Mai
bine 1.200 de medalii având chipul lui Mihai Eminescu încrustat la vârste
diferite, în sute de ipostaze şi valoroase stilizări artistice, între care şi
un unicat creat de marele sculptor Ion Irimescu şi medalii din metale preţioase
lucrate în toată Europa, reunite într-un inedit şi unic “arsenal” cultural, se
află expuse, pe panoplii, nu într-un muzeu cunoscut, ci într-un apartament
modest de pe strada Energiei din municipiul Bacău.
Mai
sunt expuse medalii realizate, în timp, de şcoli, universităţi din ţară şi de
peste hotare, de biserici, unităţi militare, instituţii culturale, prefecturi,
primării.
Cea
mai mare şi valoroasă colecţie din lume de medalii comemorative dedicate
poetului nepereche este rodul fascinaţiei pentru viaţa şi opera uneia dintre
cele mai mari personalităţi ale neamului românesc etalate de un cvasianonim dar
exemplar colecţionar băcăuan, Relu Zanfir Stoian.
Fost
salariat la Aerostar Bacău, “uzina care îţi trimite gândul prin ceea ce
realizează, aparate de zbor, către zările eminesciene”, după cum îşi
caracteriza locul de muncă cel care a cultivat timp de aproape 20 de ani în
apartamentul său chipul stelar al marelui om de cultură român, colecţionarul
Relu Stoian s-a dus să se întâlnească în eternitate, în urmă cu patru ani, cu
idolul său.
A
rămas, “poate pentru eternitate” speră familia sa, “o colecţie unică ce poate
face cunoscută şi valorifica vizual, chiar pe mapamond, într-o manieră deosebit
de accesibilă publicului, genialitatea lui Eminescu”, a declarat pentru
AGERPRES Vilică Munteanu, directorul filialei băcăuane a Arhivelor Statului,
cel care şi-a propus să scoată la lumină, printr-o reprezentativă expoziţie,
“această comoară culturală”.
După
cum afirmă soţia sa, Relu Stoian a început să colecţioneze “cu frenezie” chipul
lui Eminescu în 1989, anul în care se împlinea un veac de la trecerea în
veşnicie a poetului.
“La
câţiva ani de la căsătoria noastră, Relu a început să se apropie din ce în ce
mai mult de Eminescu. Acolo unde auzea că este o medalie ce-l arăta pe poet
pleca imediat după ea. A dat foarte mulţi bani pentru a strânge cele mai
frumoase şi neobişnuite medalii eminesciene. Uneori ştiam cât costă, alteori nu.
Abia acum îmi spun colegii de serviciu şi de numismatică la ce costuri se
ridică o asemenea colecţie. Mi-a părut bine, căci era o pasiune frumoasă şi,
sper, utilă pentru cultură”, declară Anişoara Stoian, care are grijă deosebită,
în continuare, de inedita şi valoroasa colecţie.
Camera
în care îşi petrecea Relu Zanfir Stoian mare parte din timpul liber cu Eminescu
este încărcată atât de amintirea “materială” a chipului poetului naţional, dar
şi cu medalii redând surorile şi fraţii lui Eminescu, Aglae, Harietta, Matei,
Şerban, Nicolae, Iorgu. Se mai găsesc acolo medalii cu Aron Pumnul şi Ion
Sbierea, profesorii de limba română ai învăţăcelului Mihail Eminovici la
Gimnaziul din Cernăuţi, cu marii săi cunoscuţi Creangă, Maiorescu şi Caragiale
sau redând chipul chinuitoarei sale iubiri, Veronica Micle, cu oraşul său de
suflet, Iaşi, cu mormântul din cimitirul Bellu.
Sunt
medalii şi plachete din aur, bronz aurit sau platinat, argint, bronz, din
aluminiu, tombac, cupru-nichel.
Sculpturi
în lemn şi covoare redând chipul lui Eminescu, tablouri diverse sugerând opera
marelui poet, cărţi importante din şi despre creaţia ori destinul eminescian
completează valoroasa colecţie de medalii.
“O
asemenea colecţie îşi are locul într-un muzeu”, spune, îndreptăţit, fiul celui
care a alcătuit inedita comoară spirituală.
Complexul
Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău “s-ar mândri să o aibă în posesie pentru a o
valorifica public”, a declarat pentru AGERPRES Mariana Popa, directoarea
instituţiei, precizând că aceasta s-ar adăuga colecţiei de medalii eminesciene
donate în anii trecuţi de colonelul în rezervă Ioan Dogaru.
Numai
că aceea a colonelului este doar o “firimitură” în comparaţie cu valoarea şi
mărimea a ceea ce a adunat Relu Stoian, a spus directoarea muzeului băcăuan,
care speră să poată găsi resurse financiare menite să adauge colecţiilor
instituţiei valoroasa, dar încă puţin cunoscuta colecţie din apartamentul din
municipiul Bacău.
“Atunci,
publicul va descoperi şi alte moduri de a-l cunoaşte pe Eminescu. Prin ochii,
mintea şi creaţia unor artişti care îşi imprimă opera în metal. Dar va
descoperi şi rodul unei pasiuni ce poate oferi cercetătorilor noi unghiuri de
analiză despre Eminescu”, a precizat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Ioan
Dănilă de la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău. AGERPRES
