Poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali de la Porţile de Fier I au descoperit într-un autoturism o adevărată comoară despre care se presupune că face parte din patrimoniul național sârbesc.
Mai exact, polițiștii și vameșii au găsit 1.645 de monede, dar și alte obiecte vechi, bine ascunse în mașina condusă de un cetăţean sârb, care intenţiona să le introducă ilegal în România, potrivit unui comunicat al Poliției de Frontieră.
Obiectele arheologice se aflau în două cutii din carton sigilate cu bandă adezivă. Este vorba despre monede, diverse figurine sau părţi din figurine din ceramică şi metal, inele de diverse forme, ornamente metalice, a căror vechime urmează a fi stabilită de către experți.
Cele două cutii erau ascunse într-o valiză, printre alte lucruri.
Bunurile au fost ridicate de Poliţia de Frontieră în vederea continuării cercetărilor şi vor fi trimise pentru expertizare şi evaluare instituţiilor specializate. Cetăţeanului sârb, în vârstă de 69 de ani, i s-au întocmit documente premergătoare cercetării penale.
„Bunurile au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor de Biroul Vamal Porţile de Fier I, iar poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de introducerea pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea, organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale ale statului respectiv şi care au fost exportate ilegal conform art. 85, alin. 1, din Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, la finalizare fiind luate măsurile legale care se impun”, se precizează în comunicatul Poliției de Frontieră. sursa:
joi, 12 decembrie 2019
Premiul ACADEMIEI ROMÂNE 2019 pentru cartea cercetatorului bacauan Lucian Munteanu: Moneda in asezarile Daciei romane
Academia Română premiază, în cadrul Adunării Generale anuale, șase cărți
apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
așezându-le în rîndul celor mai bune lucrări și prezențe culturale și
științifice românești realizate de-a lungul anului 2017. Premiile vor fi
înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale.
La secțiunea STIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE Premiul Vasile Pârvan va fi decernat pentru volumul Moneda în aşezările Daciei romane, de Lucian Munteanu. Autorul, cercetător științific dr. la Institutului de Arheologie din Iași al Academiei Române și specialist în domeniul numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane, prezintă în această lucrare, publicată în colecția Bibliotheca Classica Iassiensis, descoperirile monetare din siturile romane din provincia Dacia, selectând și analizând eşantioane reprezentative de monede, provenind din toate categoriile de așezări (urbane, rurale, militare) și din castre, cu ajutorul unor metode și instrumente numismatice consacrate.
La secțiunea STIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE Premiul Vasile Pârvan va fi decernat pentru volumul Moneda în aşezările Daciei romane, de Lucian Munteanu. Autorul, cercetător științific dr. la Institutului de Arheologie din Iași al Academiei Române și specialist în domeniul numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane, prezintă în această lucrare, publicată în colecția Bibliotheca Classica Iassiensis, descoperirile monetare din siturile romane din provincia Dacia, selectând și analizând eşantioane reprezentative de monede, provenind din toate categoriile de așezări (urbane, rurale, militare) și din castre, cu ajutorul unor metode și instrumente numismatice consacrate.
Cuprinsul volumului:
Prefață de Virgil Mihailescu‐Bîrliba.
1. Tipuri de aşezări din Dacia romană 1.1. Organizarea teritorială şi administrativă a Daciei romane 1.2. Aşezările Daciei romane 1.2.1. Aşezările urbane 1.2.2. Aşezările din mediul rural şi militar 2. Cercetarea numismatică a siturilor epocii romane 2.1. Probleme introductive 2.2. Modele metodologice şi instrumente de lucru 2.2.1. Cercetările lui P. J. Casey 2.2.2. Cercetările lui R. Reece 3. Descoperirile monetare din siturile Daciei romane 3.1. Organizarea materialului monetar 3.1.1. Cum a fost conceput Catalogul descoperirilor 3.1.1.1. Fondul bibliografic 3.1.1.2. Selecţia arheologică şi numismatică a siturilor 3.1.2. Metoda de lucru 3.1.3. Instrumente de lucru 3.2. Circulaţia monetară în aşezările Daciei romane 3.2.1. Compoziţia masei monetare 3.2.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 3.3. Circulaţia monetară în castrele Daciei romane 3.3.1. Compoziţia masei monetare 3.3.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 4. Consideraţii finale Catalogul descoperirilor monetare din siturile Daciei romane A. Listele de monede I. Dacia II. Pannonia Inferior III. Pannonia Superior IV. Noricum V. Raetia VI. Germania Superior VII. Germania Inferior VIII. Gallia Belgica
1. Tipuri de aşezări din Dacia romană 1.1. Organizarea teritorială şi administrativă a Daciei romane 1.2. Aşezările Daciei romane 1.2.1. Aşezările urbane 1.2.2. Aşezările din mediul rural şi militar 2. Cercetarea numismatică a siturilor epocii romane 2.1. Probleme introductive 2.2. Modele metodologice şi instrumente de lucru 2.2.1. Cercetările lui P. J. Casey 2.2.2. Cercetările lui R. Reece 3. Descoperirile monetare din siturile Daciei romane 3.1. Organizarea materialului monetar 3.1.1. Cum a fost conceput Catalogul descoperirilor 3.1.1.1. Fondul bibliografic 3.1.1.2. Selecţia arheologică şi numismatică a siturilor 3.1.2. Metoda de lucru 3.1.3. Instrumente de lucru 3.2. Circulaţia monetară în aşezările Daciei romane 3.2.1. Compoziţia masei monetare 3.2.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 3.3. Circulaţia monetară în castrele Daciei romane 3.3.1. Compoziţia masei monetare 3.3.2. Structura cronologică a descoperirilor monetare 4. Consideraţii finale Catalogul descoperirilor monetare din siturile Daciei romane A. Listele de monede I. Dacia II. Pannonia Inferior III. Pannonia Superior IV. Noricum V. Raetia VI. Germania Superior VII. Germania Inferior VIII. Gallia Belgica
Lucian Munteanu este bacauan nascut la Moinești si este doctor în istorie
(anul 2012, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de
Istorie), cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie al
Academiei Române, filiala Iași (din anul 2006); specialist în domeniul
numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane; autor de
studii științifice publicate în reviste și în volume colective din țară
și din străinătate.
miercuri, 11 decembrie 2019
Monede BNR dedicate implinirii a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989
În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 16 decembrie 2019,
Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din
argint și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă
din alamă, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
Aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul
victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române
din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României,
anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „10 LEI”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019”, valoarea nominală „50 BANI” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „50 BANI”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”.
Tirajele sunt:
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
| Caracteristici tehnice | Monede pentru colecţionare | Monedă pentru circulație | |
|---|---|---|---|
| Metal/Valoare nominală | argint/10 lei | alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani | alamă (Cu80Zn15Ni5)/50 bani |
| Titlu | 999‰ | - | - |
| Formă | rotundă | rotundă | rotundă |
| Diametru | 37 mm | 23,75 mm | 23,75 mm |
| Greutate | 31,103 g | 6,1 g | 6,1 g |
| Grosime la chenar | - | 1,9 mm | 1,9 mm |
| Calitate | proof | proof | necirculată |
| Cant | zimțat | inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte | inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte |
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019”, valoarea nominală „50 BANI” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2019” și valoarea nominală „50 BANI”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară ,,REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele „1989”.
Tirajele sunt:
- 500 de bucăți pentru moneda din argint;
- 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
- 10.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.
- 355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate;
- 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
vineri, 6 decembrie 2019
Medalie dedicata implinirii a 100 de ani de la intrarea armatei romane in Budapesta
4 August 1919 este ziua înscrisă în istoria militară a României, în paginile sale cele mai strălucite.
În urmă cu 100 de ani, Armata României a intrat în Budapesta pentru a o elibera de regimul bolşevic al lui Bela Kun și a garanta siguranța cetățenilor maghiari.
Cele două atacuri ale guvernului leninist de la Budapesta împotriva armatei române, din aprilie și iulie 1919, au fost respinse. Riposta fermă și decisivă a bravilor ostași români a condus la înfrângerea Republice Sovietice a Ungariei, împiedicând astfel răspândirea bolșevismului în Europa.
Produsul medalistic, dedicat acestui eveniment, „100 ani de la intrarea Armatei Române în Budapesta” și lansat pe piață de Monetăria Statului este format din medalie, broșură și cutie de prezentare.
Specificații tehnice:
Material: Argint 925‰
- Diametru: 80 mm
- Greutate: 370 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 100 bucăți
Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 80 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 50 bucăți
Setul medalistic a fost lansat în sediul Muzeului din Alba Iulia în data de 30.11.2019 iar din data de 05.12.2019 se comercializeaza și în cadrul magazinelor Regiei.
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
În urmă cu 100 de ani, Armata României a intrat în Budapesta pentru a o elibera de regimul bolşevic al lui Bela Kun și a garanta siguranța cetățenilor maghiari.
Cele două atacuri ale guvernului leninist de la Budapesta împotriva armatei române, din aprilie și iulie 1919, au fost respinse. Riposta fermă și decisivă a bravilor ostași români a condus la înfrângerea Republice Sovietice a Ungariei, împiedicând astfel răspândirea bolșevismului în Europa.
Produsul medalistic, dedicat acestui eveniment, „100 ani de la intrarea Armatei Române în Budapesta” și lansat pe piață de Monetăria Statului este format din medalie, broșură și cutie de prezentare.
Specificații tehnice:
Material: Argint 925‰
- Diametru: 80 mm
- Greutate: 370 grame
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 100 bucăți
Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 80 mm
- Calitate: patinată
- Tiraj fix: 50 bucăți
Setul medalistic a fost lansat în sediul Muzeului din Alba Iulia în data de 30.11.2019 iar din data de 05.12.2019 se comercializeaza și în cadrul magazinelor Regiei.
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
Medalie: Lotus termal
Un nou produs din programul medalistic pe anul 2019 al Monetăriei, secțiunea
Flora și Fauna României, „Lotus termal” a fost lansat pe piață.
Lotusul termal sau nufărul termal este o specie endemică a Rezervaţiei Naturale "Pârâul Peţea" din Băile 1 Mai și considerată a fi un relict terțiar.
Declarată monument al naturii încă din anul 1931, această gingașă floare se află în pragul extincției din cauza secării apei din rezervație. Acest fapt va conduce, din nefericire, la dispariția definitivă a unui habitat unic cu specii vegetale și animale endemice (nufărul termal, melcul termal și „roșioara lui Racoviță”) grav periclitate însă păstrate - prin uriașe eforturi – în acvariile unor specialiști din țară și stăinătate.
Lotusul termal a fost relocat într-unul din bazinele cu apă termală din stațiunea Băile Felix și poate fi admirat, din nou, de turiștii care ajung în această stațiune.
Produsul medalistic „Lotus termal” – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei la prețul de 181 lei/ set, prețul include TVA.
Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
Aliaj: Argint 925‰
- Diametru: 30 mm
- Greutate: 13 grame
- Calitate: proof
- Tiraj fix: 100 bucăți
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
Lotusul termal sau nufărul termal este o specie endemică a Rezervaţiei Naturale "Pârâul Peţea" din Băile 1 Mai și considerată a fi un relict terțiar.
Declarată monument al naturii încă din anul 1931, această gingașă floare se află în pragul extincției din cauza secării apei din rezervație. Acest fapt va conduce, din nefericire, la dispariția definitivă a unui habitat unic cu specii vegetale și animale endemice (nufărul termal, melcul termal și „roșioara lui Racoviță”) grav periclitate însă păstrate - prin uriașe eforturi – în acvariile unor specialiști din țară și stăinătate.
Lotusul termal a fost relocat într-unul din bazinele cu apă termală din stațiunea Băile Felix și poate fi admirat, din nou, de turiștii care ajung în această stațiune.
Produsul medalistic „Lotus termal” – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei la prețul de 181 lei/ set, prețul include TVA.
Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
Aliaj: Argint 925‰
- Diametru: 30 mm
- Greutate: 13 grame
- Calitate: proof
- Tiraj fix: 100 bucăți
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
Medalie-"Bulbucul de munte” sau „Trandafirul Rodnei”
Noul
produs din programul medalistic pe anul 2019 al Monetăriei, secțiunea
Flora și Fauna României, „Bulbucii de munte” sau „Trandafirul Rodnei” a
fost lansat pe piață.
„Bulbucul de munte” sau „Trandafirul Rodnei” este o plantă perenă cu flori, ce face parte din flora de munte a României.
Extrem de atractivi datorită aspectului lor deosebit și a parfumului intens pe care îl degajă, bulbucii sunt o specie ocrotită de lege fiind declarați „monument al naturii”.
Aceste splendide flori trebuie apreciate de fiecare dintre noi și, pe această cale, vă rugăm să nu rupeți aceste suave plante.
Produsul medalistic „Bulbucii de munte” – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei la prețul de 187 lei/ set, prețul include TVA.
Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
-Aliaj: Argint 925‰ ;
- Diametru: 37 mm ;
- Greutate: 22 grame;
- Calitate: proof ;
- Tiraj fix: 100 bucăți.
Puteți achiziționa acest produs unic de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
„Bulbucul de munte” sau „Trandafirul Rodnei” este o plantă perenă cu flori, ce face parte din flora de munte a României.
Extrem de atractivi datorită aspectului lor deosebit și a parfumului intens pe care îl degajă, bulbucii sunt o specie ocrotită de lege fiind declarați „monument al naturii”.
Aceste splendide flori trebuie apreciate de fiecare dintre noi și, pe această cale, vă rugăm să nu rupeți aceste suave plante.
Produsul medalistic „Bulbucii de munte” – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat de la magazinele Monetăriei la prețul de 187 lei/ set, prețul include TVA.
Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:
-Aliaj: Argint 925‰ ;
- Diametru: 37 mm ;
- Greutate: 22 grame;
- Calitate: proof ;
- Tiraj fix: 100 bucăți.
Puteți achiziționa acest produs unic de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
Pentru comenzi /
joi, 28 noiembrie 2019
Moneda dedicata implinirii a 140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo-Română
Avers: Statuia ,,Lupa Capitolina” (Lupoaica), simbol al latinității,
adoptat și de Societatea de Cultură Macedo–Română și un fragment din
statutul societății; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea
nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Revers: portretul și numele lui Calinic Miclescu, Mitropolit Primat și președinte onorific al Societății de Cultură Macedo–Română și portretul și numele lui V.A. Urechia, secretar, membri fondatori ai acesteia; inscripția în arc de cerc ,,SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA” și anul înființării societății ,,1879”.
De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.
Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc şi doreşte în mod deosebit păstrarea identităţii româneşti prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală
Revers: portretul și numele lui Calinic Miclescu, Mitropolit Primat și președinte onorific al Societății de Cultură Macedo–Română și portretul și numele lui V.A. Urechia, secretar, membri fondatori ai acesteia; inscripția în arc de cerc ,,SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA” și anul înființării societății ,,1879”.
De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.
Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc şi doreşte în mod deosebit păstrarea identităţii româneşti prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală
( http://www.magazinsalajean.ro/filatelie/noutati-numismatice-140-de-ani-de-la-infiintarea-societatii-de-cultura-macedo-romana)
Monede dedicate lui Alexandru Marghiloman
Semnalam aparitia a trei monede dedicate omului politic Alexandru Marghiloman. Monedele au aceeasi grafica si inscriptii si sunt din metale diferite si au urmatoarele valori nominale: 100 lei din aur; 10 lei din argint si 1 leu din tombac.
Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău), om politic, jurist, lider conservator, şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze un armistiţiu umilitor pentru România. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc. Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.
Alexandru Marghiloman provenea dintr-o familie cu avere impresionantă, părinţii săi fiind Iancu Marghiloman şi Irina Izvoranu. După ce absolveşte cursurile Colegiului „Sfântul Sava”, tânărul Marghiloman se înscrie la Facultatea de Drept şi la Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris. În anul 1878 obţine doctoratul în ştiinţe juridice şi politice. Revenit în ţară, Marghiloman urmează o carieră de magistrat, fiind procuror (8 iunie 1879) şi judecător (4 octombrie 1880) la Tribunalul Ilfov. Demisionează din magistratură pentru a deveni avocat din 16 octombrie 1881. În 1884, este numit avocat al statului.
În timp, Marghiloman s-a apropiat de gruparea junimistă, iar din 1884 devine reprezentant al acesteia în Reprezentanţa Naţională. Pe 6 noiembrie, este ales deputat în Colegiul I Buzău. În acest timp îşi dovedeşte calităţile excelente de politician, fiind cunoscut ca un orator desăvârşit, elegant şi un foarte bun organizator de campanii electorale. Pentru aceste însuşiri de specialist, Alexandru Marghiloman a fost cooptat în toate guvernele de concentrare conservator-junimiste. A ocupat, printre altele, fotoliul Ministerului de Justiţie, Ministerului Lucrărilor Publice şi Ministerului de Externe.
Contribuţia sa ca ministru al Justiţiei este demnă de remarcat. Astfel, el asigură printr-o lege inamovibilitatea în magistratură un pas important în crearea unei justiţii cu adevărat independente. Acesteia i se adaugă legea organizării judiciare şi a organizării judecătoriilor de pace. Pe 1 mai 1891, Marghiloman se numără printre fondatorii Partidului Constituţional. Pe 3 aprilie 1907, Partidul Constituţional a fuzionat cu Partidul Conservator, iar Marghiloman este ales în Comitetul executiv al PC. În perioada guvernării conservatoare dintre anii 1910 – 1913, liderul conservator a mai ocupat portofoliile Internelor şi Finanţelor. De numele său ca ministru la Finanţe se leagă elaborarea unui important set de legi privind legea administrativă a falimentelor, adoptarea unui nou cod comercial pus în conformitate cu exigenţele relaţiilor externe ale României, răscumpărarea căii ferate Lvov–Cernăuţi–Iaşi. În urma retragerii din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914 Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator. La 18 mai anul următor, partidul se scindează. Aripa antantiştilor, condusă de rivalul său Nicolae Filipescu formează o nou formaţiune politică intitulată tot Partidul Conservator. Pe 30 septembrie 1916, în urma decesului şefului ei, gruparea Filipescu fuzionează cu Partidul Conservator Democrat, condus de Take Ionescu.
Apropierea războiului a generat însă marea confruntarea pe tema politicii externe, care a fost şi ea un factor ce va duce în cele din urmă la destrămarea Partidului Conservator. În cadrul Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914 poziţia lui Marghiloman a fost de a nu merge de partea Rusiei. Astfel, ignorarea Antantei ar fi însemnat ignorarea Rusiei, căci nu trebuia să i se permită accesul la Marea Neagră şi la Strâmtori, pentru că aceasta ar fi reprezentat intrarea României în sfera de influenţă rusă. Neutralitatea era cea mai convenabilă soluţie întrucât o alăturare cu Puterile Centrale ar fi reprezentat o renunţare la ideea românismului în Austro-Ungaria. Neutralitatea era susţinută de liderul conservator luând în considerare şi starea de nepregătire militară şi economică a României. În cele din urmă, s-a decis ca România să rămână neutră faţă de acest conflict, motivându-se că Austro-Ungaria a fost cea care a declarat război Serbiei şi astfel nu s-a putut activa casus foederis-ul. Peste doi ani, la Consiliul de Coroană din 14 august 1916, liderul conservator a avut aceeaşi poziţie fermă. El a sesizat din nou pericolul ce vine de la est: „Instalarea la Strâmtori a marelui nostru inamic este moartea economică a ţării. Cred că acesta este cel mai mare păcat ce un român poate comite împotriva viitorului ţării. O dată deciziunea luată, vom tăcea! Aceasta este tot ce putem face pentru a nu rupe unitatea naţională”.
Influenţa pe care primul ministru liberal, Ion I. C. Brătianu, a avut-o asupra regelui Ferdinand I s-a dovedit decisivă, astfel că s-a decis intrarea României în război de partea Antantei. Situaţia pe front nu a decurs în favoarea ţării noastre, astfel că familia regală, Consiliul de miniştri şi Parlamentul au fost nevoite să se retragă la Iaşi în noiembrie 1916. Marghiloman s-a numărat printre cei care au rămas în Bucureşti pe timpul ocupaţiei germane, stabilind contacte cu reprezentanţii Puterilor Centrale pentru a proteja integritatea teritorială a ţării noastre.
Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acesteia din război, iar acest fapt a izolat România pe front. Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, astfel că la preşedinţia cabinetului a fost chemat eroul-general Alexandru Averescu. Acesta nu a reuşit să semneze decât preliminariile tratatului, pe 20 februarie, la Buftea. Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său. Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă. Pe 5 martie 1918, Marghiloman este desemnat să formeze un Consiliu de miniştri de sacrificiu. În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.
La 24 aprilie 1918, s-a încheiat Pacea de la Bucureşti, care cuprindea prevederi umilitoare pentru România: Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, iar accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa. Cu toate presiunile exercitate asupra sa, regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român. Deşi semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment şi până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.
Spre sfârşitul vieţii, Alexandru Marghiloman a fost martorul dispariţiei conservatorismului românesc de pe scena politică. De-a lungul timpului, Partidul Conservator s-a afirmat ca un susţinător ferm al intereselor marilor proprietari funciari. Însă, evenimentele care s-au desfăşurat atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, au dezvăluit că România trebuie să se ralieze noilor realităţi din societate. În aceste condiţii, se impunea adoptarea a două măsuri fundamentale pentru dezvoltarea statului: introducerea votului universal şi reforma agrară, prin exproprierea marilor proprietăţi rurale. În aceste condiţii, baza electorală a conservatorilor a avut foarte mult de suferit, deoarece acum toţi ţăranii beneficiau de dreptul la vot, iar aceştia erau clar interesaţi să trimită la putere formaţiunile care le apărau interesele. Conservatorii nu au avut abilitatea politică de a se reorienta pe scena politică, cum au avut-o adversarii de o viaţă, liberalii, care au reuşit să se consolideze în urma acestui proces evolutiv. Om politic de mare anvergură, perspicace, Marghiloman a sesizat dincotro bat vânturile social-economice postbelice şi a încercat să se adapteze din mers acestui proces. El a schimbat denumirea formaţiunii politice al cărei preşedinte era în Partidul Conservator Progresist, încercând astfel să sugereze procesul de modernizare prin care conservatorii treceau. Încercările sale nu au avut efect, astfel că la alegerile din martie 1922, PCP nu reuşeşte să adune suficiente voturi pentru a mai accede în Parlament. La 18 februarie 1923, la solicitarea Institutului Social Român, a încercat o nouă sinteză a principiilor doctrinei conservatoare: „Doctrina conservatoare este aceea care ţine drept un adevăr istoric că programul real, durabil, nu se poate face prin salturi; că el nu poate fi decât rezultatul unei legături armonioase a trecutului cu prezentul”.
Alexandru Marghiloman a murit pe 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani. După decesul liderului, cei câţiva conservatori care mai rămăseseră devotaţi nu au mai avut puterea necesară de continua opera politică, iar pe 28 mai vor fuziona cu Partidul Poporului.
(sursa informatiilor: http://www.magazinsalajean.ro/filatelie/noutati-numismatice-desavarsirea-marii-uniri-alexandru-marghiloman)
Avers: clădirea Sfatului Țării din Chișinău unde, la 27 martie 1918, s-a
votat unirea Basarabiei cu România, în prezența unei delegații
românești condusă de premierul Alexandru Marghiloman; inscripţia în arc
de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de
emisiune „2019”.
Revers: portretul lui Alexandru Marghiloman, inscripția în arc de cerc „ALEXANDRU MARGHILOMAN” și anii între care a trăit „1854” și „1925”.
Revers: portretul lui Alexandru Marghiloman, inscripția în arc de cerc „ALEXANDRU MARGHILOMAN” și anii între care a trăit „1854” și „1925”.
Alexandru Marghiloman (n. 27 ianuarie 1854, Buzău – d. 10 mai 1925, Buzău), om politic, jurist, lider conservator, şi-a asumat responsabilitatea formării unui Consiliu de miniştri de sacrificiu, care să semneze un armistiţiu umilitor pentru România. Deşi semnarea Tratatului de Pace cu Puterile Centrale de la Bucureşti a permis supravieţuirea statului român, în conştiinţa publică Marghiloman a rămas cunoscut drept un „trădător de ţară”. Eforturile sale de a moderniza Partidul Conservator şi de a încerca să-l orienteze spre noile realităţi din societatea românească au fost sortite eşecului, astfel că decesul său a însemnat practic şi „decesul” conservatorismului românesc. Simpatizant al ideilor junimiste, Alexandru Marghiloman a acumulat o bogată experienţă politică. S-a remarcat îndeosebi la conducerea Ministerului de Interne, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Justiţiei.
Alexandru Marghiloman provenea dintr-o familie cu avere impresionantă, părinţii săi fiind Iancu Marghiloman şi Irina Izvoranu. După ce absolveşte cursurile Colegiului „Sfântul Sava”, tânărul Marghiloman se înscrie la Facultatea de Drept şi la Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris. În anul 1878 obţine doctoratul în ştiinţe juridice şi politice. Revenit în ţară, Marghiloman urmează o carieră de magistrat, fiind procuror (8 iunie 1879) şi judecător (4 octombrie 1880) la Tribunalul Ilfov. Demisionează din magistratură pentru a deveni avocat din 16 octombrie 1881. În 1884, este numit avocat al statului.
În timp, Marghiloman s-a apropiat de gruparea junimistă, iar din 1884 devine reprezentant al acesteia în Reprezentanţa Naţională. Pe 6 noiembrie, este ales deputat în Colegiul I Buzău. În acest timp îşi dovedeşte calităţile excelente de politician, fiind cunoscut ca un orator desăvârşit, elegant şi un foarte bun organizator de campanii electorale. Pentru aceste însuşiri de specialist, Alexandru Marghiloman a fost cooptat în toate guvernele de concentrare conservator-junimiste. A ocupat, printre altele, fotoliul Ministerului de Justiţie, Ministerului Lucrărilor Publice şi Ministerului de Externe.
Contribuţia sa ca ministru al Justiţiei este demnă de remarcat. Astfel, el asigură printr-o lege inamovibilitatea în magistratură un pas important în crearea unei justiţii cu adevărat independente. Acesteia i se adaugă legea organizării judiciare şi a organizării judecătoriilor de pace. Pe 1 mai 1891, Marghiloman se numără printre fondatorii Partidului Constituţional. Pe 3 aprilie 1907, Partidul Constituţional a fuzionat cu Partidul Conservator, iar Marghiloman este ales în Comitetul executiv al PC. În perioada guvernării conservatoare dintre anii 1910 – 1913, liderul conservator a mai ocupat portofoliile Internelor şi Finanţelor. De numele său ca ministru la Finanţe se leagă elaborarea unui important set de legi privind legea administrativă a falimentelor, adoptarea unui nou cod comercial pus în conformitate cu exigenţele relaţiilor externe ale României, răscumpărarea căii ferate Lvov–Cernăuţi–Iaşi. În urma retragerii din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914 Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator. La 18 mai anul următor, partidul se scindează. Aripa antantiştilor, condusă de rivalul său Nicolae Filipescu formează o nou formaţiune politică intitulată tot Partidul Conservator. Pe 30 septembrie 1916, în urma decesului şefului ei, gruparea Filipescu fuzionează cu Partidul Conservator Democrat, condus de Take Ionescu.
Apropierea războiului a generat însă marea confruntarea pe tema politicii externe, care a fost şi ea un factor ce va duce în cele din urmă la destrămarea Partidului Conservator. În cadrul Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914 poziţia lui Marghiloman a fost de a nu merge de partea Rusiei. Astfel, ignorarea Antantei ar fi însemnat ignorarea Rusiei, căci nu trebuia să i se permită accesul la Marea Neagră şi la Strâmtori, pentru că aceasta ar fi reprezentat intrarea României în sfera de influenţă rusă. Neutralitatea era cea mai convenabilă soluţie întrucât o alăturare cu Puterile Centrale ar fi reprezentat o renunţare la ideea românismului în Austro-Ungaria. Neutralitatea era susţinută de liderul conservator luând în considerare şi starea de nepregătire militară şi economică a României. În cele din urmă, s-a decis ca România să rămână neutră faţă de acest conflict, motivându-se că Austro-Ungaria a fost cea care a declarat război Serbiei şi astfel nu s-a putut activa casus foederis-ul. Peste doi ani, la Consiliul de Coroană din 14 august 1916, liderul conservator a avut aceeaşi poziţie fermă. El a sesizat din nou pericolul ce vine de la est: „Instalarea la Strâmtori a marelui nostru inamic este moartea economică a ţării. Cred că acesta este cel mai mare păcat ce un român poate comite împotriva viitorului ţării. O dată deciziunea luată, vom tăcea! Aceasta este tot ce putem face pentru a nu rupe unitatea naţională”.
Influenţa pe care primul ministru liberal, Ion I. C. Brătianu, a avut-o asupra regelui Ferdinand I s-a dovedit decisivă, astfel că s-a decis intrarea României în război de partea Antantei. Situaţia pe front nu a decurs în favoarea ţării noastre, astfel că familia regală, Consiliul de miniştri şi Parlamentul au fost nevoite să se retragă la Iaşi în noiembrie 1916. Marghiloman s-a numărat printre cei care au rămas în Bucureşti pe timpul ocupaţiei germane, stabilind contacte cu reprezentanţii Puterilor Centrale pentru a proteja integritatea teritorială a ţării noastre.
Sosirea bolşevicilor la putere în Rusia a determinat ieşirea acesteia din război, iar acest fapt a izolat România pe front. Brătianu nu a dorit să încheie un armistiţiu ruşinos, astfel că la preşedinţia cabinetului a fost chemat eroul-general Alexandru Averescu. Acesta nu a reuşit să semneze decât preliminariile tratatului, pe 20 februarie, la Buftea. Alexandru Marghiloman şi-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate ruşinoase pentru România, dar care ar fi salvat ţara noastră de la ocuparea totală a teritoriului său. Totodată, regele considera că datorită poziţiei sale filogermane, fermă de-a lungul timpului, liderul conservator va reuşi să încheie o pace mai blândă. Pe 5 martie 1918, Marghiloman este desemnat să formeze un Consiliu de miniştri de sacrificiu. În timp ce la Bucureşti se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. Pe 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În mijlocul aclamaţiilor sălii, decizia a fost adusă la cunoştinţa lui Marghiloman care, în numele poporului român, a guvernului României şi al regelui, a luat act de Declaraţie şi a primit Unirea. Cu acest prilej, el declara: „În numele poporului român şi al regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”.
La 24 aprilie 1918, s-a încheiat Pacea de la Bucureşti, care cuprindea prevederi umilitoare pentru România: Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, iar accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanţa. Cu toate presiunile exercitate asupra sa, regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român. Deşi semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment şi până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.
Spre sfârşitul vieţii, Alexandru Marghiloman a fost martorul dispariţiei conservatorismului românesc de pe scena politică. De-a lungul timpului, Partidul Conservator s-a afirmat ca un susţinător ferm al intereselor marilor proprietari funciari. Însă, evenimentele care s-au desfăşurat atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, au dezvăluit că România trebuie să se ralieze noilor realităţi din societate. În aceste condiţii, se impunea adoptarea a două măsuri fundamentale pentru dezvoltarea statului: introducerea votului universal şi reforma agrară, prin exproprierea marilor proprietăţi rurale. În aceste condiţii, baza electorală a conservatorilor a avut foarte mult de suferit, deoarece acum toţi ţăranii beneficiau de dreptul la vot, iar aceştia erau clar interesaţi să trimită la putere formaţiunile care le apărau interesele. Conservatorii nu au avut abilitatea politică de a se reorienta pe scena politică, cum au avut-o adversarii de o viaţă, liberalii, care au reuşit să se consolideze în urma acestui proces evolutiv. Om politic de mare anvergură, perspicace, Marghiloman a sesizat dincotro bat vânturile social-economice postbelice şi a încercat să se adapteze din mers acestui proces. El a schimbat denumirea formaţiunii politice al cărei preşedinte era în Partidul Conservator Progresist, încercând astfel să sugereze procesul de modernizare prin care conservatorii treceau. Încercările sale nu au avut efect, astfel că la alegerile din martie 1922, PCP nu reuşeşte să adune suficiente voturi pentru a mai accede în Parlament. La 18 februarie 1923, la solicitarea Institutului Social Român, a încercat o nouă sinteză a principiilor doctrinei conservatoare: „Doctrina conservatoare este aceea care ţine drept un adevăr istoric că programul real, durabil, nu se poate face prin salturi; că el nu poate fi decât rezultatul unei legături armonioase a trecutului cu prezentul”.
Alexandru Marghiloman a murit pe 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani. După decesul liderului, cei câţiva conservatori care mai rămăseseră devotaţi nu au mai avut puterea necesară de continua opera politică, iar pe 28 mai vor fuziona cu Partidul Poporului.
miercuri, 27 noiembrie 2019
Comunicarile Congresului International de Numismatica de la Brasov din 2018 au fost publicate
Comunicările prezentate în cadrul celui de-al IV-lea Congres Internaţional de Numismatică desfăşurat la Braşov în anul 2018, la Centrul Cultural Reduta au vazut lumina tiparului sub forma unui volum omagial dedicat Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Volumul a fost realizat în format A5, full color şi are 482 de pagini. Volumul a fost îngrijit şi pregătit pentru tipar de către Col. (rtr) ing. Ştefan Samoilă şi ing. Coriolan Chiricheş la Editura Axa din Botoşani.
Moneda BNR-Istoria aurului
n conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 decembrie 2019, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu.
Moneda din aur va avea următoarele caracteristici:
Reversul monedei redă reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.
Bancnota va avea următoarele caracteristici:
Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre, „100”, în partea centrală, jos, pe orizontală, pe două rânduri, în litere, „LEI UNA SUTĂ”, în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre, „100”.
În partea centrală, stânga sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.
Data punerii în circulaţie, respectiv „1 decembrie 2019”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei.
Pe fondul bancnotei, sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: în stânga, o imagine de epocă a fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei și, central, o imagine a reversului însemnului Ordinului Carol I.
În partea de jos a bancnotei este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”.
Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale, „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, iar sigla BNR este poziţionată în dreapta sus şi în stânga jos.
În partea centrală, dreapta sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus și în centru jos, în cifre, „100”, pe orizontală, în stânga sus, în zona seriei și în dreapta jos, tot în cifre, „100”, și în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”.
Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Seria şi numărul bancnotei sunt tipărite cu litere şi cifre, în două culori, roşu şi negru, astfel: în stânga pe orizontală, cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare şi în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de siguranţă destinate publicului:
Bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu, va fi inclusă într-un pliant de prezentare.
Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, inclusiv broșura de prezentare este de 440,00 lei.
Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu este de 150,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.
Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedei din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și a bancnotei aniversare pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular.
Moneda din aur va avea următoarele caracteristici:
- metal: aur;
- valoare nominală: 10 lei;
- titlu: 999‰;
- formă: rotundă;
- diametru: 13,92 mm;
- greutate: 1,224 g;
- calitate: proof;
- cant: zimțat.
Reversul monedei redă reprezentarea reversului monedei din aur de 50 lei cu milesimul 1922 și inscripția pe două rânduri „ISTORIA AURULUI MONEDA DE 50 LEI 1922”.
Bancnota va avea următoarele caracteristici:
- dimensiuni: 147x82 mm, cu o toleranţă de ± 1 mm;
- culoare predominantă: albastru;
- imprimată în tehnică mixtă plană/în relief, pe suport de polimer.
Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre, „100”, în partea centrală, jos, pe orizontală, pe două rânduri, în litere, „LEI UNA SUTĂ”, în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre, „100”.
În partea centrală, stânga sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.
Data punerii în circulaţie, respectiv „1 decembrie 2019”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei.
Pe fondul bancnotei, sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: în stânga, o imagine de epocă a fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei și, central, o imagine a reversului însemnului Ordinului Carol I.
În partea de jos a bancnotei este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”.
Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale, „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, iar sigla BNR este poziţionată în dreapta sus şi în stânga jos.
În partea centrală, dreapta sus, se află medalionul cu elementul de suprapunere, reprezentând o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român.
Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus și în centru jos, în cifre, „100”, pe orizontală, în stânga sus, în zona seriei și în dreapta jos, tot în cifre, „100”, și în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”.
Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.
Seria şi numărul bancnotei sunt tipărite cu litere şi cifre, în două culori, roşu şi negru, astfel: în stânga pe orizontală, cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare şi în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de siguranţă destinate publicului:
- Elemente de siguranţă vizibile pe ambele fețe ale bancnotei, incluse în substratul de polimer:
- o fereastră transparentă complexă, pe verticală, care conţine:
- în centru, portretul lui Ion I.C. Brătianu realizat în tehnică multiton;
- în partea superioară, o reprezentare grafică a reversului însemnului Ordinului Carol I, care are în mijloc un element vizibil doar la privirea contra unei surse punctiforme de lumină;
- în jurul zonei centrale, precum și în partea superioară și inferioară a ferestrei transparente, elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite;
- filigran, reprezentând un fragment din placa Ordinului Carol I şi sigla BNR, vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
- fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „ROMÂNIA 100”, citibil din patru direcții diferite;
- o fereastră transparentă complexă, pe verticală, care conţine:
- Elemente de siguranţă adăugate prin imprimare:
- imprimare în relief, detectabilă prin palpare:
- pe aversul bancnotei, portretul lui Ion I.C. Brătianu, stema României, imaginea plăcii Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, elementul embosat „100” din fereastra transparentă și textul pe două rânduri „LEI UNA SUTĂ”, tipărit cu cerneală care îşi schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diferite unghiuri de înclinare;
- pe reversul bancnotei, fostul palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, imaginea reversului însemnului Ordinului Carol I, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, sigla BNR, dreptunghiul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre pe verticală, în stânga sus și pe orizontală în dreapta jos și în litere pe orizontală, în stânga jos și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”;
- imagine latentă: pe reversul bancnotei, inscripția „BNR” aflată pe imaginea fostului palat al Adunării Deputaților a Parlamentului României, actualmente Palatul Patriarhiei, deasupra ușilor de la intrare, vizibilă când bancnota se privește sub diferite unghiuri de înclinare;
- element de suprapunere avers-revers: o stilizare a unui luminator de pe cupola interioară a Ateneului Român. Suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
- microperforații laser: valoarea nominală „100” amplasată în zona centrală, pe direcție verticală;
- liniatură antiscaner și anticopiere: pe zonele libere din stânga și din dreapta, pe ambele fețe ale bancnotei;
- design securizat cu imprimare plană în iris: pe avers, sus în centru, și pe revers, jos în centru.
- imprimare în relief, detectabilă prin palpare:
- microtext imprimat plan:
- pe avers: „BNR”, dedesubtul și deasupra jumătății stângi a portretului lui Ion I.C. Brătianu;
- pe revers: „BNR” imprimat în negativ, în medalionul stilizat.
- microtext în relief:
- pe avers: „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune și „BNR” în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos;
- pe revers: „BNR” în dreptunghiul din partea stângă şi în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă.
- imprimare cu cerneală vizibilă în lumină ultravioletă pe revers:
- imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă;
- seria şi numărul bancnotei în stânga, pe orizontală, în culoare roşie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă şi în dreapta, pe verticală, în culoare neagră, care prezintă luminiscenţă galben-verzuie în lumină ultravioletă;
- magnetism: seria şi numărul bancnotei imprimate cu cerneală neagră.
- moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 – 1.000 monede;
- bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu - 30.000 bancnote.
Bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu, va fi inclusă într-un pliant de prezentare.
Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922, inclusiv broșura de prezentare este de 440,00 lei.
Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu este de 150,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.
Moneda din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și bancnota aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a monedei din aur cu tema Istoria aurului – moneda de 50 lei cu milesimul 1922 și a bancnotei aniversare pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 lei, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Ion I.C. Brătianu se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Pentru rezervarea pieselor numismatice în vederea achiziționării puteți utiliza acest Formular.
Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=17116
luni, 18 noiembrie 2019
Medalii "200 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu"
Monetăria
Statului a lansat o nouă emisiune medalistică dedicată împlinirii a 200
de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu, personalitate excepțională a
poporului român, scriitor, om politic, revoluționar, un
înainte-mergător printre liderii generației pașoptiste care a contribuit
la formarea României moderne în anul 1859 și ulterior la făurirea
României Mari în anul 1918.
Protagonist al mișcării revoluționare de la 1848, Bălcescu a întrebuințat toate mijloacele posibile – cuvânt, faptă și acțiune – pentru a realiza idealul unității naționale.
Marele patriot a descris cum nu se poate mai bine Revoluţia română de la 1848: ”n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără trecut şi viitor, fără altă cauză decât voinţa întâmplătoare a unei minorităţi sau mişcarea generală europeană. Revoluţia generală – mai evidenţia el – fu ocazia, iar nu cauza Revoluţiei române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trudă, suferinţă şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi”.
Totodată, lucrarea „Românii supt Mihai-Voevod Viteazul” este una dintre operele edificatoare pentru doctrina naţională a secolului al XIX-lea prin statornicirea idelalului unităţii naţionale realizate de Mihai Viteazul.
Produsul medalistic „200 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu” - format din medalie, broșură și cutie de prezentare - poate fi achiziționat, de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.121 lei/ set, pentru medalia din argint și de 257 lei/ set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Specificații tehnice:
Protagonist al mișcării revoluționare de la 1848, Bălcescu a întrebuințat toate mijloacele posibile – cuvânt, faptă și acțiune – pentru a realiza idealul unității naționale.
Marele patriot a descris cum nu se poate mai bine Revoluţia română de la 1848: ”n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fără trecut şi viitor, fără altă cauză decât voinţa întâmplătoare a unei minorităţi sau mişcarea generală europeană. Revoluţia generală – mai evidenţia el – fu ocazia, iar nu cauza Revoluţiei române. Cauza ei se pierde în zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trudă, suferinţă şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi”.
Totodată, lucrarea „Românii supt Mihai-Voevod Viteazul” este una dintre operele edificatoare pentru doctrina naţională a secolului al XIX-lea prin statornicirea idelalului unităţii naţionale realizate de Mihai Viteazul.
Produsul medalistic „200 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu” - format din medalie, broșură și cutie de prezentare - poate fi achiziționat, de la magazinele Monetăriei, la prețul de 1.121 lei/ set, pentru medalia din argint și de 257 lei/ set, pentru medalia din aliaj de cupru; prețurile includ TVA.
Specificații tehnice:
-Material: Argint 925‰
- Diametru: 70 mm;
- Greutate: 262 grame;
- Calitate: patinată;
- Tiraj fix: 70 bucăți.
- Diametru: 70 mm;
- Greutate: 262 grame;
- Calitate: patinată;
- Tiraj fix: 70 bucăți.
-Material: Aliaj de cupru
- Diametru: 70 mm;
- Calitate: patinată;
- Tiraj fix: 80 bucăți.
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
📧Pentru comenzi / info, vă rugăm să ne transmiteți un mesaj prin email la: magazin.filaret@monetariastatului.ro și magazin.mihalache@monetariastatului.ro
Sursa informațiilor Monetăria Statului.
- Diametru: 70 mm;
- Calitate: patinată;
- Tiraj fix: 80 bucăți.
Produsul medalistic poate fi achiziționat de la magazinele noastre din bd. Ion Mihalache nr. 119 și din str. Fabrica de Chibrituri nr. 30.
📧Pentru comenzi / info, vă rugăm să ne transmiteți un mesaj prin email la: magazin.filaret@monetariastatului.ro și magazin.mihalache@monetariastatului.ro
Sursa informațiilor Monetăria Statului.
Semnal editorial: Radu Bart-Schlaraffia din Romania
Abonați-vă la:
Postări (Atom)