Targ de antichitati la Baia Mare

Deocamdata anuntam data. Cand vom avea mai multe informatii despre locatie va vom informa.

Un jeton al fabricii Gustav Eichler din Piatra Neamt

In ultimul volum al anuarului Carpica recent aparut am publicat un material despre un jeton al fabricii de hartie si mucava Gustav Eichler din Piatra Neamt. Materialul se poate studia integral la adresa:

https://www.academia.edu/40556175/Un_jeton_al_fabricii_Gustav_Eichler?fbclid=IwAR3XJm-YjuY-TBU96awPM16bAnSah-q39N63f61_s3WY2C8Y1ghR6-efEy0

Mii de multumiri colectivului redactional si conducerii muzeului din Bacau care de cativa ani buni imi permit sa fac publice micile mele cercetari legate de exonumie si sa aduc la lumina povestile care stau ascunse in aceste mici bucati de metal care sunt jetoanele.

Carpica nr 48/2019

Recent a aparut volumul numarul 48 din anuarul Carpica al Complexului Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacau. Lucrarea a fost lansata cu prilejul Simpozionului National de Istorie "Vasile Parvan" ce a avut loc la sediul muzeului bacauan la sfarsitul saptaminii trecute, 3-4 octombrie.
Va prezentam mai jos sumarul numarului din acest an.

Felicitari specialistilor bacauani de la muzeul din localitate care reusesc in fiecare an sa tipareasca anuarul Carpica si sa organizeze un simpozion cu participare nationala si cu teme interesante.

Targul colectionarilor la Deva

Targ filatelic si numismatic la Brasov

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a V-a

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, organizează, în perioada 19-20 septembrie 2019, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a V-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeul George Severeanu, str. H. Coandă, nr. 26, sector 1, Bucureşti.
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro

PROGRAM*

Muzeul George Severeanu

Joi, 19.09.2019
14.00-14.30: Înscrierea participanților (Holul Muzeului)

14.30-15.00: Deschiderea Simpozionului (Sala mare)
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
Dan Pîrvulescu, Director adjunct, Muzeul Municipiului București
Aurel Vîlcu, Cercetător științific, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

15.00-15.40: Comunicări în plen

Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Valentin Parnic, Mădălina Dimache, Theodor Ignat, Adelina Darie, Dan Pîrvulescu, Carol Căpiță, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Valentin Radu, Gabriel Vasile, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujina, Bogdan Manea, Theodor Zavalaș, Bogdan Șandric, Marius Streinu, Oana Borlean, Marian Tufaru, Vlad Manolache, Alina Ciobotaru, Georgiana Dinu, Gumelnița 2019: Rezultate preliminare.

Cătălin Lazăr, Theodor Ignat, Valentin Parnic, Cornelis Stal, Cristina Covătaru, Ovidiu Frujina, Bogdan Manea, Adrian Șerbănescu, Constantin Haită, Adelina Darie, Vasile Opriș, Dan Pîrvulescu, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Valentin Radu, Gabriel Popescu, Cristian Panaiotu, Mihai Florea, Date noi despre constructia off-tell de la Sultana.

Comunicări Secţiunea Arheologie

Muzeul George Severeanu (Sala mare)

Joi, 19.09.2019
16.00-17.40: Moderator Cătălin Lazăr

Vasile Opriș, Adina Boroneanț, Marta Petruneac, Marin Focșăneanu, Robert Sîrbu, Stelian Mihălceanu, Florin Constantin, Clive Bonsall, Tehnologia ceramicii neolitice timpurii din zona Porților de Fier. O abordare comparativă a unor vase autentice și experimentale din perspectiva tomografiei computerizate.

Monica Mărgărit, Camelia-Mirela Vintilă, Industria materiilor dure animale din așezarea eneolitică de la Vidra (jud. Ilfov).

Radian Andreescu, Katia Moldoveanu, Așezarea de tip tell de la Vitănești. O perspectivă inedită asupra interacțiunii om-mediu.

Ana Ilie, Ceramica pictată din situl Moara din Groapă în contextul nord-dunărean al culturii Gumelniţa.

Ion Torcică, Ceramica gumelnițeană: intervenții pentru reutilizarea ei după deteriorare.

18.00-19.40: Moderator Eugen Sava

Adelina Darie, Dragoş Mirea, Mădălina Dimache, XRF analyses on the Eneolithic copper ornaments from the Gumelniţa Civilisation Museum.

Mariana Vasilache-Curoşu, Stanislav Ţerna, Johannes Müller, Knut Rassmann, Robert Hofmann, Kai Radloff, Vitali Rud, Andreea Vornicu-Ţerna, Stanislav Fedorov, Așezări cucuteniene de mari dimensiuni: cazul Stolniceni I (raionul Edineț, Republica Moldova).

Vasile Diaconu, Elena Gavrilă, Mojare de piatră din epoca bronzului. Descoperiri vechi și noi.

Tudor Soroceanu, Eugen Sava, Graniţa de vest a răspândirii cazanelor nituite de tip nord-pontic în bronzul târziu şi hallstattul timpuriu.

Corina Borş, Noi consideraţii despre un colier din depozitul de bronzuri Vinţu II pe baza unor descoperiri recente.


Vineri, 20.09.2019
10.00-12.00: Moderator Valeriu Sîrbu

Natalia Mateevici, Mihai Ionescu, Ștampile noi de amfore grecești, descoperite în perimetrul așezărilor Moșneni și Dulcești (jud.Constanța).

Valeriu Sîrbu, Plastica avimorfă din așezarea de la Mihai Viteazul (jud. Giurgiu) în contextul reprezentărilor figurative geto-dacice.

Mariana Cristina Popescu, Roxana Bugoi, Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Produse de sticlă din secolele II BC – I AD în Dacia pre-romană. Studiu de caz: piesele descoperite în aşezarea de la Cârlomăneşti.

Sorin Cleşiu, Podoabe dreptunghiulare cu pandantive aflate în colecția „Maria şi dr. George Severeanu”.

Marius Streinu, Oana Borlean, Alina Streinu, Dan Pîrvulescu, Collecting violence. Revisiting Roman lamps with gladiatorial iconography from the “Maria and George Severeanu Collection”.

Alina Streinu, Networks of trade in the rural inland. Local and imported pottery in between city and territory in Roman Dobroudja.

13.30-16.00: Moderator Ion Tentiuc

Christina Ştirbulescu, Considerații despre câteva piese inedite din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

Andrei Măgureanu, Așezarea de la Ipotești, jud. Olt: aceleași descoperiri, alte interpretări.

Ion Tentiuc, Considerații privind pătrunderea, staționarea și raporturile enclavelor vikinge.

Radu Văcălie, Theodor Ignat, Sorin Cleşiu, Elena Gavrilă, Alexandra Vasilievici, O locuinţă aparţinând culturii Dridu din situl Bucureşti – Pepiniera Nordului.

Raluca Moței, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Sorin Cleșiu, Dan Pîrvulescu, Locuințe și locuitori din secolul al XIX-lea în perimetrul Curții Vechi din București.


Comunicări Secţiunea Numismatică

Muzeul George Severeanu (Sala cu vitralii)

Joi, 19.09.2019
16.00-17.40: Moderator Eugen Nicolae

Gabriel Talmațchi, Noi date de interes privind semnele monetare prin prisma cercetărilor recente.

Mihai Dima, Un tezaur de monede histriene de argint de la începutul secolului IV a. Chr.

Emanuel Petac, Din nou despre die-sharing şi atelierul bosporan. Cazul staterilor Lysimach de la Byzantion şi Istros.

Irina Cârstina, Un mic tezaur din secolul I a.Chr. descoperit la Mărginenii de Sus (Dâmbovița).

18.00-19.40: Moderator Aurel Vîlcu

Gabriel Talmațchi, Dan Vasilescu, Aspecte privind prezența monedelor romane timpurii la Ulmetum (sec. I-III p.Chr.).

Steluţa Marin, Monede grecești pontice din vremea lui Commodus.

Stoyan Mihaylov, Radoslav Gushterakliev, The Hoard of Roman denarii (II-III cen.) from Lom (ancient Almus).

Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula, 2017-2018.


Vineri, 20.09.2019
10.00-12.00: Moderator Emanuel Petac

Lilia Dergaciova, Dan Pîrvulescu, Tezaurul București-Giulești din colecția „Maria şi dr. George Severeanu” risipit și parțial identificat.

Paul Dumitrache, Dragoș Mirea, Activitatea monetară în Transilvania, în lumina încercărilor de reformă a monedei de argint din anii 1442 și 1444.

Corina Toma, Tezaurul monetar de la Groși (jud. Bihor). Polturile poloneze în tezaurele transilvănene din prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Krasimir Krastev, Foreign coins in Bulgarian lands in 16th and 17th centuries.

Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Adriana Roşca, Monede medievale din aur aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti.

13.30-16.00: Moderator Dan Pîrvulescu

Aurel Vîlcu, Un tezaur monetar din timpul războiului ruso-austro-turc din anii 1787-1792 descoperit la Vispești, jud. Buzău.

Ana Boldureanu, Descoperiri monetare recente din centrul istoric al Chişinăului.

Paul Ciobotaru, Tezaurul monetar de la Ciorăşti, judeţul Galaţi.

Aurelia Duțu, Documente noi privind constituirea colecției numismatice a Muzeului Al. Saint Georges (anii 1932-1940).

Radu Gabriel Dumitrescu, Claudiu Munteanu, Medaliile lui Ludovic al XIV-lea din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal.


*Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute. Comunicările vor fi susținute în limba română sau limba engleză, în cazul participanților străini. În cazul secțiunii Numismatică, recomandarea organizatorilor este ca prezentările PPT să fie realizate în limba engleză pentru a facilita înțelegerea lor de către participanții străini.

Adrese desfăşurare:
Muzeul George Severeanu, Str. Henri Coandă, nr. 26, sector 1, București

Contacte organizatori:
Dan Pîrvulescu (MMB), telefon: 0723299432, email: dan.pirvulescu@muzeulbucurestiului.ro
Aurel Vîlcu (IAB), telefon: 0723718198, email: aurelvilcu@yahoo.com

Colectivul de organizare al Simpozionului este alcatuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Aurel VÎLCU, Cercetător științific I (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti) și Theodor IGNAT, Şef Birou Istorie Veche și Arheologie (Muzeul Municipiului Bucureşti).

Moneda:Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul.

In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 27 august 2019 Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

Caracteristici tehnice	Monede pentru colecţionare		Monedă pentru circulație
Metal/Valoare nominală	aur/500 lei	alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani	alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani
Titlu	999‰	-	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	35 mm	23,75 mm	23,75 mm
Greutate	31,103 g	6,1 g	6,1 g
Grosime la chenar	-	1,9 mm	1,9 mm
Calitate	proof	proof	necirculată
Cant	neted	inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte	inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din aur prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2019” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă imagini ale primei vizite a regelui Ferdinand I și a reginei Maria în Transilvania unită cu Țara, respectiv la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul regelui Ferdinand I și inscripțiile în arc de cerc ,,FERDINAND I” și ,,INTREGITORUL”.
Tirajele acestei emisiuni numismatice sunt:

• 500 de bucăți pentru moneda din aur;
• 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
• 5.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.

Preţurile de vânzare sunt:

• 9.340,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broșura de prezentare;
• 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.

Monedele din aur, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=16636

Bancnota de 20 lei in 2020

Banca Națională a României va lansa în circulație bancnota de 20 de lei, care va celebra o personalitate feminină – Ecaterina Teodoroiu

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința din 30 iulie a.c., lansarea în circulație, în cursul anului 2020, a unei bancnote care va avea pe una dintre fețe portretul Ecaterinei Teodoroiu, eroina căzută în luptă în timpul Primului Război Mondial. Bancnota va avea valoarea nominală de 20 de lei. Această valoare nominală a mai fost utilizată în istoria emisiunilor de bancnote românești și se regăsește printre cele aflate în circulație în zona euro.

Alegerea imaginii Ecaterinei Teodoroiu are o dublă semnificație. Banca Națională a României susține astfel preocupările pentru consolidarea egalității de gen, în linie cu inițiativele altor bănci centrale din lume. De asemenea, BNR marchează încă o dată împlinirea Centenarului României Mari, onorând imaginea unui erou al Marelui Război de Reîntregire.

Consiliul de Administrație al BNR consideră că promovarea imaginii unei femei pe o bancnotă cu putere circulatorie este un demers care răspunde unui interes public legitim - de promovare a personalităților feminine - ce a găsit o largă susținere în societatea românească. Banca Națională a răspuns încă de anul trecut acestui demers prin alegerea imaginii Reginei Maria pentru bancnota aniversară de colecție dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

BNR va face publice în curând macheta bancnotei, elementele de siguranță și identificare, precum și data exactă a lansării în circulație.

 

 

Sursa informațiilor BNR.

Moneda BNR: 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Cajal

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 5 august 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Cajal.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:

• Valoare nominală: 10 lei;
• Metal: argint;
• Titlu: 999‰;
• Formă: rotundă;
• Diametru: 37 mm;
• Greutate: 31,103 grame;
• Calitate: proof;
• Cant: zimțat. 
•  

Aversulmonedei prezintă clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2019”.
Reversulmonedei prezintă portretul și numele profesorului Nicolae Cajal și anii între care a trăit acesta „1919” și „2004”..
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul emisiunii este de 300 monede din argint.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 365,00 lei.
Monedele din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Nicolae Cajal au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular.

Expozitie de insigne la Valisoara

Expozitie numismatica la Pascani

MUZEUL MUNICIPAL PASCANI si CASA DE CULTURA MIHAIL SADOVEANU PASCANI va invita in perioada 18 iulie - 5 august 2019 la o inedita incursiune in timp, privind evolutia leului romanesc si a monedelor europene care au circulat in Romania in perioada 1900 - 1980.
Expozitia face parte din seria de manifestari culturale organizate de Casa de Cultura cu ocazia Zilelor Municipiului Pascani (19 - 21 iulie)
Va asteptam in Holul Casei de Cultura!

Expozitie: Monede si bancnote romanesti

În perioada 15 iulie - 15 august 2019 vizitatorii Muzeului Grăniceresc Năsăudean pot afla fascinanta poveste a bancnotelor şi monedelor româneşti într-o interesantă şi valoroasă expoziţie numismatică. Exponatele, aparţinând năsăudeanului Alexandru Cîrcu, unul dintre cei mai tineri colecţionari din ţară în acest domeniu, oferă posibilitatea unei adevărate incursiuni în istoria României, începând cu regele Carol I, continuând cu regele Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I, până în zilele noastre. Astfel, cu această ocazie sunt prezentate bancnote şi monede emise pe parcursul a peste un secol de activitate monetară, unele adevărate rarităţi, dintre care amintim lotul Biletelor Hypothecare emise de Ministerul de Finanţe al României în iunie-iulie 1877; lotul de bilete şi bancnote emise de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor în timpul Primului Război Mondial, în 1917, incluzând şi emisiunea de 10 bani, considerată a fi cea mai mică bancnotă din lume; seria bancnotelor sovietice de după cel de-al Doilea Război Mondial etc.