Semnal: Sigilii ale suveranilor României care au autentificat documente emise în perioada 1872-1931

 Vă semnalăm apariția lucrării ,,Sigilii ale suveranilor României care au autentificat documente emise în perioada 1872-1931”, al cărei autor este dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics.

Volumul, apărut sub egida Editurii MEGA din Cluj-Napoca și publicat cu sprijinul Asociației Internaționale a Polițiștilor - Secția Română - Regiunea 1 București, cuprinde documente, steme și sigilii, majoritatea inedite, care au aparținut domnitorului și regilor României: Carol I, Ferdinand I, Mihai I și Carol al II-lea.

Sigiliile, analizate cu ajutorul sigilografiei și heraldicii, cuprind în emblemele lor stemele României din 1867, 1872, 1921 și stema familiei Hohenzollern. Ele au autentificat documente care provin de la Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale din București, din fondurile și colecțiile: Achiziții Noi, Acte comemorative și de fundație, Argetoianu Constantin, Boteanu, Cantacuzino, Cantilli George, Carp Petre, Casa Regală, Cazimir, Cihoschi Alexandru, Costescu George, Documente Moldovenești, Documente Muntenești, Fălcoianu, Hașdeu B. P., Iacobescu Teodor, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, Pelivan Ion, Ponici, Vaida Voevod Alex., Văitoianu Arthur, Zamfirescu Duiliu și Zamfirescu Ramiro.

 

TARGUL COLECTIONARILOR DE NUMISMATICA SI FILATELIE LA BUCURESTI

 

Semnal editorial: MARIAN BOLUM - CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN BUCOVINA I. MONEDE (1775-1945)

Ieri, la Barlad, profesorul Marian Bolum si-a lansat un nou volum dedicat numismaticii si intitulat: Circulatia monetara in Bucovina, vol. i. Monede (1775-1945). Va prezentam mai jos cuprinsul volumului si introducerea puse la dispozitie de dl Marian Bolum. 

Cuprins
Introducere……………………………………………….7
Circulația monetară după anexarea la Imperiul romano-german (1775-1804).…14
Circulația monetara în perioada Imperiului austriac, până la adoptarea sistemului monetar bazat pe monometalismul argint(1804-1857)….153
Circulația monetară după adoptarea în Imperiul austriac a sistemului monetar bazat pe monometalismul argint (1857-1867)…………273

Circulația monetară după constituirea Austro-Ungariei (1867-1892)……301

Circulația monetară după introducerea coroanei(1892-1918)....346

Circulația monetară în perioada interbelică (1918-1940)………422

Circulația monetară de la anexarea de către URSS până la reinstaurarea administrației românești (1940-1941)……461 

Circulația monetară după reinstaurarea administrației românești (1941-1944)................483

Circulația monetară după reinstaurarea administrației sovietice (1944-1945)………….499 Anexe………………………………….....512 

INTRODUCERE 

Prin lucrarea Circulația monetară în Bucovina. I. Monede (1775-1945) am dorit să prezentăm monedele care au circulat în Bucovina după anexarea acestui teritoriu la Imperiul romano-german și până la integrarea în Imperiul sovietic, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Marea diversitate de tipuri monetare care au circulat în această perioadă a fost determinată de statutul juridic al Bucovinei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1775), anexată de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria (1775-1918), integrată Regatului României (1918 -1940), anexată de URSS, după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatul României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din 1944). În primii ani după anexare în Bucovina au continuat să circule monedele folosite în Principate în a doua jumătate secolului al XVIII-lea: pi¬astru turcesc, monede de 20 de kreutzeri, jumătatea de imperial, 50 de copeici, rubla rusească, talerul de Prusia, mah¬mu¬deaua, icosarul, ducatul unguresc, moneda de 20 de franci, ducatul/galbenul austriac, ducatul olandez, lira ster-lină, thalerul ș.a. În perioada stăpânirii austriece (1775-1918) au circulat florinul și coroana. 

În prima jumătate a secolului al XX-lea vor circula: coroanele (până la unificarea monetară din 1920), leii emiși de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor (1918-1940), rubla sovietică (1940-1941), leii românești (1941-1944) și rublele sovietice (după 1944). După anexarea și integrarea economică în Imperiul romano-german circulația monetară din Bucovina era identică cu circulația monetară din celelalte provincii ale Imperiului. Astfel, în perioada în care Bucovina făcea parte din Imperiului romano-german au circulat monedele de: 1 heller, ¼ , ½, 1, 3, 5, 6, 7, 10, 12, 20, 24, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint, și monedele de: 1, 2, 3, 4, 5 ducați din aur. În timpul Imperiului austriac au circulat monedele de: ¼ , ½, 1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 20, 30 creițari din cupru, monedele de: ½ și 1 thaler din argint și monedele de: 1, 4, 7 ducați din aur. După adoptarea sistemului monometalist argint, în timpul Imperiului austro-ungar, au circulat monedele de: 5/10 și 1 creițari din cupru, de: 5, 10, 20 creițari din argint, monedele de: 1 florin , 1 thaler, 2 florini, 2 thaler din argint și monedele de: 4 florini, 1ducat, 8 florini, 4 ducați din aur. După trecerea la sistemul monometalist aur, prin adoptarea sistemului monetar al coroanei, au circulat monedele de: 1, 2 heller din bronz, 10, 20 heller din nichel; 1, 2, 5 coroane din argint; 1, 4 ducați; 10, 20, 100 coroane din aur. De asemenea, au mai fost puse în circulație și monede comemorative emise cu ocazia aniversării unor evenimente importante pentru Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria. După realizarea Marii Uniri și reglementarea circulației monetare în Bucovina vor circula toate monedele emise în Vechiul Regat: 25 bani și 50 bani din aluminiu, 1 leu și 2 lei din cupru-nichel/ cupru-zinc-nichel, 5 lei, 10 lei și 20 de lei din cupru-zinc-nichel, 50 de lei și 100 de lei din nichel, 100 de lei și 250 de lei din argint. După anexarea Bucovinei, în iunie 1940, de către URSS, va fi impus sistemul monetar sovietic. În Bucovina vor circula monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz-aluminiu și 10,15, 20 de copeici din cupru-nichel. După reinstaurarea administrației românești în Bucovina, între 1941-1944, vor avea putere circulatorie toate monedele aflate în circulație în Vechiul Regat: 1 leu din cupru-zinc-nichel, 2 lei, 5 lei, 20 de lei din zinc, 100 de lei din fier, 200 de lei, 250 de lei și 500 de lei din argint. În anul 1944 ofensiva Armatei Roșii determină ocuparea Bucovinei de către URSS. În teritoriul ocupat este instaurată administrația sovietică și vor fi reintroduse în circulație monedele cu valorile nominale de: 1, 2, 3, 5 copeici din bronz- aluminiu și 10, 15, 20 de copeici din cupru-nichel. Pentru prezentarea circulației monetare din perioada 1867-1918 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioada sus amintită din lucrarea Circulația monetară în Transilvanial. II. Monede (1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioada în care s-a aflat sub controlul administrației austro-ungare, au fost aceleași cu monedele care au circulat în celelalte provincii ale Imperiului. Pentru prezentarea circulației monetare din peri-oadele 1918-1940 și 1941-1944 am reluat, revăzut și completat cu informații noi studiile referitoare la perioadele sus amintite din lucrarea Sistemul monetar național. I. Monedele României, (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013. Aceste preluări, la care am adăugat noi puncte de vedere personale, au fost necesare deoarece monedele care au circulat pe teritoriul Bucovinei, în perioadele în care s-a aflat sub controlul administrației românești, au fost aceleași cu monedele care au circulat în Vechiul Regat. De asemenea, am considerat utile aceste preluări și pentru că lucrarile citate a avut un tiraj limitat, iar reluarea acestor informații permite o difuzare mai largă a temelor propuse. 

Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționarilor începători, dar credem că studiile prezentate cu această ocazie pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general, dar și de numismatica habsburgică/ austro-ungară sau sovietică. Lucrarea își propune să sintetizeze principalele informații din domeniu, însă pe lângă descrierea (într-o viziune personală) și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în această perioadă, am avut în vedere contextul economic, social și politic în care au apărut piesele prezentate. Pentru monedele emise de Imperiul romano-german/Imperiul austriac/ Austro-Ungaria și de URSS care au circulat în Bucovina, descrierea este una inedită, personal necunoscând un alt demers de acest fel realizat de specialiștii români din domeniu. În același timp în lucrare sunt prezentate și unele con¬cluzii la care am ajuns în cei peste 30 de ani de când mă preo¬cupă numismatica. Aspectele istorice care au generat necesitatea fabricării și punerii în circulație a unor noi tipuri de monede au fost schimbările de tron sau de regim politic. Alte tipuri de monede au fost bătute cu ocazia aniversării/comemorării unor evenimente importante din istoria statului sau în situația în care metalul din care sunt bătute unele monede, cum ar fi nichelul, este necesar pentru industria de armament, în condițiile declanșării unor războaie. De asemenea, s-a impus realizarea unor noi tipuri monetare în situația în care s-a constat că pe piață au apărut un număr mare de falsuri, situație specifică pentru monedele de argint și de aur sau în situația în care, datorită unei inflații galopante, se impunea baterea unor monede cu valoare nominală mare pentru fluidizarea circulației. La schimbarea suveranilor, modificările grafice ale monedelor sunt, de regulă, minore, cu excepția efigiei suveranului. La schimbarea regimului politic schimbările sunt însă majore, noul regim urmărind să-și impună propriile simboluri. În situații speciale, crize sau războaie, când noile tipuri monetare sunt realizate în grabă, datorită condițiilor specifice, există tendinţa folosirii unor elemente grafice simplificate și a unor materiale mai ieftine care să scadă costurile de producție. 

Ca surse de informare au fost folosite lucrări de spe¬cialitate: George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1977; 

Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româneşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978;

Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I-III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997;

Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol I, Galeria numismatică, București, 2009; 

Marian Bolum, Studii şi articole de numismatică, Editura Sfera, Bârlad, 2012; 

Marian Bolum, Sistemul monetar național. Monedele României (1867-2013), Editura Sfera, Bârlad, 2013; 

Marian Bolum, Circulația monetară în Transilvania. II. Monede(1867-1947), Editura Pim, Iași, 2019; Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004; Societatea comercială de numismatică și filatelie Impex Zimbrul Carpatin S.R.L., Catalog numismatic / Numismatic catalogue, București, 2005. 

În același timp au fost utilizate și reviste de specialitate: Buletinul Societăţii Numismatice Române Colecționarul român și Conspecte numismatice. Pentru studierea istoriei Bucovinei am avut în vedere o serie de studii și articole: Andrei Nacu, Atlas istoric al Bucovinei, Editura Academiei Române, București, 2018; Ștefan Purici, De la supuși la cetățeni. Românii din Bucovina 1775-1914 în Analele Bucovinei, Anul XIII, nr.1/2006, Editura Academiei Române, București; C. Ungureanu, Bucovina la sfârșitul secolului XIX - început de secol XX în Mesager Bucovinean, An 15, nr. 1 (57), 2018; Mihai Stefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Suceava Anuarul Muzeului Bucovinei, Anul XX, Editura Glasul Bucovinei, Iași-Rădăuți, 1993; Anuarul muzeului județean Suceava/ Anuarul muzeului Bucovinei/ Anuarul complexului muzeal Bucovina (1977-2015). 

Pentru a prezenta învățământul din Bucovina, exagerând uneori prin abundența de date prezentate, am studiat, cu interes, teza de doctorat cu titlul Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1775-1918), elaborată de Constantin Ungureanu la Chișinău în anul 2018. 

Tot pentru cercetarea istoriei Bucovinei am studiat o serie de site-uri care abordează această temă: http://analelebucovinei.ro/arhiva.html;https://suceavalive.ro/istoria-bucovinei; https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Bucovina%20la%20 inceputul%20stapanirii%20habsburgice.pdf; https ://www.crainou.ro/2014/06/26/biserica-ortodoxa-romana-dinbucovina; https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/stapanirea-austriaca-in-bucovina-cum-a-fost-transfor-mat-nordulmoldovei; https://www.historia.ro/sectiune/ general/articol/bucovina-dulce-bucovina-de-la-anexare-la-revolutiapasotista; http://www.cnaa.md/files/ theses /2018 /53539/ungureanu_constantin _thesis.pdf; https:// dragusanul .ro/ istorie-bucovineana; https://muzeulbucovinei.ro; http://theo-phyl.blogspot.ro/2011/06/imperiul-austro-ungar https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocupa%C8%9Bia_sovietic%C4%83_a_ Basarabiei_%C8%99i_Bucovinei_de_Nord. 

Concomitent, au fost folosite și o serie de site-uri specializate de numismatică: http://transylvanianumismatics.com http://www.allnumis.ro http://www.bancnote-monede.ro http://romaniancoins.org/ro https://ro.ucoin.net/table/?country=russia https://99-kopeek.ru/catalog https://en.numista.com/catalogue https://colnect.com/ro/coins/coin https://ro.ucoin.net/coin/austria https://www.ma-shops.com https://www.monetnik.ru/monety/sssr/rsfsr 

De un real folos s-a dovedit a fi site-ul BCU Cluj-Napoca, http: // documente. bcucluj.ro/ web/ bibdigit/ nperiodice/ revistaeconomica/, unde este postată Revista Economică, săptămânal ce a apărut între anii 1899-1948, astfel că am avut ocazia să realizăm și cercetare de arhivă. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte doar unele aspecte ale circulației monedelor din Bucovina. Cu siguranță, cercetările ulterioare vor completa demersurile noastre. marian_bolum@yahoo.com

300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București

In conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 28 noiembrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București. Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal Aur Valoare nominală 100 lei Titlu 900‰ Formă rotundă Diametru 21 mm Greutate 6,452 g Cant zimțat Calitate proof Avers Revers Aversul monedei redă o imagine a Bisericii Kretzulescu din București, anul de emisiune „2022”, stema României, valoarea nominală „100 LEI” și inscripția „ROMANIA”. Reversul monedei prezintă un detaliu din arhitectura Bisericii Kretzulescu și inscripțiile „BISERICA KRETZULESCU” și „300 ANI”. Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare, precum și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.900,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din aur cu tema 300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu din București au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan- noiembrie

Pontica 55

Deschiderea oficială a Sesiunii Științifice Pontica 55 (2022) va avea loc miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 10.00, în Aula „Adrian Rădulescu” (Sala Pictată) a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Evenimentul debutează cu alocuțiuni oficiale și o prezentare dedicată celebrării a 60 de ani de la descoperirea Tezaurului de Sculpturi de la Tomis. În continuare vor avea loc lansări de carte, urmând a fi prezentate ultimele noutăți editoriale, respectiv volumele: „Pontica 55 (2022). In Memoriam Constantin Chera”, „Supplementum VIII (2022). In Honorem Livia Buzoianu”, „Analele Dobrogei, Seria a III-a, An IV /2022”, „Constanța Multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute”. (Institutul Național al Patrimoniului), Ion Râșnoveanu „Viața cotidiană în Dobrogea interbelică”. Tot miercuri, 16 noiembrie, cu începere de la ora 12.00, la etajul II al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi vernisate următoarele expozițiile: „Începuturile civilizației în Vechea Europă. De la meșteșug la artă Hamangia”, „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța”și „Regele Ferdinand și Regina Maria. Un destin comun: România Mare” . Comunicările științifice vor începe miercuri, ora 15.00 și vor continua în zilele de joi și vineri, respectiv 17 - 18 noiembrie, desfășurându-se în format mixt – fizic și online.

Semnal editorial: Decorații acordate grănicerilor români (1916-1920)

Volumul, apărut sub egida Editurii Ministerului Afacerilor Interne, cuprinde decorațiile românești și străine cu care au fost recompensați grănicerii români pentru faptele lor de arme din Primul Război Mondial. Decorațiile și documentele din această carte provin din fonduri și colecții aflate la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Poliției de Frontieră, Muzeul Național al Pompierilor, Muzeul Jandarmeriei Române, Arhivele Naționale ale României, la colecționarii Nelu Aldea și Emanuel Erena și pe diferite site-uri din străinătate.

Semnal editorial: Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative

Simion CÂLŢIA – Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative, Editura Universităţii din Bucureşti, 2022, Vol. I, 1860-1930 (296 p.); Vol. II, 1930-1947 (386 p.); Tudor-Radu TIRON – Decoraţiile României. Legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative, Editura Universităţii din Bucureşti, 2022, Vol. III, 1948-1989, 1989-2020, Partea I (414 p.), Partea a II-a (424 p.).

In memoriam Erwin Schaffer in ziarul Zarandul din Brad

Simpozion National de Numismatica la Cercul Militar National

100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

Incepând cu data de 31 octombrie 2022, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur și o monedă din argint cu tema 100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

 

    

Monedă Aur Valoare nominală: 500 lei; Metal: Aur 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 35 mm; Margine: netedă; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 1000;	Avers: reprezentarea după o imagine de epocă a Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „500 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretele și semnăturile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, inscripția circulară „INCORONAREA DE LA ALBA IULIA” și inscripția latentă „100 ANI”.
Monedă Argint Valoare nominală: 10 lei; Metal: Argint 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 37 mm; Margine: zimțată; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 5000;	Avers: reprezentarea după o imagine de epocă a Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretele și semnăturile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria, inscripția circulară „INCORONAREA DE LA ALBA IULIA” și inscripția latentă „100 ANI”.

125 de ani de la nașterea Anei Aslan

 Data emisiunii: 17.10.2022

Monedă Argint Valoare nominală: 10 lei; Metal: Argint 999/1000; Greutate: 31,103 grame; Dimensiune: diametru 37 mm; Margine: zimțată; Calitate: proof; Tiraj Maxim: 5000;	Avers: clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”.
	Revers: portretul și numele doctorului Ana Aslan și anii între care a trăit aceasta „1897” și „1988”.