarilor in Parcul Carol

Incepind de astazi si pina duminica in Parcul Carol din Bucuresti se deruleaza o noua editie a Targului Colectionarilor.

Aparitie editoriala: Catalog de moneda romaneasca 1860-1989

Eveniment marcant pentru numismatica romaneasca: aparitia unui nou catalog de moneda in conditii grafice deosebite. Este vorba despre lucrarea a doi numismati romani, Erwin Schaeffer si Bogdan Stambuliu: "Designs, pattern coins and catalogue of issued coins" cu subtitlul "The first catalogue for Romanian coins and patterns from 1860 to 1989".Catalogul contine 460 de pagini color, este bilingv, englez-roman si contine date despre monedele care au circulat in Romania in perioada amintita inclusiv despre probele monetare. De asemenea sunt prezentate si preturile pietii in euro pentru 5 stari ale pieselor: F, VF, XF, UNC si Proof. ca o curiozitate: catalogul cintareste 2,8kg. Acesta se poate achizitiona deocamdata de pe:

http://cgi.ebay.de/ws/eBayISAPI.dll?ViewItem&ssPageName=STRK:MEWAX:IT&item=300319995850 la pretul de 79 dolari plus cheltuielile de expediere. Asteptam lansarea acestei lucrari de referinta pentru numismatica romaneasca in tara si distributia ei in librariile romanesti.

40 ani de la aselenizare

Era imposibil ca acest eveniment epocal sa treaca neobservat pentru numismati. Asa ca mai multe monetarii au emis monede dedicate implinirii a 40 de ani de la prima aselenizare. Aventura spatiala a omului incepe in 1957 cind URSS lansează primul satelit artificial, Sputnik 1. După numai 12 ani, în 1969, omul făcea primul pas pe Lună. Preşedintele american John F. Kennedy promitea în 1961 că până la sfârşitul deceniului America va trimite un om pe Lună. În 1962 NASA iniţia un proiect complex, cu numele de cod Apollo, proiect ce implica 400000 de oameni şi costuri de 25 de miliarde de dolari. Chiar dacă preşedintele a murit, în iulie 1969 Apollo 11 era pregătit, cu cinci luni înainte de sfârşitul anilor 60. Vehiculul de lansare a fost o rachetă Saturn de 3000 de tone, rachetă ce consuma 2300000 litrii de combustibil doar în primele 2.5 minute de zbor. În vârful rachetei era nava de 43 de tone, cu cele trei secţiuni ale sale: modulul de serviciu, modulul de comandă şi modulul lunar. Lansarea de pe 16 iulie a fost transmisă în direct de la centrul spaţial Kennedy si de la Centrul de Comandă din Houston. Drumul spre Lună începuse... Pe 20 iulie 1969, urmăriţi de o cincime din populaţia lumii, doi astronauţi din modulul Eagle al misiunii Apollo au aterizat pe Lună. Cei doi erau Neil Armstrong şi Edwin " Buzz " Aldrin. In timp ce se apropiau de suprafaţa Lunii, cei doi au fost foarte aproape de un dezastru. Pe când Eagle, modulul lor lunar greoi, părăsea orbita Lunii, ei trebuiau să găsească un loc pentru a aseleniza. Când se aflau la puţin mai mult de 200 de metrii de suprafaţă, au realizat că această distanţă este prea mică pentru a putea distinge vreunul din craterele studiate în fotografii. Armstrong a trecut pe comanda manuală încetinind coborârea lui Eagle şi dirijându-l în jos până la 90 de metrii, apoi până la 60... Dar acesta a depăşit locul de aselenizare ales pe câmpia numită Marea Liniştii, ajungând deasupra unei zone pline de bolovani unde aselenizarea ar fi însemnat sinucidere curată. Armstrong a accelerat pe lângă bolovani, dar în rezervorul pentru coborâre nu mai era combustibil decât pentru încă un minut. Dacă Armstrong nu găsea un loc sigur, Aldrin era pregătit să schimbe rezervorul cu cel de ascensiune, anulând astfel misiunea. Dar chiar în momentul în care motorul a înghiţit ultima picătură de combustibil, modulul Eagle a atins suprafaţa lunară în siguranţă. După câteva clipe, Centrul de Comandă a auzit enunţul ce reprezenta apogeul cursei pentru aselenizare: " Houston, aici baza Mării Liniştii. Eagle a aterizat! ". La 6 ore după aselenizare, Armstrong păşea pe suprafaţa prăfuită a Lunii, rostind celebrele cuvinte ce ilustrau atât de sugestiv idealurile misiunii: " Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire ". Armstrong şi Aldrin au petrecut 13 ore pe suprafaţa Lunii, făcând experimente şi adunând roci. Apoi s-au pregătit de plecare, îndreptându-se spre orbită unde aştepta Michael Collins. Pe 24 iulie, erau din nou acasă pe Terra, plutind în Pacific pe o navă cosmică transformată în barcă de salvare. După ce au fost recuperaţi din ocean, au stat 17 zile în carantină, de teamă să nu fie contaminaţi cu vreun virus extraterestru. În cele din urmă au fost eliberaţi spre a fi întâmpinaţi cum se cuvine, chiar dacă cu întârziere.

Cele mai frumoase monede dedicate acestui eveniment istoric au fost emise de Malawi. Este vorba despre un set format din 5 piese din niobiu 999, avand greutatea de 7,78gr fiecare si un diametru de 35mm. Valoarea nominala a pieselor este aceeasi: 50 kwacha. Tirajul este de 1000 seturi. Monedele sunt dedicate primului statelit artificial Sputnik, navetei Vostok, navetei Apollo 11, Colombia si Statiei spatiale internationale. Setul cuprinde si o cutiuta care contine un mic fragment de roca selenara luata dintr-un meteorit. Cele 5 monede, inclusiv fragmentul de meteorit se vind la 399 Euro pe siteul www.reppa.de

Istoria cartelelor telefonice in Romania

Daca bulgarii au emis primele cartele telefonice in 1988, Ungaria si Polonia in 1991, romanii s-au dovedit si in acest domeniu destul de inceti. La noi, abia in 1993 se produc citeva cartele test.
In primavara lui 1993 Datatim si Romtelecom realizeaza o emisiune test la Timisoara, o cartela cu chip Schlumberger, de 1000 de unitati. A fost utilizata la un aparat special instalat in Posta Centrala din Timisoara si se pare ca si la Posta Centrala din Deva si aeroportul Timisoara. La retragerea lor din circulatie in septembrie 1993, s-a rambursat contravaloarea unitatilor ramase nefolosite, cu proces verbal inscriptionat pe reversul cartelei de catre oficiantii PTT. Tirajul estimat ar fi fost de 2000 ex., dupa alte surse de 10000 ex. (informatiile au fost preluate de pe site-ul http://www.geocities.com/ro_phonecards/).

"TELEFONICA ROMANIA" este o serie de 3 cartele test, cu valori de 3, 5, 10 unitati, de tip magnetic, care s-a emis tot in cursul anului 1993 si au fost folosite la unul din cele doua aparate telefonice special instalate in incinta aeroportului international Otopeni. Aceste cartele au fost utilizate temporar si sunt extrem de rare. Au fost retrase din circulatie in cursul aceluiasi.Tirajul este necunoscut.

Continuarea articolului o puteti gasi in ultimul numar, 6/2009, al revistei patronate de Asociatia Numismatica Romana, "Colectionarul Roman", recent iesit de sub tipar.

20 de ani de la caderea Zidului Berlinului

In noiembrie se implinesc 20 de ani de cind a cazut zidul Berlinului, simbol al separarii si al asupririi poporului german. Zidul a fost construit in 1960 de sovietici. Iata ca micutul stat insular polinezian, Tuvalu, s-a hotarit se celebreze acest eveniment prin emiterea unei monede de o uncie din argint 99,9% cu valoarea nominala de 1 dollar tuvalu.

Moneda este realizata la monetaria australiana din Perth si va fi emisa in 5000 de exemplare. Se poate achizitiona de pe site-ul monetariei.

50 de ani cu Barbie

Cea mai iubita si colectionata papusa din lume, Barbie, a implinit recent 50 de ani de la lansare. Pentru a celebra evenimentul autoritatile din Tuvalu au emis cu ajutorul monetariei Perth o moneda de 1 dollar tuvalu.
Piesa este din argint 99,9% si cintareste o uncie troy (adica 31,135gr). S-a emis in 20.000 de exemplare si se vinde la cca 50 euro/buc.

Transformers

Monetaria Perth a emis doua monede pentru Tuvalu dedicate serialului de desene animate Transformers, celebru in anii '80 si aparut de citiva ani si pe posturile de desene animate de la noi. Serialul a fost readus in atentia publicului tinar si prin cele doua filme artistice lansate in ultimii ani pe marile ecrane. Monedele sunt din argint 99,9% si cintaresc o uncie. Valoarea nominala este de 1 dollar tuvalu. Prima moneda este dedicata conducatorului autobotilor, Optimus Prime, si este multicolora. Pentru cei mai in virsta care nu stiu nimic despre Transformers, acestia sunt niste roboti (autoboti) care pot lua cele mai nastrusnice forme. Bineinteles, in lumea autobotilor exista un razboi al binelui impotriva raului. Binele este reprezentat de autobotii condusi de Optimus Prime care lupta impotriva robotilor rai de sub comanda lui Decepticon.

Cea de-a doua moneda il prezinta pe Megatron un alt supererou autobot care lupta de partea binelui. Monedele s-au emis in 5000 de exemplare fiecare, iar pretul unei monede este in jur de 50 euro, pe site-ul monetariei Perth.

2000 de ani de la batalia din padurea Teutoburg

In anul 9 AD, triburile germane reusesc sa tina piept extinderii in nordul Europei a Imperiului Roman. Triburile germane unite au prins in ambuscada din padurea Teutoburg armata romana dornica de noi cuceriri teritoriale. Au fost practic decimate 3 legiuni (16,17, 18), 3 detasamente de cavalerie si 6 cohorte de auxiliari. A fost infringerea care a pus capat expansiunii romane in nordul Europei, dincolo de riul Rin. Pentru a comemora 2000 de ani de la acest eveniment crucial in istoria antica a Europei, Insula Palau, fosta colonie germana a emis 3 monede patrate multicolore cu latura de 35mm.

Monedele sunt din argint aurit, iar tirajul a fost de 2500 exemplare din fiecare moneda. Majoritatea exemplarelor s-au distribuit spre vanzare in Germania.

Prima moneda pentru Teritoriile Britanice din Oceanul Indian

Monetaria Pobjoy a emis in acest an prima moneda pentru Teritoriile Britanice din Oceanul Indian. Aceste teritorii cuprind peste 1000 de insule grupate in arhipelagul Chagos. Cea mai mare insula este Diego Garcia care a fost utilizata de britanici si americani ca baza militara. In 1965 UK a cumparat toate plantatiile de copra de pe insula, le-a desfiintat si a evacuat localnicii inchizind practic accesul la insula si creind aici o puternica baza navala si aeriana pe care le-au inchiriat-o americanilor. De atunci si pina in prezent populatia bastinasa a tot incercat sa se intoarca pe insula. Celelalte insule mult mai mici sunt practic nepopulate. In 2009 monetaria Pobjoy emite prima moneda comemorativa pentru acest teritoriu.Este o piesa de 2 pound cu un diametru 38.6mm, dintr-un aliaj de cupru-nichel.

Informatia a fost preluata de pe site-ul http://www.joelscoins.com/ unde piesa este scoasa la vanzare la pretul de 14$.

Octavian Iliescu s-a ridicat la ceruri

Octavian Iliescu (n. 22 august 1919, Craiova), celebru numismat român, cu o activitate prodigioasă şi în medalistica si sigilografie a incetat din viata ieri, 24 iunie 2009 la varsta de 89 de ani. A avut un rol esenţial în clarificarea tabloului emisiunilor monetare ale statelor medievale Tara Romaneasca si Moldova. A descoperit şi publicat numeroase tipuri şi variante monetare noi.
Octavian Iliescu este, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil şi Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismaţi români şi europeni. Interesul său ştiinţific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică şi vest-europeană, islamică, până la cea modernă şi contemporană, ca şi arta medaliei, dar şi al unor domenii surori, cum ar fi heraldica şi sigilografia. Deşi are contribuţii esenţiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină şi islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte şi sunt citate în marile sinteze occidentale.
Octavian Iliescu a adus o contribuţie deosebită în domeniul său favorit, cel al numismaticii medievale româneşti (munteneşti, moldoveneşti şi dobrogene). În acest câmp vast al cercetării a continuat, a extins şi mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu şi Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigaţiile savanţilor europeni ai secolului al XX-lea.
În anul 2003 Octavian Iliescu a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer.

Activitate
Octavian Iliescu a urmat cursurile Colegiului Naţional "Carol I" din Craiova (seria 1930-1938). Este licenţiat în Drept al Universităţii din Bucureşti (1942) şi înscris ca avocat în Baroul de Ilfov (1942-1948) şi apoi în Colegiul Avocaţilor Bucureşti (1948-1950). Este cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române din Bucureşti (1951-1954), apoi pe rând şef al Cabinetului Numismatic din Biblioteca Academiei Române (1954-1978) şi cercetător principal la Muzeul Naţional de Istorie a României (1978-1982).
Este colecţionar de monede din 1928; în 1934 a luat parte la al II-lea Congres Naţional de Arheologie şi Numismatică de la Craiova. În 1938 a fost ales membru activ al Societaţii Numismatice Române şi începe o lungă activitate de cercetare în domeniul numismaticii şi al istoriei economice. Participă la numeroase manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Afiliaţii
Membru activ (din 1938) al Societăţii Numismatice Române;
Membru de onoare al aceleiaşi Societăţi (din 1999);
Preşedinte de onoare al aceleiaşi Societăţi (din 2008);
Membru (din 1960) al Societăţii de Studii Orientale;
Membru fondator (1962) al Societăţii Române de Studii Bizantine;
Membru în Comitetul executiv al Federaţiei Internaţionale a Medaliei (1969-1977);
Membru (din 1970) al Societăţii de Studii Clasice;
Membru consilier în Biroul Comisiei Internaţionale de Numismatică (1973-1986),
Membru de onoare al aceleiaşi Comisii (din 1991);
Membru (din 1977) al Societăţii Regale Numismatice din Londra;
Membru corespondent (din 1989) al Societăţii Numismatice Americane din New York;
Membru (din 1991) al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
Membru fondator (1994) al Societăţii Europene pentru Studiul Mării Negre.

Publicaţii
Numărul comunicărilor prezentate de Octavian Iliescu (din 1939) se ridică la cca 300, iar cel al diverselor contribuţii publicate (din 1934) la cca 900. Printre cele mai importante lucrări se pot menţiona:

Cărţi
Moneda în România 491-1864, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970, 64 p. şi 45 pl.
Istoria monetei în România, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2002.
Monetele lui Mircea cel Bătrân, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2008.

Articole
Cu privire la problema realizării unui "corpus" al monedelor feudale româneşti, Studii şi materiale de istorie medie (SMIM), 1, 1956, p.285-323 şi 3 pl.
Emisiunile monetare ale Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în: Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1964.
Emisiuni monetare ale Ţării Româneşti din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, Studii şi Cercetări de Numismatică (SCN), 2, 1958, p. 303-344.
Ducaţii Ţării Româneşti cu numele lui Basarab voievod, SCN, 6, 1975, p. 139-152 şi 1 pl.
Ducatul de argint emis de Basarab al II-lea, SCN, 8, 1980.
Ducaţi necunoscuţi emişi de voievozi ai Ţării Româneşti în secolul al XV-lea, Buletinul Societăţii Numismatice Române (BSNR), 77-78, 1983-1985, p. 257-289.

(informatiile au fost preluate de pe : http://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Iliescu)

Dumnezeu sa-i odihneasca sufletul in pace!

P.S. Cititi un articol despre Octavian Iliescu: http://www.romanialibera.ro/a99380/numismatul-nevazator.html