vineri, 26 iunie 2009
2000 de ani de la batalia din padurea Teutoburg
Prima moneda pentru Teritoriile Britanice din Oceanul Indian
joi, 25 iunie 2009
Octavian Iliescu s-a ridicat la ceruri
Octavian Iliescu este, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil şi Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismaţi români şi europeni. Interesul său ştiinţific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică şi vest-europeană, islamică, până la cea modernă şi contemporană, ca şi arta medaliei, dar şi al unor domenii surori, cum ar fi heraldica şi sigilografia. Deşi are contribuţii esenţiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină şi islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte şi sunt citate în marile sinteze occidentale.
Octavian Iliescu a adus o contribuţie deosebită în domeniul său favorit, cel al numismaticii medievale româneşti (munteneşti, moldoveneşti şi dobrogene). În acest câmp vast al cercetării a continuat, a extins şi mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu şi Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigaţiile savanţilor europeni ai secolului al XX-lea.
În anul 2003 Octavian Iliescu a fost decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer.
Octavian Iliescu a urmat cursurile Colegiului Naţional "Carol I" din Craiova (seria 1930-1938). Este licenţiat în Drept al Universităţii din Bucureşti (1942) şi înscris ca avocat în Baroul de Ilfov (1942-1948) şi apoi în Colegiul Avocaţilor Bucureşti (1948-1950). Este cercetător la Institutul de Istorie al Academiei Române din Bucureşti (1951-1954), apoi pe rând şef al Cabinetului Numismatic din Biblioteca Academiei Române (1954-1978) şi cercetător principal la Muzeul Naţional de Istorie a României (1978-1982).
Este colecţionar de monede din 1928; în 1934 a luat parte la al II-lea Congres Naţional de Arheologie şi Numismatică de la Craiova. În 1938 a fost ales membru activ al Societaţii Numismatice Române şi începe o lungă activitate de cercetare în domeniul numismaticii şi al istoriei economice. Participă la numeroase manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Membru activ (din 1938) al Societăţii Numismatice Române;
Membru de onoare al aceleiaşi Societăţi (din 1999);
Preşedinte de onoare al aceleiaşi Societăţi (din 2008);
Membru (din 1960) al Societăţii de Studii Orientale;
Membru fondator (1962) al Societăţii Române de Studii Bizantine;
Membru în Comitetul executiv al Federaţiei Internaţionale a Medaliei (1969-1977);
Membru (din 1970) al Societăţii de Studii Clasice;
Membru consilier în Biroul Comisiei Internaţionale de Numismatică (1973-1986),
Membru de onoare al aceleiaşi Comisii (din 1991);
Membru (din 1977) al Societăţii Regale Numismatice din Londra;
Membru corespondent (din 1989) al Societăţii Numismatice Americane din New York;
Membru (din 1991) al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
Membru fondator (1994) al Societăţii Europene pentru Studiul Mării Negre.
Publicaţii
Numărul comunicărilor prezentate de Octavian Iliescu (din 1939) se ridică la cca 300, iar cel al diverselor contribuţii publicate (din 1934) la cca 900. Printre cele mai importante lucrări se pot menţiona:
Cărţi
Moneda în România 491-1864, Bucureşti, Ed.Meridiane, 1970, 64 p. şi 45 pl.
Istoria monetei în România, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2002.
Monetele lui Mircea cel Bătrân, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, Brăila, 2008.
Cu privire la problema realizării unui "corpus" al monedelor feudale româneşti, Studii şi materiale de istorie medie (SMIM), 1, 1956, p.285-323 şi 3 pl.
Emisiunile monetare ale Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, în: Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1964.
Emisiuni monetare ale Ţării Româneşti din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, Studii şi Cercetări de Numismatică (SCN), 2, 1958, p. 303-344.
Ducaţii Ţării Româneşti cu numele lui Basarab voievod, SCN, 6, 1975, p. 139-152 şi 1 pl.
Ducatul de argint emis de Basarab al II-lea, SCN, 8, 1980.
Ducaţi necunoscuţi emişi de voievozi ai Ţării Româneşti în secolul al XV-lea, Buletinul Societăţii Numismatice Române (BSNR), 77-78, 1983-1985, p. 257-289.
marți, 23 iunie 2009
Noi emisiuni monetare ale Insulei Pitcarin
Cleopatra a fost urata
650 de ani de la intemeierea Mitropoliei Tarii Romanesti
Moneda are o valoare nominală de 10 lei, este confecţionată din argint 999‰, are o greutate de 31,103 grame, un diametru de 37 mm şi margine zimţată, potrivit unui comunicat de presă al BNR. Iata mai jos aversul piesei.
Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central. Monedele vor fi prezentate în cutii adecvate, pe al căror capac este inscripţionată sigla BNR, cu folio argintiu. Tirajul emisiunii este de 500 de exemplare. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din argint, din emisiunea dedicată aniversării a 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti, se realizează prin sucursalele Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Aversul prezintă în partea centrală, pe o bandă mată, stema României şi portretul domnitorului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru, la stânga şi la dreapta portretului, inscripţiile „Nicolae Alexandru” şi „Voievod”.
Deasupra benzii mate, inscripţia „România” şi anul de emisiune 2009, iar dedesubt, valoarea de emisiune 10 lei.
Reversul prezintă în partea stângă, portretul primului mitropolit al Ţării Româneşti – Iachint de Vicina, de o parte şi de alta a portretului, inscripţiile „Sf. Ierarh” şi „Iachint”.
În dreapta, pe o bandă mată, imaginea bisericii domneşti „Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeş, deasupra şi dedesubtul benzii mate, inscripţiile „650 de ani de la” şi „Întemeierea Mitropoliei Ţarii Româneşti”.
luni, 22 iunie 2009
Bulletin Numismatique nr. 64
joi, 18 iunie 2009
Monede inedite din Insulele Cook
Emisa in 5000 de exemplare, moneda avind forma de pestisor, este din argint 999 si aur 999, este impanata cu 6 cristale Swarovski si cantareste 25 de grame. Moneda are forma unui peste, simbolul crestinismului in antichitate si poarta pe una din fete inscriptia cu litere grecesti "Iisus Christos, Theou Uios Soter" adica "Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul".
Pentru primii creştini, peştele era simbolul lui Hristos şi astfel al religiei lor, deoarece primele litere ale inscriptiei mai sus amintite alcătuiesc cuvântul grec "ichthus" ("peşte"). Desenul unui peşte era semnul secret al credinţei creştine în contextul politicii ostile ale împăraţilor romani.
Valoarea nominala a "minunatiei" este de 5 dolari iar pretul de vanzare 99,9 euro.
Moneda harta
Pentru a celebra vizita papei Benedict XVI in Africa s-a emis o moneda avind forma hartii Africii. Piesa este din aur si argint 999, cantareste 25 de grame si s-a emis tot in 5000 de exemplare. Valoarea nominala: 5 dolari. Pret de vanzare: 99,99 euro. Era sa uit: moneda are si cristalele dispuse sub forma unei cruci.
Domul Basilicii Sf Petru
O alta "trasnaie" numismatica este reprezentata de o piesa avand aspectul domului Basilicii Sf Petru din Roma. Moneda (sic!) este din aur 999, are 7 cristale Swarovski si un pret de vanzare de numai ...399 euro. Dimensiuni 18/25mm. Valoarea nominala: 25 dolari.
marți, 16 iunie 2009
Intrunirea Colectionarilor la Moneasa
joi, 4 iunie 2009
Kuenker scoate la vanzare mai multe monede romanesti din aur
si un ducat Michai Apafi 1680, batut la Fagaras cu pret de pornire tot 5000 euro.