Revista de cercetari arheologice si numismatice nr.9/2023

A aparut un nou numar, al 9-lea aferent anului 2023, din Revista de cercetari arheologice si numismatice a Muzeului Municipiului Bucuresti.

Semnalam un articol scris de mine, "Costăndeii de la Mireni" despre niste jetoane de mosie din jud Vaslui.

Expozitie la Muzeul BNR: Banii ne vorbesc: o istorie a leului de la metal la polimer

În perioada februarie – mai 2026 în cadrul Muzeului BNR este organizată expoziția temporară Banii ne vorbesc: o istorie a leului de la metal la polimer.

 

Realizată în colaborare cu R. A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, expoziția prezintă momentele cele mai importante din istoria monedei naționale, începând cu epoca premodernă, de la prezența talerilor-lei olandezi pe piața monetară a Țărilor Române și până la cele mai recente emisiuni jubiliare de monede și bancnote ale Băncii Naționale a României.

Discursul expozițional cuprinde multe alte piese valoroase din colecția Muzeului BNR, aflate în directă legătură cu istoria leului. Printre ele se regăsesc monede, bancnote, coli de tipar, clișee, machete și matrițe monetare, coli cu separații de culoare și coli ale bancnotelor imprimate  etc., astfel încât publicul să poată avea o viziune de ansamblu asupra etapelor de fabricare a monedei naționale, de la prima emisiune din anul 1867 și până în prezent.

Expoziția este gândită, deopotrivă, ca o prezentare a devenirii leului în contextul marilor momente ale istoriei naționale și ca o incursiune în evoluția proceselor tehnologice de fabricare a monedelor și bancnotelor. Astfel, prin celor peste 500 de exponate, publicul va avea ocazia de a afla și în ce măsură leul a constituit un vehicul politic și ideologic în afirmarea identității și independenței României.

Alături de numeroasele monede și bancnote expuse, multe dintre acestea exemplare unicat aflate în patrimoniu Muzeului BNR, atenția vizitatorilor va fi, cu siguranță, captată, și de diversele utilaje funcționale care fac parte din fluxul de fabricare a monedelor de circulație, puse la dispoziție de către R. A. Monetăria Statului.

Vă invităm să vizitați expoziția în cadrul tururilor ghidate, organizate de luni până vineri, de la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, printr-o programare, care poate fi realizată accesând următorul link - https://muzeu.bnr.ro/2975-programeaza-o-vizita

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan nr. 4/2026

 

Foaia Informativa a Societatii Numismatice a Banatului Timisan nr.3/2026

 

Expozitie la Bârlad: Mărțișorul -simbol și eleganță

Consiliul Județean Vaslui și Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, cu sprijinul Societății Numismatice Română – Secția Bârlad, invită publicul la vernisajul expoziției „MĂRȚIȘORUL – SIMBOL și ELEGANȚĂ”, care va avea loc sâmbătă, 28 februarie 2026, ora 11.00, la sediul muzeului din Strada Republicii nr. 235, Bârlad.
Evenimentul va fi prezentat de domnii dr. Dan Horgan, căpitanul Georgian Anghel – membru al Societății Numismatice Române, al Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța și al Asociației „Vocea Dobrogei” – precum și de Viorel Bolum, președintele Societății Numismatice Române – Secția Bârlad.
Deschisă în perioada 28 februarie – 31 martie 2026, expoziția valorifică impresionanta colecție particulară de mărțișoare a căpitanului Georgian Anghel, din cadrul Căpităniei Portului Mangalia. Piesele expuse ilustrează tradițiile românești dedicate Primăverii, eleganța influențelor Art Nouveau și tematici mai puțin întâlnite – aviație, marină și regalitate românească, din perioada 1872 - 1945. Colecția este completată de fotografii de epocă tip carte poștală, emisiuni și maxime filatelice, cărți poștale și fragmente din publicațiile vremii puse la dispoziție de distinsul colecționar.
Un punct de interes aparte îl constituie mărțișoarele semnate de renumitul bijutier al Curții Regale, Theodor Radivon, creații de excepție ce reflectă rafinamentul artistic al epocii. Un rol esențial în promovarea acestei tradiții străvechi, păstrate cu sfințenie în spațiul rural, l-a avut regalitatea românească, în special Regina Maria. Sărbătoarea mărțișorului, păstrată de-a lungul mileniilor în tradiția satului românesc și consacrată ca simbol național de Regina Maria, ne reprezintă astăzi în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. Influența reginei asupra intelectualității și bijutierilor timpului a fost hotărâtoare pentru afirmarea și perpetuarea acestei valori-simbol: mărțișorul. Vizitatorii vor avea prilejul să admire exemplare unicat care îmbină măiestria execuției cu simbolistica profundă a mărțișorului, subliniind rolul său esențial în identitatea culturală românească. Vernisajul va fi întregit de un moment muzical susținut de artiștii Eduard Ene - flaut și
Marian Petrică - pian, care vor aduce un plus de rafinament și sensibilitate atmosferei evenimentului.

Semnal: Ecaterina Natea-Monede romane imperiale și bizantine de aur din colecția Muzeului Național Brukenthal

 Anunțăm apariția volumului „Monede romane imperiale și bizantine de aur din colecția Muzeului Național Brukenthal”, autor: Ecaterina Natea, volum publicat la Editura Muzeului Național Brukenthal, ISBN 978-630-6520-89-3.
Lucrarea prezintă publicului colecția de monede antice și bizantine de aur a baronului Samuel von Brukenthal, expusă la Muzeul de Istorie - Casa Altemberger. Această lucrare este prima de acest gen dedicată monedelor de aur romane și bizantine din expoziția de bază a Muzeului de Istorie - Casa Altemberger și este destinată în special publicului larg.
Structura volumului:
Prima parte: Istoricul colecției, cuprinzând informații despre începutul, dezvoltarea, ordonarea și valorificarea Colecției de Numismatică a Muzeului Național Brukenthal.
A doua parte: Catalogul pieselor, oferind date tehnice și descrieri ale monedelor de aur romane și bizantine, alături de ilustrații care facilitează observarea detaliilor.
Partea de final: Bibliografia și Abrevierile utilizate.

Expozitie de insigne la Tg Secuiesc

 Sambata, 21 februarie 2026, ora 11, la Casa Colectiilor din Tg Secuiesc va fi vernisata o expozitie de insigne din colectia lui Erno Beke. Intrarea este gratuita. Vor fi expuse peste 2500 dintre cele mai frumoase insigne din colectie pe 42 de panouri.

Felicitari, Erno Beke!

Multumiri UZPR pentru semnalare!

 

Lumea loteriei românești-expoziție la Piatra Neamț

Complexul Muzeal Național Neamț și Muzeul Național de Istorie a României anunță vernisajul expoziției "Lumea loteriei românești de la afacere la binefacere, 1837-1989" ● astăzi la ora 13.00 ●la Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț ● bilete de loterie expuse in premieră la Piatra Neamț ● asociații caritabile patronate de Elena Cuza și regina Maria

 

Semnal editorial: Jetoane ale vechilor fabrici de zahar din Romania

 

Volumul a apărut la editura Pim din Iași și este cel de-al 6-lea dedicat jetoanelor românești scrise de Dorel Bălăiță. Având format academic, B5, volumul are 160 de pagini, ilustrat color și are câteva sute de note de subsol și o bibliografie bogată. Documente  istorice  autentice,  jetoanele  ascund  într-o  bucăţică  de  metal  o  întreagă  istorie  a  unei  întreprinderi,  a  unor  destine  umane  ori  a  unor  localităţi. Volumul este unul de arheologie industrială, (domeniu interdisciplinar complex, având ca arie  de  cercetare  dovezile  materiale  şi  imateriale  ale  modului  de  viaţă  şi  de producţie industrială, în evoluţia lor istorică), abordând istoria unei industrii, cea a zahărului, aproape dispărută din peisajul economic al României de astăzi, cercetată prin intermediul acestor izvoare istorice, jetoanele.

La câteva fabrici de zahăr din România (Sascut, Chitila, Mărășești, Roman, Bod, Danubiana Giurgiu, Buzău) autorul a identificat în colecţii particulare, existenţa unor jetoane, piese monetiforme cu valoare nominală, care s-au utilizat în relaţiile dintre angajator şi lucrători,  ca înlocuitor de monedă oficială, fie pentru plata unei părţi din remuneraţia cuvenită angajaţilor, fie pentru a putea beneficia de anumite avantaje din partea angajatorului. Similare unor monede, acestea puteau fi întrebuinţate la cantinele ce funcţionau în cadrul fabricilor respective pentru plata alimentelor achiziţionate sau, în cazul fabricii Bod, pentru primirea cotei de lapte de la ferma de vaci. În prima situaţie, sistemul nu era întotdeauna agreat de angajaţi, presa vremii relatând acest fapt.

În 1914, ziarul Viitorul publica un material despre “sistemul spoliator al  fiselor” din cadrul fabricii de zahăr de la Roman dar şi din celelalte fabrici de zahăr. “Muncitorii din fabricile de zahăr sunt exploatați în chip scandalos prin sistemul fiselor. Acest sistem, detestat de toată lumea și oprit de lege, este totuși practicat de fabrica de la Roman. Asupra fiselor, contabilul încă seacă de la cantină o remiză de cinci la sută. În schimbul fiselor, lucrătorul primește marfă proastă și scumpă. Cînd vreun lucrător, aflat în nevoe, ar vroi să schimbe fisele în bani, atunci perde între 20 pînă la 30 la sută din valoarea lor. Fabricile noastre de zahăr- fapt recunoscut de toată lumea din țară și din străinătate-se bucură de cel mai odios monopol legal, care se va transforma în trust de cea mai americană speță, dacă nu se vor lua măsuri dictate de împrejurări. Societatea generală de fabrici și rafinerii de zahăr, care posedă fabricile din Roman și Sascut, va înființa în curând încă una în Teleorman, care va absorbi fabrica de la Mărășești. Așa că această din urmă fabrică va înceta de a mai funcționa după campania anului curent. În noua întreprindere vor fi interesați și acționarii fabricilor de la Chitila și Ripiceni. Odată acest proect realizat, trustul va fi desăvîrșit și ajuns în toată mierea lui de spoliațiune”.

Ştirea este reluată în acleși an şi de ziarul Universul care publica  un articol despre trustul fabricanţilor de zahăr, intitulat “Anchetele noastre. Un trust sălbatic. Fabricanţii de zahăr” precizând următoarele: “...dar aceste fabrici mai speculează şi în alt chip pe lucrătorii lor. Ele au introdus un sistem monetar propriu al lor şi interzis de stat: sistemul fiselor la cantină. Acest sistem se practică mai ales la fabrica de zahăr din Roman. Contabilul acordă lucrătorilor împrumuturi de fise pentru că ştie că are 5 la sută dela cantină, iar când lucrătorul vrea să prefacă fisele în bani, el trebuie să piardă între 20 - 30 la sută”.

            După o scurtă istorie a producerii zahărului în lume şi o succintă istorie a fabricării zahărului în ţara noastră, volumul prezintă aceste fise (cele care sunt cunoscute până acum), care au dat atâtea bătăi de cap lucrătorilor şi care au contribuit la rotunjirea veniturilor emitenţilor, dar şi câte un scurt istoric al fabricii de zahăr în cadrul cărora s-au întrebuinţat. Cu  două excepţii, toate jetoanele au avut roluri similare, înlocuitori de monedă măruntă şi au fost utilizate în scopul prezentat mai sus. Prima excepţie o reprezintă jetoanele de la ferma de vaci de la fabrica de zahăr Bod, care permiteau primirea în schimbul lor a raţiei zilnice de lapte în mod gratuit. A doua excepţie o reprezintă marca de scule triunghiulară de la fabrica de zahăr din Buzău şi în schimbul căreia lucrătorul primea sculele necesare desfăşurării activităţii zilnice. Am prezentat şi această marcă de scule deoarece a început să se regăsească în colecţii şi prin faptul că este personalizată este o mărturie a existenţei fabricii de zahăr de la Buzău dispărută între timp din peisajul industrial al României.

            Volumul este completat de o addenda conţinând, pentru prima dată, o bibliografie generală având ca subiect jetoanele româneşti.