Despre "Monetele lui Mircea cel Batran" de Octavian Iliescu

(articol preluat de pe site-ul Muzeului National de istorie a Romaniei- www.mnir.ro/)

Prin opera sa, Octavian Iliescu este, alături de Dimitrie Alexandru Sturdza, Constantin Moisil şi Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismaţi români şi europeni şi, fără îndoială, cel mai important reprezentant al domeniului, în decursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea şi la începutul acestui veac. Interesul ştiinţific al lui Octavian Iliescu a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică şi vest-europeană, islamică, până la cea modernă şi contemporană, ca şi arta medaliei, dar şi al unor domenii surori, cum ar fi heraldica şi sigilografia. Deşi are contribuţii esenţiale privind numismatica antică, el poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină şi islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte şi sunt citate în marile sinteze occidentale.Fără îndoială, domeniul său favorit a fost cel al numismaticii medievale româneşti (munteneşti, moldoveneşti şi dobrogene). În acest câmp vast al cercetării, Octavian Iliescu a continuat, a extins şi mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu şi Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigaţiile savanţilor europeni ai secolului al XX-lea.Lucrarea domnului Octavian Iliescu, Monetele lui Mircea cel Bătrân, pe care o facem acum accesibilă atât specialiştilor, cât şi publicului mai larg, este una de tinereţe. Manuscrisul ei a fost finalizat în 1945, când autorul avea doar 26 de ani. În ciuda vârstei, autorul a realizat o operă de excepţie. Aceasta este nu numai singura monografie numismatică de care dispunem până în prezent care analizează sistematic totalitatea emisiunilor vreunui principe al Ţării Româneşti, dar şi privitoare la monetăria statelor medievale româneşti.Alegerea epocii lui Mircea cel Bătrân ca subiect al unui volum se justifică nu numai prin intensitatea şi complexitatea activităţii monetare care a avut loc în Ţara Românească în cursul anilor 1386-1418, dar şi pentru numeroasele schimbări care au fost introduse în monetăria munteană în vremea domniei acestui principe, inovaţii care vor marca apoi întreaga evoluţie a emisiunilor acestui stat în prima jumătate a secolului al XV-lea. Poate, mai mult decât în cazul oricărei alte perioade anterioare sau posterioare, cercetarea monetăriei lui Mircea cel Bătrân aduce informaţii esenţiale pentru reconstituirea cadrului politic, economic şi cultural al vremii, într-0 epocă crucială din istoria Ţării Româneşti.Lucrarea Monetele lui Mircea cel Bătrân nu constituie numai o valoroasă şi armonioasă sinteză a cunoştinţelor ştiinţifice acumulate în domeniu până în momentul întocmirii ei, datorită strădaniilor a trei generaţii de numismaţi: Leopold Welzl von Wellenheim, Alexei Uvarov, Dimitrie A. Sturdza, Lajos Réthy, Nicolae Docan, Constantin Moisil şi George Severeanu, dar ea conţine şi numeroase abordări originale ale întregului fenomen monetar din Ţara Românească, într-un context geografic şi istoric mult mai larg, care acoperă spaţiul balcanic şi central-european. Credem că nu greşim deloc dacă socotim lucrarea ca fiind un model în ceea ce priveşte utilizarea datelor complexe oferite de studierea emisiunilor monetare munteneşti din anii 1386-1418 ca „sursă a marii istorii”, pentru a parafraza titlul unei teme majore a Congresului Mondial al Istoricilor, desfăşurat în 1980 la Bucureşti.Suntem încredinţaţi că prin apariţia volumului Monetele lui Mircea cel Bătrân numismatica medievală românească se va îmbogăţi cu o lucrare de referinţă esenţială, aşteptată de multă vreme. Suntem mai mult decât convinşi şi de faptul că ea va deveni în scurtă vreme modelul pentru alte monografii numismatice privind emisiunile altor principi ai Ţării Româneşti şi Moldovei.Editând acest volum, aducem un modest prinos celui care a contribuit atât de mult la dezvoltarea numismaticii româneşti în cursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea. Contribuţia editorilor la apariţia acestei lucrări este şi o formă concretă de a ne exprima mulţumirile pentru cele pe care le-am învăţat de la dascălul nostru “informal”, pentru permanentele sale încurajări şi sprijinul generos pe care l-am primit din partea lui Octavian Iliescu timp de peste 30 de ani.

Monetele lui Mircea cel Batran

Semnalam aparitia recenta, la Braila, a a unei monografii despre monedele lui Mircea cel Batran:
Octavian Oct. Iliescu, Monetele lui Mircea cel Bătrân, Colecţia RESTITUIRI 4, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008, 356 p. 24 Lei
Cartea se poate comanda direct la editura Istros.
Date contact: http://www.edituraistros.ro/contact.htm

Aparitii editoriale

Incepand de astazi vom semnala noutatile editoriale din sfera numismaticii de la noi in primul rand, dar si din strainatate, sub forma de carti ori articole publicate in diverse reviste.
Pentru inceput semnalam aparitia anuarului Muzeului National al Unirii din Alba Iulia-Apulum nr. XLV/ 2008. Aici veti gasi urmatoarele articole legate de pasiunea noastra comuna-numismatica:

1. G. Talmatchi- Politici monetare în contextul realitatilor politico-militare si comercial-economice din Dobrogea preromana. Evidenta numismatica, Revista Apulum XLV-2008

2.Viorica Suciu, G. Bounegru- Monede romane descoperite recent la Apulum, Revista Apulum XLV-2008, pg.461-475

3.Ph. Davis -A new hoard of denarii imitations, Revista Apulum XLV-2008, pg.441-460, ,

4.Cl. Munteanu- Posibile surse numismatice privind navigatia în zona Drobetei in primii ani de dupa cucerirea romana, Revista Apulum XLV-2008, pg.367-390,

5.Ovidiu Oarga- Tezaurul de taleri de la Veseus, com Jidvei, jud. Alba (secolele XVIII - XIX), Revista Apulum XLV-2008, pg.503-508,

6.Maria Vintila, Matilda Takacs - Un medalion dedicat Smarandei Braescu, Revista Apulum XLV-2008, pg.507-509,

Vestea cea mai buna este ca toate aceste articole se pot descarca gratuit de pe site-ul: http://www.mnuai.ro/apulum.php, unde veti gasi si alte articole de istorie foarte interesante si scrise cu profesionalism de cercetatorii muzelui din Alba Iulia. Pe acelasi site veti gasi de altfel intreaga (aproape) colectie de reviste Apulum din 1943 si pina in 2008.

Tinem sa multumim celor de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia pentru initiativa de a face publice cercetarile lor si in acest mod. Revistele de acest gen au un circuit relativ inchis. Prin publicarea in format electronic, accesul publicului larg, din toate colturile tarii, la continutul acestor publicatiilor este astfel usurat. Un exemplu demn de urmat si de celelalte muzee de istorie din tara care au astfel de publicatii.

Felicitari domnilor!

Formele monedei (II)

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr. 10/2007)

Monede cu incastrari- Sunt monede comemorative, (desi si monedele bimetalice de circulatie pot fi considerate monede cu incastrari) de forma rotunda de cele mai multe ori, care au incorporate diverse obiecte: perle, bucati de carbune de pe Titanic sau fragmente de meteorit, safire, rubine, smaralde, camee cristale Swarovski etc. In 1998 Somalia a emis o serie numita “Gemstones of the African Continent” care continea monede din argint ce aveau incastrate fiecare cite o piatra pretioasa de pe continentul negru . In 2006 Palau a emis o moneda din argint cu valoarea nominala de 5 dollari care are una din fete desenul unei scoici perlifere deschise si avind in interior incastrata o perla neagra tahitiana. Moneda face parte dintr-o serie superba de monede color emise de Palau si avind ca tematica protectia vietii marine. In acelasi an s-au mai emis doua monede cu valoarea nominala tot de 5 dollari din argint avind incorporate una un fragment din meteoritul Nantan prabusit pe pamint in 1516 iar cealalta o bucatica de roca vulcanica din Palau. In 2005 cu ocazia comemorarii a 200 de ani de la batalia de la Trafalgar autoritatile Insulelor Cook au emis o moneda de 1 dollar avind pe revers inglobata o camee color cu bustul amiralului Nelson.
Moneda busola si moneda cadran solar. Cele mai neobisnuit set de monede comemorative metalice intitulat “Time is money” include 3 piese care formeaza un cadran solar si o busola. Cadranul solar este format dintr-o moneda din argint de 10 dollari Liberieni cu diametrul de 39mm avind un indicator (gnomon) din alama. Pentru a alinia ceasul solar este nevoie de alte doua monede care compun o busola. Baza busolei o constituie o moneda din argint de 10 franci (emisiune Republica Democrata Congo). Acul indiator al busolei este o moneda de 5 franci Congo din fier avind forma unei linguri. Cele trei monede sunt datate 2004 si au avut un tiraj de 5000 exemplare.
Monedele inimioara- In 2005 Republica Democrata Congo a emis dintr-un aliaj de cupru-nichel o moneda color de 5 franci avind forma unei inimioare. Monede evantai (in engleza “fan coins”)- In 2005 pentru a celebra expozitia mondiala Expo 2005 care s-a tinut in Aichi Japonia, Banca Nationala a Poloniei emite o moneda din argint de 10 zloti avind forma unui evantai (sau sfert de cerc). China emite de citiva ani buni monede care celebreaza fiecare an nou (dupa zodiacul chinezesc). Unele monede din aceste serii au forme de evantai sau de dreptunghi.
Moneda « Piele de bou » - In anul 2000, pentru a celebra incheierea mileniului 2, Cipru a emis o piesa cu valoarea nominala de 2 pound din bronz si argint avind forma unei piei de bou in miniatura (44,5x25mm) si o piesa din aur cu aceeasi forma cu valoarea de 100 pounds. In trecut pieile de bou erau utilizate in insula ca moneda de schimb.
Monedele “talpi de pantofi”- In 1923, in perioada de inflatie de dupa primul razboi mondial, in orasul Poessneck (Germania) au circulat ca “monede” talpi de pantofi de dama sau barbati purtind semnatura oficialilor si avind valori de 25 si 50 de pfennigi de aur
Moneda cu imagini dinamice. Monetaria din Perth a emis in 2004, pentru a comemora 35 de ani de la primul pas pe luna facut de om, o moneda cu "imagini dinamice". prima din lume. Ce face moneda? Daca schimbi unghiul sub care te uiti la ea isi schimba imaginea. Pentru a vedea aceste curiozitati iata un link: http://www.perthmint.com.au/catalogue/anniversary-of-the-first-moon-walk.aspx Orbital coin. O alta moneda emisa tot de aceeasi monetarie australiana, dar in 2007, este asa numita moneda orbitala: "orbital coin" emisa pentru a celebra 50 de ani de la zborul orbital al Sputnikului rusesc din 1957. Pe aceasta moneda este reprezentat Sputnikul care se roteste la propriu in jurul Terrei. Iata si linkul unde puteti vedea cam ce face aceasta moneda: http://www.perthmint.com.au/catalogue/50th-anniversary-of-sputnik-1957-2007-silver-proof-orbital-coin.aspx.aspx


Moneda euroconvertor. Cum in Uniunea Europeana euro isi incepuse viata iar factorii de conversie euro/vechile monede nationale difereau de la o tara la alta dind batai de cap turistilor, monetarii din Insula Man s-au gindit sa vina in ajutorul acestora scotind pe piata o moneda …convertor. Poate ca traducerea nu este dintre cele mai fericite, dar cum sa-i spui unei astfel de monede? Astfel, in 2002 s-a emis o moneda cu valoarea nominala de 60 Pence, numita „Euro currency converter”. Moneda, asa cum se vede si in imaginea de mai jos, are pe revers harta Europei, care se poate roti in jurul unui ax. In jurul hartii sunt trecute tarile care au adoptat la acea data euro. In interiorul unei sageti practicate in harta apare factorul de conversie euro/moneda nationala atunci cind piesa centrala cu harta este rotita in dreptul unei tari. Moneda este din bronz, iar piesa centrala cu harta Europei este argintata.

Monede cu holograma. Se pare ca primii care au emis monede cu holograme au fost canadienii in 2000. In 2003 monetaria Australiei anunta ca un succes remarcabil realizarea unor monede din argint cu holograme sau OVD coin (OVD-Optically Variable Device) dedicate voluntariatului australian.

Republica Congo a emis in 2004 un set de 3 monede, avind ca tematica protectia animalelor salbatice, cu valoarea nominala de 5 franci dintr-un aliaj de cupru si nichel care au pe revers cite o holograma. Aceste holograme creiaza iluzia unei imagini tridimensionale atunci cind le privesti.
Monede tridimensionale (numite Skulpturmünze, in germana)- Normal ca toate monedele sunt tridimensionale, dar exista citeva monede mai tridimensionale (daca ne este permis sa le spunm astfel) decit ce stim noi in mod uzual. Printre primele skulptur munzen se pare ca este o emisiune din 2001 a Somaliei dedicata piramidei lui Keops si implinirii a 3333 ani de la urcarea pe tronul Egiptului a legendarului faraon Tutankamon. Moneda prezinta pe o fata piramida lui Keops la scara 1:1650 iesita din planul monedei. Dar poate ca piesele cele mai spectaculoase apartin seriilor de skulptur munzen “Monumente europene” (emisiune 2005 Nauru) si “Monumentele lumii” (emisiune 2006 Insulele Cook). Acestea au pe una din fete reprezentat un monument istoric (turnul din Pisa, poarta Brandenburg, muntele Saint Michelle, catedrala Sf. Vasil, statuia Libertatii etc) care se poate desprinde din planul monedei si se asaza perpendicular pe acesta. Monedele sunt din argint si aur si au fost scoase la vinzare pe site-ul http://www.reppa.de/. De altfel, pe acest site veti intilni si alte monede avind forme neconventionale (harti, biserici, luminare, cu cristale Swarovski, etc) demonstrindu-ne ca, de fapt, imaginatia umana in acest domeniu pare sa nu aiba limite.


Bibliografie:
1.http://www.pomexport.com/

2.http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/VGcoins.html

3.http://www.coin-invest.li/

4.Krause-Standard catalog of world coins sec XVII, XVIII, XIX, XX, XXI

5.http://www.reppa.de

6.http://www.monetariastatului.ro/comemorative.html

7.http://www.prospectstampsandcoins.com.au/web/royal_aust_mint/holograms/index.html

Tirg filatelic si numismatic de iarna la Brasov

La sfirsitul acestei saptamini, mai precis pe 15 noiembrie, va avea loc la International Trade Center Brasov Tirgul filatelic si numismatic de iarna. De la acest tirg se va putea cumpara primul numar tiparit al revistei "Colectionarul Roman", revista ce apare sub patronajul nou infiintatei Asociatii Numismatice Romane.



Cei care nu ajung la tirg vor putea achizitiona revista prin posta. Detalii suplimentare gasiti pe: http://transylvanian-numismatics.com/phpBB/index.php si http://www.colectionarul-roman.ro/

Formele monedei (I)

(articol aparut partial in revista Colectionarul roman nr. 10/2007)

Monedele sunt piese metalice care, in general, au forma rotunda. De ce? In primul rind forma rotunda este mai putin predispusa la eroziune, apoi monedele discoidale sunt usor de manipulat si nu in ultimul rind de utilizat in automatele pentru vinzarea diverselor produse.
Cu toate acestea in decursul istoriei au existat si emisiuni monetare comune cu forme diferite de cea rotunda: patrate, dreptunghiulare, rombice, hexagonale, pentagonale, evantai (acestea ,de fapt erau fragmente de moneda obisnuita taiate pe lungimea razelor cu scopul de a suplini lipsa de moneda marunta) etc, sau monede discoidale cu gaura patrata sau rotunda in centru.
In zilele noastre pentru ca piesele comemorative sa fie mai atractive pentru colectionari (in conditiile in care mai toate tarile emit astfel de monede) designeri monetari, mai mult sau mai putin ingeniosi, au schimbat aspectul clasic, de disc, al monedelor alegand uneori forme destul de stranii. Bineinteles, ca astfel au crescut si cheltuielile de emitere, dar monedele cu forme atipice se emit, in general, pentru colectionari dispusi la a plati in plus pentru o curiozitate.
Forma rotunda a ramas totusi etalonul pentru sistemele monetare actuale. In prezent, circa 50 de tari (printre care si Romania) au emis sau emit monede pentru circulatie comuna sau comemorative avind alte forme decit cea rotunda.
Monede rotunde cu gaura. Asa cum scriam mai sus pot fi mai multe tipuri de gaura in planul monedei: centrala rotunda; gaura patrata; gaura excentrica de forma ovala sau rotunda. Singurele monede romanesti avind forma clasica de cerc dar dotate cu gaura rotunda centrala au fost emisiunile de 5,10,20 bani 1905-1906 si cele din 25 si 50 bani din 1921. Exista o asociatie a colectionarilor de monede si jetoane cu gaura centrala: Worldwide Holey Tokens & Coins Collectors Club (WHTCCC), infiintata in 1998 in Italia. O lista detaliata cu tarile si tipurile de monede cu gaura emise in secolul 19 se gaseste la http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/PAUL/19century.html iar pentru secolul 20 gasiti la adresa: http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/20century/ si la adresa http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/VGcoins.html chiar un catalog virtual cu o parte din monedele cu gaura centrala emise in secolul 20. Paginile sunt rodul muncii celor de la WHTCCC . In tarile din Asia de Est (China, Japonia etc) s-au batut inca de la inceputurile circulatiei monetare, monede de forma rotunda si avind in centru o gaura patrata.
Monede bimetalice-

foto: rose farthing

Ideea monedelor bimetalice nu este noua. In timpul domniei lui Charles I in Anglia intre 1625-1649 s-a batut o moneda numita “rose farthing” care avea incastrata o pana de alama in corpul monedei din cupru cu scopul de a ingreuna falsificarile. Prima moneda bimetalica din timpurile moderne a fost piesa de 500 lire italiene emisa in 1982. In prezent, circa 105 tari emit monede bimetalice. Mondele bimetalice clasice sunt formate din doua piese: una avind forma de coroana circulara/inel si cealalta, piesa din mijloc, de forma rotunda care se potriveste perfect in coroana circulara. Cele doua piese componente sunt din metale diferite (de culori diferite): aur alb si galben, aur si argint, argint si titan, argint si nichel, otel inoxidabil si bronz aluminiu, alama si nichel etc. La unele emisiuni comemorative cele doua piese componente ale monedei au forma neregulata. Pentru mai multe informatii despre monedele bimetalice (dar si trimetalice) se poate accesa clubul colectionarilor de monede bimetalice (Worldwide bimetalic collectors club) la adresa: http://wbcc-online.com/ , grup infiintat in 14 septembrie 1996. Site-ul este cea mai importanta sursa de informatii despre monedele bimetalice si nu numai, fiind in permanenta actualizat si dotat cu o galerie de imagini impresionanta.

Monede trimetalice.

Este vorba despre monedele confectionate din trei piese din metale diferite (deci, metalele nu sunt combinate ca intr-un aliaj obisnuit, de fapt culoarea difera-uneori piesele componente sunt din aliaje metalice) si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice mai sus prezentate. Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin. Centrul monedei este din bronz aluminiu, coroana circulara interioara este din nichel iar coroana din exterior dintr-un aliaj de cupru-aluminiu si nichel. In 2001 si Somalia (mare producator de monede pentru colectionari cu forme dintre cele mai ciudate) emite o piesa trimetalica color din aur si argint cu valoarea nominala de 250 shillingi pentru al celebra pe Mozart.

Monede cvadrimetalice

De la aparitia acestui articol in revista "Colectionarul roman" si pina in prezent lumea monedelor s-a imbogatit cu noi forme pe care le vom prezenta in interiorul articolului de fata. Asa este cazul monedei cvadrimetalice. Nu este vorba despre o moneda dintr-un aliaj de 4 metale ci asa cum v-ati dat seama despre o moneda confectionata din 4 piese din metale diferite si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice sau trimetalice. Au trecut doar 13 ani de cind Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin si iata ca binecunoscuta monetarie Pobjoy realizeaza pentru Insulele Virgine Britanice o bijuterie. Moneda este alcatuita din trei inele concentrice din argint, palladiu si aur iar piesa din centru este din platina. Valoarea nominala este de 1 royal, (sau ryal in engleza), denumire amintind de vechea moneda spaniola care in lipsa monedelor marunte a fost deseori taiata in 4, piesele obtinute numindu-se quarter, care mai tirziu vor da numele piesei de 25 de centi americani. De aici si ideea de a realiza moneda actuala din 4 metale. Pe inelul exterior se observa cele 4 puncte cardinale asezate in virfurile binecunoscutei cruci de pe piesa de 8 reali spanioli. Apoi o parima, 2 marlini si 2 delfini (foarte intilniti in apele marii Caraibilor) iar in inelul central un soare care are in interior o corabie din secolul XV. Ideea monedei din 4 metale a izvorit si in tema aleasa pentru aceasta emisiune. Marinarii secolului XV credeau ca lumea este alcatuita din 4 elemente primordiale: aer, apa, pamint si foc.
Pretul acestei spectaculoase incercari de inginerie monetara este de circa 590 de lire sterline si se poate procura de pe site-ul monetariei Pobjoy, http://www.pobjoy.com/.
Monede ovale- In 2005 pentru a comemora 20 ani de descoperirea epavei Titanicului, Liberia a emis o moneda de 10 dollari din argint de forma ovala care avea incastrata o bucatita de carbune scoasa de pe epava Titanicului. Moneda prezenta pe avers Titanicul avind fragmentul de carbune pozat exact in locul unde se afla buncarul de carbune. Tirajul a fost de 5000 exemplare. Tot in 2005, Mongolia emite o moneda ovala din argint cu valoarea nominala de 500 tugrik avind pe una din fete imaginea unui leopard de zapada realizat din niobiu. Este de fapt o moneda bimetalica argint-niobiu, fiind prima de acest fel din lume.

Monede triunghiulare- (pot fi si cu laturile arcuri de cerc). Primele emisiuni romanesti de acest fel sunt cuprinse in setul de 3 monede din argint 999 din 2002 si cu valoarea nominala de 50 lei: “Rezervatii si parcuri nationale ale Romaniei” –Retezat, Pietrosul Mare si Piatra Craiului (tiraj 500 seturi). In 1998 Bermuda a emis o moneda de 3 $ din argint cu acest aspect. In 2003 in insulele Cook se emite o moneda cu valoarea de 2$ avind forma de triunghi cu laturile drepte dar colturile rotunjite.
Monedele patrate- In Olanda intre 1941 -1943 s-a emis o moneda de 5 centi din zinc de forma patrata. In 2002 Monetaria Statului ne rasfata cu un set de trei monede de forma patrata cu colturile rotunjite din aur 24 k cu valoarea nominala de 500 lei: “Monumente de arta feudala crestina” –Manastirea Bistrita, Palatul Mogosoaia si Biserica Coltea (tiraj 250 seturi). Diverse tari au emis monede comune avind forma patrata: Sri Lanka (piesa de 5 centi 1991), Aruba (50 centi si 5 florin), Swaziland, etc. foto: taler Klipee
Monedele rombice (Diamond-shaped, in engleza)- Mai multe tari au, ori au avut in circulatie monede de forma rombica cu colturile rotunjite: Myanmar, India, Bhutan, Bahamas and Netherlands, Pakistan etc. Exista si emisiuni comemorative care au aceasta forma. Unii taleri klipe aveau forma de romb.
Monedele dreptunghiulare- Inainte de era Meiji (inainte 1868) in Japonia predominau monedele patrate sau dreptunghiulare. Dupa 1868 toate monedele emise in Japonia au avut forma rotunda considerindu-se ca acestea erau mai usor de manuit si mai rezistente la eroziune. In 1981 Tonga emite o moneda de forma dreptunghiulara cu colturile rotunjite din argint (24,5 gr Ag 999) si cu valoarea nominala de 1 Pa’anga. Este o moneda comemorativa din seria World Food Day.

Monede poligonale- sunt monede a caror forma geometrica este de poligon cu un numar de laturi variind intre 5 si 12. Cu cit moneda are mai multe laturi cu atit mai mult se apropie de forma rotunda crescind astfel stabilitatea la eroziune. In general, monedele poligonale au unghiurile rotunjite.
Monede pentagonale – Intre 1940-1950 in Yemen au circulat monede avind forma de pentagon.
Monede hexagonale- Republica Myanmar a emis monede hexagonale din bronz cu valoarea nominala de 25 pyas in 1986, 1991,emisiuni FAO. Monede heptagonale- Moneda britanica de 50 pence are aceasta forma. Are colturile rotunjite pentru a avea un diametru constant si pentru a putea fi recunoscuta de automatele de produse alimentare etc. Multe tari si tinuturi au emis monede avind forma de heptagon (Irlanda, Polonia, Uganda, Papua Noua Guinee, Barbados, Gibraltar, Insula Man etc). Monede octogonale- Primele monede romanesti avind forma de octogon s-au emis in 2001 si au fost monede comemorative pentru colectionari. Setul de 3 monede romanesti comemorative din argint din 2001 “Pionierii aviatiei romanesti” sau setul de 4 monede de aur din acelasi an “tezaurul de la Pietroasa”.

Monede eneagonale (poligonale cu 9 laturi): Tuvalu a emis o moneda cu forma de poligon cu 9 laturi cu valoarea nominala de 1 dollar 1985.
Monede decagonale- Primele si deocamdata singurele monede romanesti avind forma de decagon au aparut in 2004 intr-un set de 2 piese din argint 999, cu valoarea nominala 500 lei din seria “Monumente de arta feudala crestina” – Biserica Trei ierarhi din Iasi si Biserica Cotroceni din Bucuresti, (tiraj jenant de 500 seturi). Piesa de 5 dolari Hong Kong emisa intre 1976-1979 avea forma de decagon.

Endecagon (poligon cu 11 laturi): Dolarul emis de canadieni in 1987 are forma unui poligon cu 11 laturi.
Dodecagon- Moneda de 5000 lei din aluminiu pusa in circulatie in 2001 are forma unui poligon cu 12 laturi, cu colturile rotunjite. Este prima si deocandata singura moneda romaneasca de circulatie care nu mai respecta traditia formei rotunde. Va avea putere circulatorie pina la 31 decembrie 2006. Alte tari care au realizat astfel de monede: Canada, Tanzania, Swaziland, Argentina
Monede cu marginea festonata sau monedele “floare” (in engleza “Scallop-shaped”sau „flower-shaped”)- Monedele avind marginea festonata sau sub forma de floare sunt destul de comune. In Israel inca din 1960 au fost puse in circulatie piese care aveau forma de floare. Intre 1973-1984 in Bangladesh a circulat piesa de 10 poisha care avea marginea festonata. Intre 1974-1975 in Bhutan a circulat moneda de 10 chetrum avind forma de floricica. Intre 1977-1984 in Tanzania a circulat piesa de 10 senti cu aceasta forma. Swaziland si Maldive sunt alte tari care au emis astfel de monede. In Europa in 1990 Spania a emis moneda de 50 peseta avind marginea festonata iar pina in 1998 a produs mai multe monede comemorative cu aceasta forma. Aceste monede pot avea marginea formata din 8-12 arcuri de cerc (petale).
Monede stea- Principele transilvanean Mihai Apafi (1661-1690) a emis un numar redus de monede avind forma de stea cu 8 colturi si cu valoarea nominala de 6 ducati. In zilele noastre, mai precis in 2005, in Australia s-a emis o moneda avind forma de stea cu 7 colturi si valoarea nominala de 25 cents.
Monede semiluna- Acelasi principe transilvanean Mihai Apafi a emis monede din aur cu valoarea nominala de 10 ducati in forma de semiluna.
Monedele chitara – In 2004 Somalia a emis un set de 6 monede comemorative multicolore de o forma inedita. Piesele reproduceau in miniatura (au circa 45mm in lungime) faimoase chitare electrice si erau emise pentru a comemora 50 de ani de rock’n roll. Astfel, au fost reproduse : chitara Fender Stratocaster, American flag, Black Gibson flying V, Pink Star, Blue E-xplorer, Yellow Klein. Monedele aveau valoarea nominala de 1 dollar si erau placate cu argint sau emailate.


Monedele motocicleta-Tot Somalia a emis in acest an un alt set inedit de 6 monede color emailate cu valoarea nominala de 1 dollar si avind forme de …motociclete. Pretul acestor monede este de 49,99 $/set.
Monedele harta (map coins, in engleza) – Pentru a celebra Olimpiada din 2000 de la Sidney, Zambia a emis o moneda de o forma care demonstreaza, daca mai era nevoie, ca imaginatia umana nu are limite. Piesa avea forma hartii Zambiei alipite de harta Australiei. Desi suprafata Australiei este de circa 10 ori suprafata Zambiei moneda arata de parca cele doua tari ar avea suprafete egale. Nordul Zambiei este lipit de nordul Australiei. Moneda este din argint, are valoarea nominala de 5000 kwacha si are dimensiunile 49x42mm si cintareste circa 31,1 grame ( o uncie troy). In 2002 o republica insulara, Nauru, din vestul Oceanului Pacific se gindeste sa scoata o moneda care sa celebreze introducerea…euro in indepartata Europa. Zis si facut. A emis o moneda cu valoarea nominala de 10 dollari avind forma conturului hartii Europei Unite.

(va urma)

ing. Dorel Balaita

Mos Craciun-Fulg de nea-Omul de zapada

Monetaria Canadei a pus recent in vanzare citeva monede de exceptie, adevarate bijuterii, avand ca sursa de inspiratie iarna si obiceiurile prilejuite de vacanta de iarna. Desi nu sunt adeptul unor astfel de piese numismatice in colectie trebuie sa recunosc ca avem de-a face cu niste monede deosebite.

Prima piesa prezinta chipul vesel al lui Mos Craciun. Valoarea nominala este de 25 centi. Moneda face parte dintr-un set alaturi de alte trei piese aflate in circulatie, cea de 2$, 1$ si 50 de centi.

O alta realizare prezinta un fulg de nea cu 6 dendrite, avind in centru un cristal Swarovski, iar in capatul fiecarui brat cite un cristal de ametist (exista si varianta cu safire). Moneda este din argint 99,99%, iar valoarea nominala de 20$.

Ultima piesa din otel placat cu alama ne prezinta o idilica scena de iarna avind in centru un nostim om de zapada, personaj universal (cel putin in tarile in care zapada este prezenta). Valoarea nominala 50 centi.

Din istoricul numelor de monede în limba românã

Prezentare de carte

(art. aparut in "Colectionarul Roman" nr.7/2006)

Istoricul numelor de monede este o preocupare mai veche a conf.dr Coman Lupu (seful catedrei de Lingvistica Romanica, Limbi si Literaturi iberoromanice din cadrul Universitatii Bucuresti). In 1971 la Conferinta Nationalã a Cercurilor Stiintifice Studentesti din Bucureşti, Coman Lupu a prezentat comunicarea „Din istoricul numelor de monede în limba românã: termeni de origine turcã şi slavã”, iar in 1972 , in “Buletin ştiinţific studenţesc” ii apare articolul „ Din istoricul numelor de monede în limba românã”.
Publicata in acest an (2006 n.n.) la Editura Universtitatii din Bucuresti, „Din istoricul numelor de monede în limba românã” este o lucrare inedita fiind un studiu lingvistic in detaliu a lexicului monetar al limbii romane. Studiul urmareste doua aspecte ale terminologiei monetare: stabilirea originii fiecarui cuvint folosit in limba romana pentru a denumi monede dar si o descriere spatiala si temporala a circulatiei acestor termeni in tarile romane. Au fost analizati inclusiv termenii care nu corespund unor monede ce au circulat efectiv pe teritoriul tarilor romane., dar care au fost intilniti in diverse texte romanesti vechi. Lucrarea prezinta pe rind termenii monetari de origine slava , imprumuturile lexicale monetare din limba maghiara, influenta germana asupra terminologiei monetare in limba romana, influenta turca, nume grecesti de monede, termeni de origine latino-romanica, cuvinte de origine tiganeasca folosite cu semnificatia de bani si termeni argotici.
Intr-un tabel sinoptic de final care sintetizeaza intreaga lucrare in citeva pagini sunt prezentate numele de monede, originea si anul primei atestari documentare pe teritoriul Romaniei.
„Numele de monede din limba romana sunt, cu citeva exceptii, imprumutate din diferite limbi [...] Termenii monetari din vocabularul limbii romane au patruns fie ca elemente savante, pe cale scrisa, fie direct, in majoritatea cazurilor, ca imprumuturi necesare, o data cu monedele puse in circulatie pe pietele romanesti”.
Interesanta constatarea ca „lexicul romanesc nu a mostenit din limba latina nici un cuvint cu sensul de ban/moneda”. „Din punct de vedere etimologic, cei mai multi termeni care au ajuns sa se bucure de o larga circulatie, provin din germana si din idiomurile slave. Elementele de origine turceasca au fost folosite, cu rare exceptii, numai in Moldova si Tara Romaneasca. Numele de monede de provenienta maghiara au circulat in special in Transilvania, iar cele de origine greceasca si romanica sunt atestate mai ales in principatele nord-dunarene.”
Fiecare nume de moneda prezentat este insotit de citate ilustrative, extrase din diverse texte (cronici, documente, opere literare etc). Epoca fixata de autor pentru studiu este cea cuprinsa intre secolele XIV si XIX.
Lucrarea conf. Dr. Coman Lupu se adreseaza poate ca in primul rind lingvistilor, dar si pasionatilor de numismatica pentru care acest hobby nu inseamna doar colectarea de monede.

Ing. Dorel Balaita
Onesti-Bacau

Toamna Colectiilor la Bacau

In perioada 4-5 octombrie s-a organizat la Bacau, la Complexul muzeal"Iulian Antonescu", editia a VII-a a expozitiei si targului de filatelie, cartofilie, numismatica si antichitati, "Toamna Colectiilor". Evenimentul a avut loc in cadrul manifestarilor prilejuite de implinirea a 600 de ani de la prima atestare documentara a Bacaului. Organizatorii evenimentului au fost Asociatia filatelica "Grigore Pascu" si clubul "Colectionarii".

Cum targul a avut loc in aceeasi perioada cu un altul derulat la Cluj numarul participantilor a fost destul de scazut. Vanzatori putini cu piese (numismatice si nu numai) scumpe, desi nu erau raritati. Cumparatori si mai putini. Sambata, la ora 12.00, cind au fost facute fotografiile de mai jos numarul vizitatorilor era asa cum se vede, foarte mic.

Mult mai interesanta mi s-a parut expozitia de maximafilie, cu piese de reala valoare. Vineri, 3 octombrie, a fost deschisa, la Arena Mall, “Expomax 600″, prima expozitie de maximafilie nationala cu participare internationala organizata de Societatea Nationala de Maximafilie "Dr. Valeriu Neaga", cu sediul in Bacau. La eveniment au participat printre altii Nicos Rangos, presedinte al Comisiei de maximafilie a Federatiei Internationale de Filatelie (FIF) si presedinte al Federatiei de Filatelie din Cipru, si Anny Boyard, secretarul Comisiei de Filatelie a FIF si presedintele maximafilistilor francezi, asociatie care, practic, conduce toate curentele din acest domeniu in lume si presedintele Societatii Nationale de Maximafilie, Vasile Doros. Expozitia care a avut loc in doua locatii, Arena Mall si Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", a fost ocazionata de aniversarea a 600 de ani de la prima atestare documentara a Bacaului.