Talerii Klippe

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr.14/2008)

Majoritatea acestor monede inedite, dorite de colectionarii de pretutindeni si nu de putine ori vandute la preturi de care doar numismatii cu potenta financiara se pot apropia, sunt adevarate capodopere ale artei numismatice. Pentru colectionarii romani cei mai cunoscuti, rivniti dar si scumpi taleri klippe sunt cu siguranta cei batuti de principii Transilvaniei (pentru informatii suplimentare a se vedea http://www.transylvanian-numismatics.com/coins/).
Dar, ce sunt de fapt acesti taleri si de ce sunt astfel denumiti? Rolul acestui articol este tocmai acela de a da raspuns la aceste doua intrebari.
In primul rind, acesti taleri aveau o forma deosebita fata de majoritatea monedelor care circulau in Europa in perioada in care au fost emisi. Sub acest nume, “klippe” sunt cunoscute mai multe monede europene avind, in general, forma patrata. Talerii klippe sunt patrati, rombici sau poligonali dind senzatia ca, de fapt, sunt niste monede clasice, rotunde, care au fost taiate. Cuvintul “klippe” se pare ca provine de la cuvintul suedez “klippa” care ar insemna “a taia”, “a reteza”. Aceste monede mai neobisnuite au fost emise ca piese de circulatie, emisiuni comemorative sau pentru diverse ocazii, ori ca monede de necesitate in timpul asediilor. In ceea ce priveste metalul din care sunt confectionati se cunosc taleri din cupru, argint si aur.
Prima tara care a batut acesti taleri a fost Suedia, zona foarte bogata in cupru. La inceput talerii klippe au fost din cupru, erau numiti “ortug”, (moneda ortug au fost batuta pentru prima data in Suedia in 1370, si valora 3 penningar- subdiviziune a dalerului) si au fost emisi in prima jumatate a secolului XVI, in timpul domniei lui Gustav Vasa (1521-1560). Tot acesta a batut si primii taleri klippe din argint.

Mai tirziu, in perioada de domnie a reginei Kristina (1632-1654) s-au emis taleri klippe din cupru de dimensiuni foarte mari. Piesa de 10 dalers emisa intre 1644/1645, avea dimensiunile 63x32cm si cintarea 19,7kg, (tiraj de 26.000 piese timp de 2 ani, in prezent mai exista doar 7 astfel de monede). Aceste emisiuni s-au datorat gravei lipse a argintului aparuta ca urmare a razboiului purtat cu Danemarca.

Popularitatea talerilor klippe a crescut atit de mult in vestul si centrul Europei incit au inceput sa fie batuti si de tarile din aceste regiuni. Astfel, mai multe orase olandeze au emis taleri klippe de necesitate in timpul asediului impus de spanioli. Era mult mai usor, dar si mai rapid (si fara pierderi de metal) sa se realizeze flanuri patrate decit rotunde. Alti klippe au fost batuti in timpul Sfintului Imperiu Roman de Natiune Germana si de Imperiul Austriac.
Unii taleri s-au batut doar pe o fata a flanului.

De-a lungul istoriei s-au emis taleri klippe avind ca valoare 1/12;1/9;1/8;1/6; ¼; ½ dintr-un taler sau 1 ¼; 1 ½; 2; 3; 4; 6 taleri. In privinta greutatii talerilor trebuie consemnat faptul ca in 1524 greutatea standard pentru un taler a fost stabilita in statele germane la 27,4 grame de argint pur. Valoare care avea sa scada la 25,95 grame argint pur in 1566. In secolul XVII greutatea talerilor a continuat sa scada, iar in 1667 prin Conventia de la Zinna dintre Saxonia si Brandenburg se stabileste ca talerul sa aiba un continut de 22,25 grame de argint pur.

Talerii klippe austrieci au ca o caracteristica faptul ca pe flanul patrat sau rombic s-a utilizat la imprimare o matrita circulara. Cind popularitatea talerilor klippe a inceput sa scada acestia au fost emisi doar pentru ocazii foarte speciale. Designul are un aspect mai ingrijit si in plus apar diverse ornamente in colturile pieselor. Talerul de mai jos a fost emis in 1662 cu ocazia casatoriei fiicei electorului saxon Johann Georg II, Ermuthe Sophie.

Iar acest taler s-a emis in 1614 pentru a celebra botezul fiului, August, al electorului tinutului Sachsen-Albertinische Linie, Johann Georg I (1611-1615).

Bibliografie:
1.Frank Draskovic, Stuart Rubenfeld- Standard price guide to world crowns & talers 1484-1968 as cataloged by Dr.John S.Davenport, ed.1984

2.http://www.goldbergcoins.com/

3.http://www.coinarchives.com/

Metale folosite la confectionarea monedelor

(articol aparut in "Colectionarul Roman" nr.6/2007)
Acest studiu, care nu se doreste a fi exhaustiv, incearca sa treaca in revista citeva detalii despre metalele si aliajele utilizate de-a lungul veacurilor, dar si in prezent, la confectionarea monedelor de circulatie sau de colectie.
Ni s-a parut normal sa incepem cu prezentarea metalelor din care s-au batut cele mai vechi monede si apoi sa facem o descriere in ordine alfabetica a celorlalte materiale metalice utilizate mai des ori mai rar pentru emisiuni monetare.
* * *
Metalele pretioase au indeplinit cel mai bine rolul de bani, inaintea aparitiei celor dintii monede, avind in primul rind avantajul unor valori mari in volume mici, dar si alte proprietati ca divizibilitate fara pierdere de valoare, omogenitatea tuturor partilor alicote, inalterabilitate in timp. Metalele folosite pentru obtinerea celor dintii monede (primele monede ar putea fi cele din China sec. XI iHr si apoi cele din regatul Lydiei din Asia Mica, in secolul VII iHr) au fost cele pretioase: aurul, argintul, electrum.
In Italia preromana si romana s-au folosit mai ales cupru sau aliajele din cupru: bronzul, oricalcul. China va utiliza timp de 15 secole bronzul si cuprul, iar din secolul 16 numai alama. Primele monede romane (sec. V î.Hr.) erau din aramă. Apoi, în primele secole ale Imperiului s-au bătut denarii din argint iar din aur , aureus-ii.

Aurul are calitati monetare incontestabile. Aurul curat este galben ca lamaia, este foarte dens (19,3kg/l) si are o duritate mai mica decit a argintului (2,5 pe scara Mohs). Este un metal usor de prelucrat fiind perfect maleabil . Este divizibil fara pierdere de valoare. Poate fi divizat in cele mai mici parti iar dupa aceea poate fi cu usurinta regrupat intr-o singura bucata fara pierdere de substanta sau valoare. Spre deosebire de argint, care se oxideaza in anumite conditii, aurul are proprietati fizice superioare. Fiind inalterabil, aurul obtinut acum 5000 de ani este similar cu cel extras astazi. Aurul are o valoare mare intr-un volum mic. Cu citeva grame de aur se pot face plati importante, care ar necesita kilograme din alte metale. Deoarece aurul pur este prea moale se aliaza cu cupru sau argint. Concentratia aurului in aceste aliaje se exprima in carate. Aurul curat are 24 de carate. Un aur de 18 carate contine 18/24 parti aur, adica 75% aur, iar cel de 14 carate circa 58,33%aur. Aliajele de aur au culoare galbena, alba, albastra sau verde functie de cantitatile de cupru, zinc, argint, fier, crom etc. Istoria aurului monetar nu a fost lipsita de sinuozitati. Utilizarea aurului ca moneda a avut o serie de limite si inconveniente. Apogeul aurului monetar se situeaza intre anii 1900 si 1914, epoca de aur a etalonului aur.
In prezent monedele de aur nu mai circula pe piata decit ca piese numismatice sau ca instrumente de tezaurizare. Monedele pentru tezaurizare (asa numitele bullion coins) sunt monede de aur batute recent. Ele sunt destinate investitorilor care doresc sa pastreze aurul in cantitati mici, practice si usor vandabile (fata de lingourile, placutele sau barele de aur). Monedele de tezaurizare sunt evaluate la un pret usor mai ridicat decit valoarea aurului pe care-l contin, (intre 5-20%), pe cind aurul din lingouri se vinde la pretul materialului. Cea mai cunoscuta moneda de tezaurizare este Krugerrandul Africii de sud, care se bate din 1967 si cintareste o uncie de aur de 24 carate (in 1975 s-au vindut peste 4,8 milioane de piese). Unele monede de tezaurizare sunt rebateri ale unor monede mai vechi: piesa de 4 ducati 1915 a Imperiului Austriac, sovereignul britanic, napoleonul francez, cervoneti rusesti, ori la noi, replicile la 20 lei 1868 sau Koson. Monedele de aur romanesti din perioada regalitatii sunt facute dintr-un aliaj de aur si cupru (cupru mareste duritatea aurului)

Argintul: este dupa aur cel mai ductil metal, este mai moale decit cuprul si mai dur decit aurul. A fost intens utilizat pentru confectionarea de monede din antichitate si pina in prezent. O lunga perioada de timp argintul a fost folosit mai mult decit aurul in functia de ban. Aceasta deoarece argintul a fost relativ mai abundent si mai putin scump decit aurul si in consecinta tendinta de a-l tezauriza era mai mica, ceea ce marea disponibilul de argint pentru circulatie. Spre deosebire de aur , argintul in prezenta sulfului din atmosfera isi pierde stralucirea. Pe teritoriul Romaniei primele monede autohtone cunoscute au fost drahmele de argint batute in orasul pontic Histria in secolele V-IV iHr., iar primele emisiuni monetare ale Tarilor Romane (ducati, dinari, bani) incepind cu cele ale lui Vladislav I (1364-c.1377) in Tara Romaneasca si Petru Musat (c.1375-c1391) in Moldova au fost dintr-un aliaj de argint. Pentru baterea de monede se folosesc de obicei aliaje de argint cu 10-50% cupru. De-a lungul timpului s-au utilizat un mare numar de aliaje de argint. Pina in 1920 monedele britanice din argint erau dintr-un aliaj de argint-cupru cu argint de 92,5%. Monedele romanesti de argint din perioada regalitatii erau tot dintr-un aliaj de argint cu cupru (10%-40%). Un aliaj de argint cu plumb a fost folosit in Bhutan. Marea dezvoltare a productiei de argint in a doua jumatate a secolului XIX si XX (~8500 tone in 1937) a avut ca urmare scaderea spectaculoasa a pretului argintului si abandonarea lui ca etalon, din cauza neparalelismului in evolutia pretului aurului si argintului.
Ca urmare sistemele monetare bazate pe argint au fost abandonate.

foto:Drahma Histria

Electrum: este un aliaj natural sau artificial de aur si argint. Monedele batute in regatul Lydiei in sec 6-7iHr erau din electrum natural (75% aur si 25% argint). In perioada dinastiei merovingiene (Regatul francilor, sec 7 AD) s-a fabricat, pentru a se monetiza, un aliaj de aur si argint numit tot electrum. Emisiunile monetare private din perioada goanei dupa aur din California au fost tot din electrum natural.
foto: histamenon nomisma din electrum-Alexius 1 Comnenus 1081-1082

Cupru (arama): este un metal moale, rosiatic cunoscut din cele mai vechi timpuri. In prezent este rar folosit nealiat la monede. Este constituentul de baza pentru o multitudine de aliaje (bronzuri, bronz aluminiu, alama, alpaca etc). Jumatate din productia mondiala de cupru se utilizeaza pentru obtinerea de aliaje. Intre 1644 si 1759 Suedia a emis niste monede-lingou din cupru de forma patrata si cintarind pina la 3 kg si cu latura de peste 25 cm. Tot in 1644 Suedia a emis din cupru cea mai mare moneda din lume cu valoarea nominala de 10 Daler, cu dimensiunile 63x32cm si cintarind 19,7kg, (tiraj 26.000 piese timp de 2 ani, in prezent mai exista doar 7 astfel de monede). Aceaste emisiuni s-au datorat gravei lipse a argintului aparuta ca urmare a razboiului purtat cu Danemarca. Primele monede ale Principatelor Romane emise in 1867 (1,2,5,10 bani) au fost din cupru. De fapt, un aliaj cu 95% Cupru, 4% Staniu si 1% zinc, unele surse le prezinta ca emisiuni din cupru (vezi Krause) iar altele ca emisiuni din bronz (C. Kiritescu-Sistemul banesc al leului…). Multe probe monetare romanesti s-au realizat din cupru: 100 lei 1906; 5 bani 1905; 25 bani 1921 etc.
foto:rubla uriasa din cupru 1771 (1030,6 grame)
Bronz: Aliajele cuprului cu staniu sau aluminiu (cele mai utilizate), siliciu, mangan, plumb, beriliu constituie grupa de materiale global denumite bronzuri. Bronzurile cu staniu, utilizate in mod frecvent pentru emisiuni monetare, au o rezistenta la coroziune foarte buna, rezistenta mecanica mare, rezistenta la uzare foarte buna, sunt maleabile la cald si la rece. Majoritatea monedelor contemporane sunt din bronz cu staniu la care se adauga diverse alte elemente de aliere pentru a le imbunatati proprietatile, (ca de ex. zinc, plumb, nichel etc).
Alama: este un aliaj de cupru si zinc in diverse proportii. Cu cresterea continutului de zinc, culoarea se deschide si rezistenta la coroziune scade. Exista alama galbena care contine pina la 80% cupru si alama rosie sau tombac, cu un continut de cupru peste 80%. Alamele care contin mici cantitati de nichel, mangan, fier, staniu, plumb au proprietati mecanice si rezistenta la coroziune superioare alamelor obisnuite. Din alama cu o cantitate mica de nichel sunt confectionate actualele lire englezesti. Primele monede de alama (cu 1% nichel) ale Romaniei moderne s-au emis in perioada regentei regelui Mihai in 1930: piesele de 5 si 20 lei. In 1869 s-a batut o proba monetara de 50 bani din alama. Diverse tipuri de alame s-au utilizat pentru a falsifica monedele din aur pentru a insela colectionarii naivi. Alama este, totusi, mult mai usoara decit aurul. Alama cu 15% zinc este cunoscuta in SUA ca goldine, ceva in genul aurul prostilor, asa cum mai este cunoscuta alama la noi.
Oricalc (orichalcum): este un aliaj al cuprului cu zincul, asemanator alamei. Orichalchum este cuvintul utilizat de romani pentru a denumi alama continind cu aproximatie 80% cupru si 20% zinc. Oricalcul era un aliaj mult mai stralucitor decit bronzul obisnuit, dar era si mai ieftin. Monedele romane dupondius difereau de asi pentru ca erau din oricalc iar asii din cupru si in plus aveau bustul imparatului cu coroana radiata. Sestertii erau deasemenea din oricalc dar mai mari in diametru.
Potin: este un alt aliaj de cupru, zinc, plumb si cositor folosit in antichitate pentru emiterea de monede, in Galia Antica si in sudul Indiei in secolele 1iHr si 1 dHr.
moneda celta in potin c 100 BCE

Tombac: nume generic pentru aliaje de cupru cu zinc (max. 18%), bogate in cupru (80-95%) si de culoare rosie. Este un metal foarte maleabil. Utilizat mai mult pentru medalii.
Speculum: este un aliaj antic argintiu format din cupru cu o cantitate mare de staniu, deci tot un bronz. A fost utilizat pentru monede de catre triburile celtice din Europa centrala si de vest in epoca lui Cezar.
Billon: este un aliaj de cupru cu foarte putin argint. O mare cantitate de monede de bilon au fost batute in Imperiul Roman ( de exemplu, antoninienii din sec. III AD). Sub aceeasi denumire, de billon, este cunoscut si aliajul de plumb cu argint folosit pentru unele monede bizantine din secolul XI-XII AD.

* * *

Acmonital- un otel inoxidabil produs in Italia, acronim pentru Aciaio Monetario Italiano. Vechile monede italiene (dinaintea introducerii Euro) cu valoarea nominala de 50 si 100 lire erau confectionate din Acmonital.
Aliaje cupru-nichel: Aliajele de cupru-nichel sunt in prezent unele dintre cele mai utilizate aliaje monetare. Sunt asemanatoare argintului la culoare, rezistente la coroziune si usor de obtinut. Primele monede romanesti din aliaj cupru-nichel il constituie emisiunile de 5, 10, 20 bani 1900, 1905-1906 cu 75% cupru si 25% nichel.
Alpaca sau argentanul, este un aliaj inrudit cu aliajele cupru-nichel. Seamana foarte mult cu argintul si contine intre 40-75% Cupru, 10-25% nichel si 4-40% zinc, uneori si mangan. Alte denumiri pentru acest aliaj: German silver, virenium, nickel-silver, Franklinium (aliaj de cupru-nichel similar alpaca realizat de monetaria Franklin din SUA); Alpaca este denumirea utilizata pentru aliajele tip nikel silver in Germania si tarile scandinave, dar si la noi.
Aluminiu: Este un metal usor, argintiu, maleabil si cel mai raspindit metal in natura. Din 1920 se foloseste la fabricarea monedelor aluminiu simplu sau aliat. Sunt materiale foarte ieftine valoarea lor fiind de multe ori sub valoarea monedei. Monedele din aluminiu sau aliaje de aluminiu incorporeaza o valoare declarata mai mare decit valoarea intrinseca. In 1921 apar primele monede romanesti din aluminiu: 25 si 50 bani cu gaura centrala batute la monetaria Huguenin-Elvetia.
foto: prima moneda romaneasca din aluminiu- 25bani1921

Antimoniu (stibiu): este cunoscut din vechime. Metal argintiu si foarte fragil, casant si farimicios nu este un candidat bun pentru monede. Totusi, in 1931 in China s-a emis o moneda de 10 piece din antimoniu. S-au mai produs probe monetare din acest metal, un penny in 1860 in Anglia. Antimoniu este utilizat ca element de aliere (confera duritate si rezistenta) cu staniu, cupru sau plumbul pentru obtinerea unui aliaj alb utilizat la confectionarea de medalioane.
Barthon’s metal: este de fapt cupru acoperit cu un strat subtire de aur. A fost folosit in 1825 in timpul regelui George IV pentru executarea unor probe la monedele de 5 lire si 2 lire.
Bath metal- este un bronz ieftin folosit in Irlanda si SUA pentru emiterea unor jetoane, si pentru citeva monede din Insula Man.
Bronz-aluminiu: este un aliaj de cupru si aluminiu, uneori continind mici cantitati de mangan sau nichel. Are culoarea galbena si este rezistent la uzura. Monedele franceze de 5,10,20 centime de dinaintea trecerii la euro erau din bronz-aluminiu. O varietate numita ”aur nordic” (89% cupru, 5%aluminiu, 5% zinc si 1%staniu) a fost folosita pentru citeva monede Scandinave, si deasemenea pentru noile monede de 10,20 si 50 Eurocenti.
Crom: Este un metal alb dur, casant si cu temperatura de topire ridicata (1875C) de aceea nu este utilizat pentru confectionarea de monede. Este utilizat pentru placarea monedelor din otel cu scopul de a le mari rezistenta la coroziune. Piesele de 5 centi canadieni din perioada 1944-45 si 1951-1954 erau din otel placat cu crom. Se utilizeaza, in general, pentru alierea otelurilor inoxidabile cu scopul de a mari duritatea acestuia.
Crown Gold: este un aliaj obtinut din aur de 2 carate si aur de 22 carate numit astfel dupa tipul aurului utilizat in 1526 la coroana regala a Marii Britanii. Crown gold a fost aurul care s-a utilizat la fabricarea monedelor sovereign. Metalul de aliere al aurului in acest aliaj este cuprul, uneori s-a utilizat si argintul.
Fierul: este unul dintre cele mai abundente elemente chimice din scoarta Pamintului. Fierul pur este alb. Fierul nu s-a folosit prea des deoarece rugineste usor si este casant. Totusi au existat in decursul istoriei monede din fier in cetatea Argos, in timpul dinastiei Liang in China, in Japonia secolul 18-19. In Europa s-a utilizat fierul in perioada de sfirsit a primului raboi mondial datorita lipsei altor resurse materiale (vezi fillerii Ungariei). Monede din fier au mai emis Finlanda intre 1943 -1953 si Bulgaria in 1943. Pentru a indeparta problemele de coroziune s-au utilizat diverse metode printre care si acoperirea cu cupru, bronz, nichel si crom sau zinc (de ex. monedele 100 lei 1943-1944 au miezul din otel si sunt acoperite cu nichel). In prezent fierul se utilizeaza sub forma aliata, otel, si in general se confectioneaza miezul din otel in loc de fier. Otelul este denumirea generala data aliajelor de fier cu carbonul (in cantitati mici, sub 2%). Otelul inoxidabil, este un aliaj al fierului cu cromul si nichelul (si alte elemente de aliere ca titan, molibden etc) foarte rezistent la uzura si coroziune, (vezi si acmonital).
Franklinium: aliaj de cupru-nichel similar alpaca realizat de monetaria Franklin din SUA. In 1965 s-au realizat citeva probe de monede pentru Insula Gardiner, o mica insula situata in estul SUA.
foto:moneda franklinium

German silver: aliaje argintii de cupru, nichel si zinc in diverse proportii. Adaugarea unor mici cantitati de fier il fac mai alb si mai dur. (vezi alpaca, virenium, nikel silver). Este identic cu aliajul chinezesc numit packfong. Exista o proba de 20 bani 1876 din german silver.
Gilt-copper: este cupru aurit. S-au emis probe de 5 si 10 bani 1905 din cupru aurit, dar si 25 lei 1906 etc.
Gun Metal: este un aliaj din familia bronzului, folosit in special pentru rezistenta mare la uzura si coroziune. Clasic este un aliaj de cupru (88%0, staniu (10%) si zinc (2%). A fost folosit pentru confectionarea de tunuri. Gun-money sunt monedele batute din gun-metal in Irlanda intre 1689-1691 sub James II. Prin extensie putem considera ca emisiunile Sadagura sunt gun-money, fiind confectionate din bronzul tunurilor turcesti.
foto: gunmoney- 6 pence 1689 si o emisiune Sadagura

Hafniu: metal alb-argintiu similar titaniului, cu o mare capacitate de a absorbi neutroni. Exista “fantasy coin” (vezi explicatiile de la niobiu) din hafniu. “Fantasy coin” sunt monede pentru colectionari inspirate din legende, povesti, mitologie, filme stiintifico-fantastice etc.
foto:moneda hafniu
Iridiu: este un metal foarte greu, 22,5kg/l, alb-argintiu, cu punct de topire foarte ridicat si foarte rezistent. Citeva piese “fantasy coin” s-au emis de catre John Pinches (gravor englez).
Magneziu: este un metal alb-argintiu, maleabil. Incalzit la flacara unui chibrit se aprinde arzind rapid cu o flacara orbitoare. Se pare ca au existat citeva emisiuni de monede din magneziu: in lagarul din Lodz s-ar fi emis 10 pfennig din magneziu.
Mangan: este un metal cenusiu asemanator otelului lustruit. Nu este folosit ca atare pentru monede deoarece reactioneaza cu apa, dar se intilneste in diverse aliaje. Piesa de 5 centi SUA (1942-1945) din timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost realizata dintr-un aliaj de cupru (56%), argint (35%) si 9% mangan, deoarece nichelul era utilizat in industria de armament.
Molibden: metal alb-argintiu, este utilizat in principal ca element de aliere pentru oteluri si aliaje de titan. Un numar redus de probe din acest metal a emis Fred Zinkann, (Fred Zinkann- este un pionier american in baterea monedelor din metale neconventionale, membru al Societatii numismatice a Statelor Nerecunoscute, informatii suplimentare pe http://usns.info/). O firma din SUA, Metallium, a emis o serie de fantasy coin intitulata “The Elements” , din diverse metale printre care molibden, gandoliniu, magneziu, vanadiu, cadmiu etc.
Nichel: este un metal care oxideaza greu, este usor si are un aspect placut, alb-argintiu. Primele monede din nichel dateaza din anul 200BC din Bactria. Este folosit ca element de aliere cu cupru (vezi aliajele cupru-nichel, alpaca) sau fierul (vezi otelul inoxidabil) s.a . Pentru a preveni coroziunea este utilizat pentru acoperiri ale miezului din otel ale multor monede contemporane. Monede din nichel pur s-au emis in Elvetia (prima data in 1881) si Canada. In Romania, primele monede din nichel care au fost puse in circulatie sunt:100 lei 1936 si 1938 si 50 lei 1937, 1938. Anterior acestor date au existat citeva probe ale monedelor de 5 si 10 bani 1867 batute din nichel. Deoarece unele persoane sunt alergice la nichel s-a evitat utilizarea acestuia la noile monede euro.
Nikel silver- nume generic dat aliajelor gri-argintii, asemanatoare argintului dar care nu contin argint. Sunt aliaje de cupru cu nichel si zinc (circa 65% cupru, 18% nichel si 17 % zinc) si care mai pot contine si stibiu, staniu, plumb sau cadmiu. Numele vine de la asemanarea cu argintul. A fost utilizat in secolul XIX ca un inlocuitor al argintului. Aliajele nikel silver sunt cunoscute din secolul XVIII si au fost initial descoperite in estul indepartat in India si China (cunoscute sub numele de tutenag si paktong). Alta denumire German silver. La noi sunt cunoscute sub denumirea de alpaca (vezi alpaca).
Niobiu: metal de culoare alb-argintiu (se poate colora in nuante de albastru prin procedee electrochimice), numit in SUA Columbiu (Cb), este foarte scump si in special utilizat in industria superconductorilor, dar si la bijuterii. Shire Post Mint a emis mai multe “fantasy coin” avind subiecte preluate din Star Trek, Stapinul Inelelor etc din materiale ca Niobiu, titan, tantal, hafniu, (informatii suplimentare pot fi gasite la http://www.shirepost.com/Coinage.html). Wah Chang (producator american de metale speciale) a emis in 1994 si 2002 doua monede comemorative din niobiu 99,9% : a 25 a aniversare a succesului misiunii Apollo 11 respectiv 75 ani de la zborului New York –Paris fara escala a lui Charles A. Lindbergh. In 2003 Austria a emis o moneda bimetalica de 25 euro cu partea centrala din niobiu. O superba moneda bimetalica niobiu-argint a emis in 2004 Letonia.
foto: moneda niobiu
foto: moneda bimetalica Niobiu-argint
Ormolu sau Gilt bronze: este un bronz aurit. Au existat probe de 10 si 20 bani 1905 din bronz aurit.
Paladiu: Metal putin ductil din seria platinei. Prima moneda din paladiu s-a batut in 1967 in Tonga cu valoarea nominala de ½ Hau, cu ocazia incoronarii lui Taufa Ahau Tupou IV ca rege. De fapt, atunci s-a emis un set de trei monede din paladiu cu valori nominale de ¼, ½ si 1 Hau. Hau a fost noua denumire a acestor monede din paladiu inspirata de numele regelui.
foto:moneda paladiu 1,5hau-Tonga,av

Platina: metal alb-cenusiu, foarte dens (21,45 kg/l) s-a folosit pentru emiterea de monede dupa cucerirea Siberiei de catre Imperiul Tarist. Este mai scumpa decit aurul si are calitati monetare mai slabe decit acesta. Platina se topeste la temperaturi foarte inalte din care cauza baterea monedelor din platina este costisitoare. Rusia a batut monede din platina de 3, 6 si 12 ruble si a renuntat in 1845 la aceste emisiuni. In prezent diverse tari (SUA, UK, Franta, Australia etc) emit monede de colectie din platina.

foto: Rusia 150 rouble1979- platina
Pewter: Initial a fost numit astfel un aliaj de staniu cu 15% plumb si uneori antimoniu si cupru. Pewter-ul modern nu mai contine plumb (compozitia comuna fiind 91% staniu, 7,5% stibiu si 1,5% cupru). Monede din aliaj pewter au fost piesele de 1 kreutzer 1757 emise in Bohemia si cele de 5 franci francezi 1831. Pentru Romania s-au batut o serie de probe monetare la diverse monetarii din Europa: 1 leu 1869; 5,10,20 bani 1905; 50 lei 1906; 50 bani 1910 etc. Mai este cunoscut si sub denumirea de “Britannia Metal”.
Pinchbeck- este similar tombacului, a fost inventat in secolul XVIII de Christopher Pinchbeck si are circa 83% cupru si 17 % zinc. In prezent, se foloseste mai mult pentru medalii decit pentru monede. Mai este cunoscut si ca Gilding Metal.
Plumbul: este cel mai moale metal uzual, putind fi zgariat cu unghia sau taiat cu cutitul. Taiat proaspat, plumbul apare lucios cenusiu, albastrui. La aer luciul dispare rapid acoperindu-se cu un strat de oxid protector. S-a folosit putin deoarece este prea maleabil si cristalizeaza usor motiv pentru care monedele nu rezista foarte bine pierzindu-si detaliile. Este utilizat mai mult in aliaje. Totusi, a fost folosit pentru monede in sudul Indiei (secolul l AD) si in China, Burma si Siam in secolul XIX. S-a utilizat pentru emiterea unor probe monetare, inclusiv pentru monedele romanesti: 20 bani 1905;12,5 lei 1906; 25 lei 1906; 50 bani 1910 etc.
Rheniu: este un metal foarte rar, cu densitatea mai mare ca a aurului, 21,04 kg/l si punct de topire mare : 31800 C. Fred Zinkann a emis citeva “fantasy coin” din acest metal alb.
Staniu (Cositor) are culoarea argintului, temperatura de topire foarte joasa (2320C) si este foarte maleabil. Este prea moale pentru a rezista uzurii necesare unei monede. A fost folosit foarte rar pentru emiterea de moneda. Anglia fiind bogata in cositor a emis in secolul 17 farthings si jumatati de penny din staniu, dar miezul era din cupru, (cu scopul de a impiedica falsificarea, dar experimentul nu a avut succes. La temperaturi scazute staniu se transforma intr-o pulbere cenusie (fenomenul este cunoscut sub numele de “ciuma staniului”). Trupele lui Napoleon care au invadat Rusia in 1812 aveau nasturii la uniforme din staniu. Datorita gerurilor din Rusia nasturii s-au distrus. La mijlocul anilor 1940 Thailanda a emis monede din cositor (temperaturile acolo nu sunt asa de scazute). Japonia a utilizat in 1944 pentru o emisiune monetara un aliaj de staniu-zinc. In cea mai mare parte staniu este utilizat in aliaj cu cuprul la obtinerea bronzului, atit de bine cunoscut si cu atitea calitati necesare unei monede.
Tantal: metal alb-argintiu cu punct de topire foarte mare, aproape 30000C. Argentina a batut recent pentru Insulele Malvine o piesa “fantasy coin” de 5 new Australes din tantal.
foto:coin fantasy tantal Titan: este un metal usor (densitate 4,51 kg/l) si foarte rezistent la coroziune. Ca raspindire este al zecelea element din scoarta Pamintului. Zacamintele de titan sunt rare, caci raspindirea titanului este uniforma, practic orice sol arabil contine 0,5%titan. Exista emisiuni contemporane de monede de colectie din titan. Prin anumite procedee titanul poate fi colorat in diverse culori, rosu, turcoaz etc. Vezi emisiunile Insulelor Virgine Britanice (foto)
foto: monede titan rosu
foto: monede titan turcoaz
Vanadiu: este un metal moale si plastic , cu aspect de otel. Wah Chang Albany (USA) a emis un jeton pentru a demonstra posibilitatile firmei de a prelucra acest metal. Este un metal toxic.
Virenium: este un aliaj continind cupru, zinc si nichel. A fost utilizat prima data pentru emisiuni ale insulei Man, in prezent fiind folosit mai mult pentru monede comemorative si medalii. Este sinonim cu german silver (vezi si alpaca).
White metal: nume dat la mai multe tipuri de aliaje argintii care contin antimoniu aliat cu staniu, cupru sau plumb. Pentru Romania s-au batut o serie de probe monetare la diverse monetarii din Europa din acest aliaj: 50 bani 1869, 1 si 2 lei 1869; 5,10, 20 bani 1905 etc.
Wolfram (tungsten): metal alb, foarte dur si sfarimicios la temperatura camerei. Are cel mai mare punct de topire (3410 0 C) dintre metalele cunoscute. In ciuda acestor dezavantaje US mint a incercat sa emita citeva patterns (probe) din tungsten dar matrita utilizata nu a putut imprima modelul. Fred Zinkann a facut citeva pattern dintr-un aliaj de de tungsten cu 5%Nichel si 3% fier si mici cantitati de cupru si cobalt.Dupa baterea a trei monede matrita a crapat.
foto:coin fantasy tungsten
Zinc: metal usor, cenusiu-albastrui si cu punct de topire scazut. Se oxideaza foarte repede fiind nesatisfacator pentru emisiuni monetare. A fost utilizat de Germania pentru emisiuni monetare de ocupatie in timpul celor doua razboaie mondiale. In Romania s-a emis moneda din zinc in timpul celui de-al doilea razboi mondial: 2 lei 1941; 5 si 20 lei 1942 si 20 lei 1943 si 1944, anterior s-au realizat o serie de probe monetare din zinc (50 bani 1869, 2 lei 1869, 5 lei 1879, 25 lei 1906 etc). Zincul este utilizat ca element de aliere pentru multe aliaje utilizate la confectionarea monedelor.
Zirconiu: similar titaniului. Cristalele mari ale unui mineral de zirconiu seamana cu diamantul , asa ca este folosit mai mult ca piatra pretioasa. Exista o emisiune “fantasy coin” recenta a Insulelor Malvine (Argentina) cu valoarea nominala de 5 new Australes din zirconiu, identica ca design cu cea din tantal. foto:moneda zirconiu-fantasy coin

Bibliografie:
1.Costin Kiritescu-Moneda, mica enciclopedie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1982
2.M. Isarescu, N.Murgu, P. Stefanescu-Afaceri si caderi financiare in lumea capitalului, Ed. Dacia, 1979
3.M. Isarescu, N.Murgu- Aurul-mit si realitate, Ed. Junimea, Iasi, 1981
4.Costin Kiritescu- Sistemul banesc al leului si precursorii lui, vol. 1, 2,3 , Editura Academiei, Bucuresti
5. http://www.theodoregray.com/PeriodicTable/Elements/041/index.s7.html#sample6
6. http://www.tclayton.demon.co.uk/
7.C. Krause, C. Mishler –Standard catalog of world coins, 1801-1900 si 1901-2005
8.G. Buzdugan s.a – Monede si bancnote romanesti, Bucuresti, 1976
9. http://www.geocities.com/romaniancoins/

Monedele Maundy

(articol publicat in "Colectionarul Roman" nr.14/2008)

Cautind informatii despre emisiuni monetare dedicate sarbatorii Pastelui nu mica mi-a fost surprinderea sa aflu despre un obicei incetatenit in rindul protestantilor britanici, care se deruleaza in Joia Mare, joia dinaintea Pastelui, Maundy Thursday, cum ii spun englezii, si care implica prezenta unor monede batute special cu aceasta ocazie,"Maundy coins”.
Monedele Maundy sunt un set de 4 mici monede de argint cu valori nominale de 1,2,3,4 pence. Ele sunt batute anual in Marea Britanie pentru a fi oferit de monarh sau un reprezentant al sau, in special pensionarilor saraci in cadrul ceremoniei religioase din Joia Sfinta-Maundy Thursday.
Lumea crestina catolica, anglicana dar si ortodocsii comemoreaza in Joia Mare, Joia Sfinta, numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra, (ultima joi din Postul Pastelui) 4 evenimente speciale: Spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul Isus, dandu-le prin aceasta lor si noua pilda de smerenie; Cina cea de Taina, adica asezarea Sfintei Cuminecaturi-Euharistia; Rugaciunea cea mai presus de fire a domnului Isus, in gradina Ghetsimani; Vinderea Domnului de catre Iuda pentru 30 de arginti.
„Maundy” provine de la cuvintul latin „mandatum”, care inseamna „lege”/„porunca” si face referire la ultimul indemn al lui Iisus adresat discipolilor inainte de rastignire si anume: "Iubeste-ti aproapele asa cum te iubesti pe tine." (Leviticul 19:18)
Maundy coins au o istorie destul de indelungata. Inca din anul 600AD, in Marea Britanie se sarbatorea Joia Mare. Arhiepiscopii obisnuiau sa spele picioarele supusilor lor. La aceste ceremonii participau si monarhii. Incepind cu 1213, regele John (1199–1216) introduce obiceiul aruncarii de monede din argint, (pe linga mincare si imbracaminte), saracilor. Suma monedele dintr-un set oferit acestora totaliza virsta monarhului.
Pina in 1698 aruncarea banilor catre saraci in cadrul ceremoniei de spalare a picioarelor s-a facut de catre monarh.
Initial, au fost utilizate monede din argint dintre cele aflate in circulatia curenta. Practic, la inceput doar piesele de 4 pence/groat din argint erau utilizate in cadrul acestui ritual. In 1551 se introduce si piesa de 3 pence din argint, iar din 1660 moneda de 2 pence. Se presupune ca in 1667 s-au utilizat pentru prima data cele 4 monede de argint de 1,2,3,4 pence. Din 1822 s-au batut monede speciale cu valorile nominale de 1,2,3,4 pence, un set continind practic suma de 10 pence. Banii erau distribuiti in seturi plus necesarul de monede care sa insumeze varsta monarhului.
Pina in 1908 seturile de monede Maundy se puteau comanda de catre oricine de la monetarie. Dupa acest an monedele erau produse numai pentru a fi distribuite in cadrul ceremoniei din Joia Mare.
Ca dimensiuni si design monedele Maundy, emise dupa 1822, si-au pastrat caracteristicile pina in prezent, schimbindu-se doar materialul din care erau confectionate. Aversul pieselor se prezinta astfel:
- 1822–1830 -Profil stanga, George IV, inscriptie: GEORGIUS IIII D G BRITANNIAR REX F
D (George al IV-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Britaniei, Aparator al Credintei).
- 1831–1837 -Profil dreapta, William IV, inscriptie: GULIELMUS IIII D G BRITANNIAR REX F D (William al IV-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Britaniei, Aparator al Credintei).
-1838–1887- profil stanga, Victoria (in tinerete), inscriptie: VICTORIA D G BRITANNIAR REGINA F D (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei).
-1888–1892 -profil stanga, Victoria (perioada jubiliara), inscriptie: VICTORIA D G
BRITANNIAR REGINA F D (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei).
-1893–1901 -profil stanga, Victoria (varsta matura),inscriptie: VICTORIA DEI GRA BRITT REGINA FID DEF IND IMP (Victoria, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Britaniei, Aparatoare a Credintei, Imparateasa a Indiei).
-1902–1910 -profil dreapta, Eduard al VII-lea, moneda inscriptionata cu EDWARDVS VII D G BRITT OMN REX F D IND IMP (Edward al VII -lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).
-1911–1936 -profil stanga, George V, inscriptie: GEORGIVS V D G BRITT OMN REX F D IND IMP (George al V-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).
-1937–1948 — profil stanga, George al VI-lea, inscriptie: GEORGIVS VI D G BR OMN REX F D IND IMP (George al VI-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei, Imparat al Indiei).
-1949–1952- profil stanga, George al VI-lea, inscriptie: GEORGIVS VI D G BR OMN REX FIDEI DEF (George al VI-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Rege al Intregii Britanii, Aparator al Credintei).
-1953- profil dreapta Elizabeth a II-a, inscriptie: ELIZABETH II DEI GRA BRITT OMN REGINA F D (Elizabeth a II-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Regina a Intregii Britanii, Aparatoare a Credintei).
-1954–current -profil dreapta Elizabeth a II-a, inscriptie: ELIZABETH II DEI GRATIA REGINA F D (a II-lea, prin Gratia lui Dumnezeu Regina, Aparatoare a Credintei).
Monedele Maundy de dupa 1822 s-au batut in urmatoarele valori nominale cu dimensiunile:
-1 pence : 0,5 gr, diametru 11 mm
-2 pence : 0,9 gr., diametru 13 mm
-3 pence : 1,4 gr, diametru 16 mm
-4 pence : 1,9 gr, diametru 18 mm.
Piesele emise intre 1822 si 1921 au fost sterling, adica din argint 925. Monedele de dupa 1921 pina in 1947 erau din Ag500. Pentru o scurta perioada in 1947 s-au emis monede din Cu-Ni, dar apoi pina in prezent s-a revenit la compozitia initiala, recte Ag925.
In fiecare an ceremonia spalarii picioarelor se tine intr-una din marile catedrale din Anglia sau Tara Galilor. Initial, s-a tinut in Capela regala din Whitehall, mai tirziu mutindu-se in Westminster Abbey. Trebuie sa treaca circa 40 de ani ca acest ritual sa revina pentru a doua oara intr-o catedrala. In 2006, cind regina Elisabeta a II a a implinit 80 de ani, serviciul religios prilejuit de Maundy Thursday, (13 aprilie) s-a tinut in catedrala Guildford. Regina a daruit seturi de monede Maundy la 80 de barbati si 80 de femei, toti pensionari. Fiecare a primit 80 de pence in total in doua pungute, una alba si una rosie. Anul trecut ceremonia a avut loc in catedrala din Manchester.
In acest an, pentru prima data dupa 700 de ani, ritualul din Joia Mare a avut loc in afara Angliei sau Tarii Galilor, in 20 martie, la catedrala St. Patrick din orasul Armagh din Irlanda de Nord. Seturile Maundy in valoare nominala de 82 pence (egala cu virsta reginei Elisabetha) au fost oferite la 164 de pensionari (82 barbati si 82 femei) care s-au remarcat prin activitatile derulate in folosul comunitatii.

Bibliografie:
http://www.maundymoney.info/
http://www.geocities.com/traditions_uk/maundy.html
http://www.royalmint.gov.uk/Corporate/BritishCoinage/Maundy_Money.aspx
http://24carat.co.uk/mintagefiguresframe.html

Etimologie numismatica

Originea numelor monedelor nationale

(publicat in "Colectionarul Roman" nr.8/2007)

Termenul de numismatica provine de la cuvintul grecesc “nomisma”, preluat apoi de romani sub forma de “nummus”, dar si “nomisma/nomismatis” care inseamna moneda.
Cuvintul moneda provine de la un epitet al zeitei supreme romane Junona, sora si sotia lui Jupiter: Juno Moneta- adica “datatoarea de veste, cea care avertizeaza, vesteste” (“monere” in latina inseamna “a instiinta”). Supranumele a fost adaugat zeitei datorita faptului ca a salvat Roma de invazia galilor prin alarma pe care au dat-o faimoaselor gaste de pe capitoliu, care-i erau consacrate. Templul ei din Roma era folosit si ca atelier monetar, piesele care se bateau aici erau denumite monete. In privinta formei corecte a cuvintului (moneta sau moneda) exista mai multe opinii. Numismatul Octavian Iliescu sustine ca forma corecta este moneta deoarece toate derivatele acestui termen sunt cu t in structura si nu cu d (monetar, monetarie) si in plus termenul moneta a fost reintrodus in limba romana in secolul XIX prin filiera rusa (pe legendele rublelor care au circulat in cele doua principate in prima jumatate a secolului XIX rusii au folosit termenul moneta). Cert este ca in DEX sunt trecute ambele variante ca fiind corecte.
In Grecia antica se utilizau pentru monede denumirile folosite pentru greutati, deoarece moneda reprezenta o greutate echivalenta in metal pretios. Astfel, se foloseau obolul (0,728grame), drachma de argint (6 oboli), staterul din aur (4 drachme), mina (60 drachme) si talantul (600 de drachme). Mina si talantul erau monede de calcul, corespondenta lor valorica se realiza in functie de greutatea metalului ce-l detineau. Primele monede romane (secolul V BC) au fost libra (327,45 grame) si uncia (27,28 grame) cu subdiviziunile lor, apoi in primele secole ale imperiului au aparut denarii din argint care valorau 10 asi si aureus din aur.
Numele monedelor nationale provin fie de la denumirea unor monede mai vechi care au circulat pe teritoriul respectiv, de la greutatea initiala a monedei respective, de la numele metalului din care era confectionata, de la anumite inscrisuri sau simboluri de pe ea fie chiar de la denumirea tarii respective ori a unui erou national.
Incontinuare, prezentam in ordine alfabetica denumirile monedelor nationale aflate in circulatie in decursul secolului XX si etimologia lor, iar uneori si a monedei divizionare, fara pretentia de a epuiza subiectul. De altfel, la unele monede nationale nu am putut descoperi originea cuvintelor alese pentru a denumi respectiva moneda, asa ca nu au mai fost trecute in lista.
* * *
Afghani-denumirea monedei nationale a Afghanistanului deriva chiar din numele tarii. 1 afghan =100 puli (pul la singular). Pul este un cuvint persan care inseamna bani.
Aksa- a fost moneda nationala a Republicii Populare Tuva, intre 1921 si 1944 cind aceasta a fost incorporata fostei URSS. In tuvaniana si in alte limbi turcice aksa inseamna ban.
Ariary –Madagascar. Denumirea provine de la o moneda din secolul XVII care valora 720 de variraiventy. In prezent 1 ariary= 5 iraimbilaja.
Auksinas- Lituania, derivat din auksas adica aur in lituaniana.
Austral – veche moneda nationala a Argentinei intre 1985 si decembrie 1991, cuvint derivat din latinescul “australis” care inseamna sudic.
Baht- Thailanda, unitate de masura a greutatii aurului (1 baht=15,244 grame). Baht a devenit moneda nationala in 1940 fiind introdusa de regele Chulalongkorn. Pina in 1940 moneda nationala a Thailandei era tical, tot o unitate de greutate. Un baht se divide in 100 satang. Satang este un cuvint compus, format din “sata” –care inseamna suta si “anga”-parte, bucatica.
Balboa- Panama, derivat de la numele exploratorului spaniol Vasco Nunez de Balboa (1475-1517), care a descoperit Oceanul Pacific.
Birr- Etiopia. In limba amharica, o limba semitica vorbita de populatia din regiunea central-nordica a Etiopiei, birr inseamna “a fi alb”, dar si argint. Birr a fost, de asemenea numele local dat thalerilor Mariei Theresa care au circulat in zona in secolele XVIII-XIX. In 1894 Menelek II a emis o moneda de argint numita birr care era echivalenta thalerului austriac.
Bolivar- Venezuela, denumire inspirata de numele revolutionarului Simon Bolivar (1783-1830) cel care a fondat Bolivia in 1825.
Cedi- Ghana, in limba populatiei akan, cedi este denumirea data unei specii de scoica (cowrie) asemanatoare ghiocului care a fost folosita pe post de bani. 1 Cedi=100 pesewa. Pesewa provine de la pesewabo, cuvint in limba akan care denumeste semintele unei plante autohtone. In trecut era o unitate de greutate pentru cantitati foarte mici de aur.

scoicile moneda-cowrie
Colon- Salvador, Costa Rica –numele vine de la Cristobal Colon, numele spaniol al lui Christofor Columb (1451-1506), cel care a descoperit America.
Cent - subdiviziune monetara utilizata in diverse tari si al carui nume provine din latinescul “centum” –adica sutime. Cent-ul reprezinta a suta parte dintr-un Euro, sau dintr-un dolar in SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Barbados, Jamaica, Liberia, Singapore, Tivalu, Zimbabwe. Cent-ul este, de asemenea a suta parte dintr-un shilling in Kenya, Somalia, Tanzania si Uganda, dar si dintr-un gulden in Suriman si in Olanda (pina la introducerea euro), sau dintr-o rupee in Mauritius si Sri Lanka. Derivate de la cent si cu acelasi inteles sunt si urmatoarele subdiviziuni monetare: Sen (Indonezia, Malaezia, Brunei, Japonia, Cambogia), sene (Samoa de vest), seniti (Tonga) si senti (Estonia) dar si Centavo (Chile, Columbia, Cuba, Mexic, Ecuador, Salvador, etc) centesimo (Uruguay, Panama), Centimo (Costa Rica, Paraguai,Venezuela), Centime (Elvetia).
Cordoba- Nicaragua, sursa de inspiratie a fost numele exploratorului spaniol Francisco Fernandez Cordoba (1475-1526) cel care a descoperit pensinsula Yucatan.
Cruzado- a fost moneda nationala a Braziliei intre 1988 si 1990 (se diviza in 1000 cruzeiros). Cruzado vine de la verbul portughez “cruzar” –a purta/a avea o cruce. Au existat mai multe monede portugheze din aur sau argint care au circulat pe teritoriul Braziliei si care aveau pe revers o cruce.
Cruzeiro- Brazilia, provine din cuvintul portughez “cruz”-cruce.
Dalasi- Gambia. Se pare ca dalasi este denumirea dollarului in limba populatiei mandinka din vestul Africii.
Denar- Macedonia, derivat din “dinar”.
Dinar- Moneda nationala a mai multor tari fie din arealul fostei Iugoslavii (Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Yugoslavia) fie tari arabe (Algeria, Libia, Libia, Bahrein, Irak, Iordania, Kuwait). Dinar vine de la cuvintul latin “denarius”, ce s-ar traduce prin: “care contine 10” si a fost o moneda romana de argint ce valora 10 asi. A fost emisa prima data in 211 BC in timpul Republicii Romane.
Dirham- unitate monetara in Maroc, Emiratele Arabe Unite, dar si subdiviziune in Qatar si Libia. Dirham este forma araba a cuvintului grecesc drachma.
Dime- binecunoscuta moneda de 10 centi americani (si canadieni) isi trage numele de la cuvintul “disme” care in limba franceza veche insemna a zecea parte dintr-un intreg. Disme isi are originea in latinul decima-zecime.
Dobra- St. Thomas si Principe, dupa o veche moneda portugheza din aur, doubloon (care valora pe timpul lui John V, 2 johannes). Dobra vine din “dobro” care inseamna in limba portugheza veche–dublu.
Dollar- moneda nationala a SUA dar si a multor altor tari si tinuturi autonome (Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Bermuda, Antigua si Barbuda, Canada, Insulele Cayman, Insulele Cook, Grenada, Dominica, Montserrat, St Vincent si Grenadines, St. Kitts si Nevis, St. Lucia, Guyana, Anguilla, Fiji, Hawaii, Hong Kong, Jamaica, Liberia, Noua Zeelanda, Panama, Singapore, Trinidad Tobago, Zimbabwe, Insula Solomon). Totul a plecat de la thaler, prescurtare la Joachimsthaler o celebra moneda de argint batuta incepind cu 1519 in orasul Joachimsthal din Boemia Occidentala, (unde existau mai multe mine de argint) si care avea pe ea efigia sfintului Joachim. Joachimsthal inseamna, de fapt valea lui Joachim (“tal” in germana se traduce prin “vale”). Astazi, Joachimsthal, devenit Jachymov, se afla pe teritoriul Cehiei.
Dollarul a ajuns in SUA prin filiera spaniola. Monedele peso (din argint de calitate ca si thalerii) batute de spanioli (peso era divizat in 8 reali) au circulat atit in coloniile spaniole cit si in cele engleze. Englezii au botezat aceasta moneda din argint Daler, apoi Dolar, denumire inspirata de talerul care circula in Boemia Occidentala si cu care acestia erau familiarizati. Primii dolari au aparut pe teritoriul viitoarelor SUA in 1775, in timpul razboiului de independenta, si au devenit moneda nationala a SUA in 1792.
Semnul de identificare a dollarului, $, se scria la inceput 8, amintind ca dolarul spaniol (peso) valora 8 reali (vezi si explicatiile de la peso). Cele doua linii verticale din simbol se pare ca semnifica coloanele lui Hercule care apareau pe dollarul batut in Mexic.
Canada a adoptat dolarul si sistemul zecimal in 1858, Australia in 1966 iar Noua Zeelanda in 1967.
Alte denominatii derivate din thaler: tolar (Slovenia) talari, talero, daalder, rijksdaalder, riksdalder, rixdaler.
Dong- Vietnam, ad literram in vietnameza inseamna cupru .
Drachma- De-a lungul istoriei numele de drachma a fost purtat de o multitudine de monede emise de diversele state/orase/colonii grecesti. Drachma a fost emisa pentru prima data in jurul anului 450 BC in Athena si Aegina. Cel mai cunoscut simbol al drachmei grecesti este cu siguranta bufnita (aparuta prima data pe o tetradrachma aticca ca simbol al zeitei Athena), a care-i imagine a fost pastrata si pe reversul monedei de 1 euro grecesc.

In Grecia moderna drachma a fost introdusa ca moneda nationala in 1832 iar 2001 a fost inlocuita de euro. Cuvintul drachma provine de la verbul “dratto” care in limba greaca veche insemna “a insfaca o mana de…”. Initial, o drachma desemna o mana de 6 (“drax” in limba greaca) oboli/obeloi/obeliskoi, astfel fiind denumite niste frigarui/sageti din fier utilizate ca moneda in schimburile comerciale. Mai tirziu o drachma a devenit o unitate de greutate a argintului (de circa 4,36 grame), apoi o moneda de argint care valora 6 oboli. Subdiviziunea drachmei a fost lepton/lepta/lepto iar cuvintul inseamna mic, subtire. Lepta a desemnat intotdeauna o moneda cu valoare mica.

un drax- 6 oboli

Dram- Armenia, este derivat din drachma si in limba armeana inseamna bani
Euro- Uniunea Europeana, derivat de la Europa, acest nume a fost cistigator al unui concurs organizat in 1996. Termenul a fost inventat de un grup de elevi din Spania.
Escudo- Portugalia (pina la introducerea euro), Capul Verde- din latinescul: “scutum”-scut cu blazon.
Forint- Ungaria, Forint provine de la numele orasului italian Firenze-Florenta, unde in 1252 s-a emis o moneda de aur “fiorino d’or” numita in Ungaria florentinus si mai tirziu forint. Primul rege al Ungariei care a batut monede de aur dupa modelul florentin a fost Carol Robert de Anjou in 1325. Intre 1857-1892 forint a fost numele monedei care a circulat in Ungaria, parte a imperiului austro-ungar, si care mai era cunoscut sub denumirea de gulden austro-ungar sau florin austriac. Forintul a fost reintrodus in circulatie in 1946 dupa perioada de inflatie a pengo. Forintul se divide in 100 filler. In limba maghiara filler inseamna o cantitate mica de bani.
Franc- moneda nationala a Frantei (pina la introducerea euro, februarie 2002) dar si a altor tari foste colonii franceze sau nu. Franc deriva de la inscriptia in latina: “Francorum Rex Johannes Dei Gratia”, imprimata pe o moneda de aur batuta in 1360 de catre regele Jean II cel Bun.

un franc a cheval
In 1356, in plin razboi (cunoscutul razboi de 100 de ani) regele Frantei Jean II cel Bun este luat prizonier de catre englezi la Poitiers. Englezii au stabilit o rascumparare de 3 milioane de scuzi de aur. Dupa ce a platit rascumpararea, patru ani mai tirziu, Jean II a putut reveni in tara “franc” de la englezi, adica liber. La 6 decembrie 1360, din ordinul regelui se bate primul franc din istoria monedelor franceze, care-l reprezenta pe avers pe rege calare, de aceea moneda s-a mai numit si “franc a cheval”. Chiar daca piesei i-a ramas numele de franc, a trebuit sa fie asteptata revolutia franceza si imperiul pentru ca francul sa se instaleze ca moneda forte.
Cu toate ca francul francez, asemenea francului belgian si a celui luxemburghez, a fost inlocuit de euro, alti franci au supravietuit, ca francul elvetian, francul CFA si francul din Noua Caledonie si Polinezia.
Gourdi- Haiti. In 1804 sclavii negri din Haiti s-au rasculat impotriva stapinirii franceze. In lipsa unei monede nationale, conducatorul statului eliberat, Henri Cristophe, a introdus dovleacul (gourde –in limba vorbita in Haiti) care creste din belsug in aceasta tara, drept unitate de schimb. Mai tirziu, cind a fost introdusa moneda s-a pastrat vechea denumire de gourde, care amintea de perioada luptelor eroice pentru eliberare.
Guarani- Paraguay, provine de la numele unei populatiei care traieste in Paraguay si Bolivia.
Gulden- Olanda, Surinam, Aruba, Antilele olandeze. In limba olandeza gulden inseamna aur.
Hryvna –Ucraina. Hryvnia provine de la “grivna” care in rusa veche insemna “inel de git”, confectionat din argint sau aur, cu o valoare bine stabilita si care a fost utilizat in schimburile comerciale. Mai tirziu cuvintul a fost utilizat pentru a numi lingourile de aur sau argint de o anumita greutate. In secolul XI hryvna desemna o moneda care circula in zona Rusiei Kievene.
Inti- Peru, un regionalism din Quechua, Peru, insemnind soare, zeul suprem in cultura Inca.
Kina- Papua Noua Guinee. Este numele in limba papuana dat unor cochilii de scoici in forma de semicerc care au fost utilizate ca bani in schimburile comerciale in Noua Guinee. 1 Kina = 100 Toea. Toea erau denumite de bastinasi alte cochilii de scoici mai mici folosite odinioara ca bani.
Kip – Laos. In limba lao kip inseamna lingou. Kip a fost introdus ca moneda nationala in 1957 inlocuind piastrul emis de Indochina franceza. 1 kip este impartit in 100 att. Att deriva din denumirea unei vechi monede “Thai At” care valora o optime de fuang, o alta veche moneda .
Koruna, Krone, Kroon – au aceeasi etimologie, provin din cuvintul latin “Corona” care inseamna coroana.
Kuna –moneda nationala a Croatiei. Kuna in limba croata inseamna jder. Blanurile acestui animal erau folosite ca moneda de schimb in Evul mediu.
Kurus- subdiviziune a lirei turcesti, provine din cuvintul Groschen. Groschen isi are originea in cuvintul din germana veche “grosse”, provenit din expresia latina “denarius grossus”-adica denar gros/greu. Inainte de introducerea euro in Austria, groschen reprezenta o sutime dintr-un shilling.
Kyat- Myanmar. Ad literram, in limba burmesa kyat inseamna “rotund” si “plat”. Kyat a fost in secolul XIX o unitate de greutate, avind circa 16,33 grame.
Kwacha- moneda nationala in Malawi si Zambia. In limba bemba (vorbita in Zambia) inseamna “zori de zi”, “a se crapa de ziua” si isi are originea in sloganul nationalist zambian “New dawn of freedom” – adica “noii zori ai libertatii”. 1 kwacha Malawi =100 Matambala (tambala la singular). In limba indigena bantu inseamna “cocosel”. 1 kwacha Zambia =100 Ngwee. In limba bantu ngwee inseamna stralucitor.
Kwanza- Angola, provine de la numele riului Kwanza. Iar subdiziunea sa lwei, de la un afluent al riului Kwanza.
Lari- moneda nationala a Georgiei care a inlocuit rubla in 1993, cind au aparut cupoanele lari, care au fost retrase in 1995 si introdusa moneda lari. Lari este un vechi cuvint georgian insemnind o suma de bani adunata, o comoara/avere. 1 lari este egal cu 100 tetri. Tetri in georgiana inseamna alb, facind referire la culoarea monedelor de argint.
Lat- Letonia, este de fapt denumirea tarii in limba letona, “Latvija”. Lati si Latu sunt formele la plural.
Lempira- Honduras, este numele unui sef indian care s-a opus stapinirii spaniole.
Leone – Sierra Leone, nume derivat din denumirea tarii.
Leka – moneda nationala a Albaniei. Denumirea se pare ca vine de la o prescurtare a numelui lui Alexandru Macedon -“Leka i Madh “. Alta ipoteza sustine ca numele monedei nationale a Albaniei isi are originea in secolul XV si provine de la numele unui print albanez, Lek Dukagjini (1410-1481), contemporan cu Skanderbeg, care a luptat impotriva turcilor si a lasat albanezilor un cod de legi. Quintar/Quindarka, subdiviziunea leka, isi are originea in cuvintul albanez “qind” adica sutime.
Leva- Bulgaria, inseamna leu, vezi explicatia de la “leu”. Stotinki, subdiviziunea levei isi are originea in cuvintul slav “sto” adica suta si de aici stotinki=sutime.
Leu – asa cum se stie denumirea de leu a monedei noastre nationale vine de la leul rampant de pe reversul taleriilor de argint ai Tarilor de Jos care au circulat in tarile romane, in special intre 1650-1700.

Dupa acesta perioada talerii-leu (leeuwendaalder in limba olandeza, si taleri leonis in latina) au disparut treptat din circulatie, dar au ramas sub forma de bani de calcul, devenind moneda la care se raportau toate celelalte monede care au circulat efectiv pe teritoriul romanesc. Subdiviziunea leului, banul este cel mai vechi termen monetar folosit si astazi in limba romana, prima atestare documentara pare a fi in 1413. Ban isi are originea in numele monedelor voivodatelor Croatiei si Sloveniei: “dinarii banales”, sau simplu bani, care au circulat si in tinuturile locuite de romani incepind cu anul 1270. Aceste piese au fost bine primite in Tara Romaneasca, astfel ca Vladislav I (1364-1377) va emite prima moneda romaneasca cunoscuta cu numele de ban. Leva, moneda nationala a Bulgariei, are acelasi stramos ca si leul nostru.
Lilangeni- Swaziland. In limba swati langeni inseamna bani. Pluralul de la lilangeni este emalangeni.
Lira- Italia, Turcia, Malta, San Marino- numele isi are originea in unitatea de greutate libra/livra.
Lira sterlina (pound sterling) : moneda nationala a Marii Britanii dar utilizata si in multe alte tari. Denumirea de lira, sau livra, vine de la greutatea initiala de o livra (pound) a monedei. Pound provine de la cuvintul latin “pondus”, trecut prin “pund” in engleza veche. Prima lira a fost batuta de William Cuceritorul, regele normand care a cucerit Anglia in 1066. Lira initiala a lui William Cuceritorul era batuta in Turnul Londrei, astfel ca era denumita si “tower pound” sau “lira din turn” si cintarea o livra de argint. Lira era de aproape o jumatate de kilogram, si greu s-ar fi putut folosi in circulatie astfel ca erau utilizate unitati de greutate mai mica, cea mai utilizata fiind cea care corespundea la a 240-a parte dintr-o lira, numita penny. Acest sistem propriu de diviziune a lirei in 240 de penny a fost utilizat in Anglia pina in 1971 cind s-a trecut la sistemul zecimal. Greutatea lirei s-a diminuat treptat de la aparitie si pina azi. De exemplu, in perioada reginei Elisabeta I, prin 1602, greutatea lirei corespundea cu numai 120 de grame argint . Ulterior, lira engleza a fost definita in aur.
Completarea de “sterling” adaugata monedei engleze dorea sa intareasca faptul ca lira cintarea intr-adevar o livra de argint veritabil. Adaugirea a aparut intr-o perioada cind acuratetea sistemelor de masura lasa mult de dorit. Sterling este derivat de la cuvintul din engleza veche “Steorra”-adica stea si face referire la o mica stea ce aparea pe primii penny normanzi. Numele subdiviziunii lirei englezesti, penny, penig in engleza veche, provine din cuvintul din germana veche pfennig, adica ban/moneda.
Litas-Lithuania, derivat de la Lietuva, insemnind Lituania in limba lituaniana. Litai si litu la plural.
Loti- Lesotho, este un cuvint in limba sotho si isi are originea in denumirea lantului muntos Maloti din Lesotho. De altfel, forma la plural este Maloti.
Manat- Azerbaidjan, Turkmenistan – isi are originea in cuvintul rusesc “manyeta”, insemind moneda.
Mark (marca)- moneda nationala a celor doua Germanii inaintea introducerii euro. Mark a fost o unitate de greutate pentru aur si argint (mentionata inca din secolul VIII) utilizata in mai multe tari vest europene si care era egala cu aproximativ 8 uncii, sau o jumatate de pound. In secolul XIX marca era o mica moneda comuna care circula in statele germane si avea valori diferite. In 1873 dupa crearea imperiului german, marca din aur (egala cu 100 pfennig) a fost adoptata ca standard monetar si moneda de calcul in intreg imperiul. Cuvintul pfennig provine din limba germana care se folosea intre anii 750-1050 si inseamna moneda/ban. Pfennig era utilizat pentru a denumi denarii carolingieni. Pfennig-ul a fost timp de 500 ani singura moneda de circulatie pina la introducerea groschen in 1266. Un groschen valora 12 pfennigi. Anii dintre secolele VIII si XIII sunt cunoscuti ca “pfennigzeit”, anii de glorie ai pfennigului. Dupa introducerea marcii in 1873 pfennigul a devenit subdiviziune a acesteia, valorind o sutime dintr-o marca.
Markka- Finlanda, aceeasi etimologie ca si mark.
Metical- Mozambic. Cuvint portughez cu origine araba unde denumea o unitate de greutate pentru aur si alte metale pretioase.
Millime- este a mia parte a dinarului tunisian. Originea se gaseste in cuvintul francez “millieme” care inseamna miime.
Mongo- Mongolia, in limba mongola insemna argint.
Naira- Nigeria, forma modificata provinind de la cuvintul Nigeria
Nakfa- Eritrea. Nak’fa este numele unui oras din Eritrea situat in muntii Sahel si care a fost cartierul general al EPLF (Frontul popular de eliberare a Eritrea) in timpul razboiului purtat impotriva ocupatiei etiopiene. Nakfa a fost introdusa ca moneda nationala a Eritreei in 1998 si are ca subdiviziune centul.
Ngultrum- Bhutan. In dzongkha, o limba tibetana, ngultrum inseamna argint.
Ouguiya- moneda nationala a Mauritaniei isi are originea in cuvintul “ugya” (dintr-un dialect arab) inrudit cu “uqiyah” care in limba araba inseamna uncie. 1 Ouguyia se divide in 5 Khoums. Khoums provine dintr-un cuvint arab care inseamna cincime.
Ore – a suta parte dintr-o coroana suedeza (krona), norvegiana (krone) si a insulelor Feroe. Originea se afla in cuvintul din norvegiana veche „eyrir”, adica moneda de aur, care isi are radacinile in moneda romana aureus, (aurum in latina inseamna aur).
Paisa- subdiviziune a rupiei in India, Bangladesh (poisha), Nepal, Pakistan. Isi are originea in cuvintul sanskrit „padamsah” care inseamna sfert. Pina in 1950 in India si Pakistan paisa era egala cu un sfert de anna si 1/64 dintr-o rupee. Dupa trecerea la sistemul zecimal s-a pastrat denumirea de paisa chiar daca aceasta insemna sfert si nu mai reflecta oarecum realitatea.
Para- Este a suta parte dintr-un dinar in mai multe tari desprinse din fosta Iugoslavie (Bosnia- Hertegovina, Croatia, Yugoslavia). Cuvintul vine din limba turca (desemnind o moneda de valoare mica) fiind imprumutat din persana unde insemna fragment sau particica.
Pa’anga- Tonga, in limba tongana insemna un fel de boabe de fasole care au fost utilizate cindva ca bani. 1 Pa’anga este egala cu 100 Seniti. Seniti in limba tongana inseamna sutime.
Pataca, Macao- Numele deriva de la o foarte populara moneda care a circulat in Asia si anume peso mexican, numit in portugheza pataca mexicana.
Peseta-Spania inainte de euro. Peseta este diminutivul lui peso –greutate. Spania a adoptat prima data denumirea de peseta pentru moneda nationala in 1859 si cu exceptia perioadei 1864-1868 aceasta denumire s-a pastrat pina la introducerea euro.
Peso- moneda nationala in multe tari, in general vorbitoare de spaniola (Mexic, Cuba, republica Dominicana, Columbia, Uruguay, Chile, Guineea Bisau- pina in 1997, Argentina, Philipine.
Peso in spaniola insemna greutate (la cintar), iar originea si-o are in cuvintul latin “pensum”. Peso a fost introdus in Spania de regele Ferdinand si regina Isabella, care au reformat sistemul monetar spaniol in 1497. Peso nu a intrat in folosinta comuna pina in timpul lui Charles I (imparatul Charles V). Initial, peso se diviza in 8 reales. Submultiplii peso au devenit baza sistemului monetar bazat pe argint din timpul imperiului spaniol de dupa reforma monetara din 1772-1786. In America peso era numit “piece of eight” sau “spanish milled dollar”. Peso a ramas moneda principala in cele mai multe colonii spaniole din continentele americane si dupa ce acestea si-au obtinut independenta. Cind aceste tari au trecut la sistemul zecimal, in unele peso a fost inlocuit cu denumiri locale: sol in Peru, bolivar in Venezuela, sucre in Ecuador, colon in Salvador si Costa Rica, balboa in Panama, lempira in Hoduras, quetzal in Guatemala, cordoba in Nicaragua si boliviano in Bolivia. Alte tari au pastrat denumirea de peso. Acolo unde denumirea oficiala a fost schimbata peso continua sa se foloseasca in limbajul popular.
Piaster/Piastre- subdiviziunea lirei in Egipt, Siria , Liban si a dinarului iordanian isi are originea in cuvintul italian “piastra”, care inseamna placa subtire de metal.
Pound – moneda nationala a Marii Britanii, Irlanda, Insulele Falklan, Egipt, Sudan pina in 1992, Cipru, Liban, Siria. Vezi explicatia de la lira sterlina
Pula – moneda nationala a Botswanei. Denumire care multora le stirneste risul nu inseamna altceva decit: “ploaie”. E adevarat, in limba setswana. 1 Pula=100 Thebe. In bantu thebe inseamna scut.
Quetzal: Moneda nationala a Guatemalei. Quetzal este denumirea unei pasari autohtone cu penajul verde auriu, deosebit de frumoasa, devenita simbol national al Guatemalei si al carui nume stiintific este “Pharomachrus mocinno”. Quetzal simbolizeaza libertatea deoarece se spune ca nu poate supravietui in captivitate. Pasarea apare pe steagul si stema Guatemalei.

Rand- Africa de sud . Numele vine de la “Witwatersrand”, cuvint afrikaans (care s-ar traduce prin “muntii apelor albe”). Witwatersrand este un lant muntos din Africa de sud lung de circa 100 km, unde se gasesc circa 40% din resursele de aur ale planetei. In zona s-a construit Johannesburgul. O moneda celebra emisa de Africa de sud este Krugerrand a carei denumirea vine de la numele fostului presedinte sudafrican Paul Kruger(intre 1883-1900) a carui figura este pe aversul monedei.
Rappen -Elvetia, este subdiviziunea francului elvetian. Rappen deriva de la numele contele Rappolstein care a emis in secolul XIV un pfennig inchis la culoare, numit pfennig negru. Exista ipoteza ca de fapt rappen isi are originea in vechea limba germana de sus unde rapp insemna negru iar rappe sau rabe –corb, pasare care apare pe o moneda medievala din zona cantoanelor elvetiene.
Real- Brazilia, in limba portugheza inseamna “regesc”, dar si autentic/veritabil
Riel- Cambodgia, in limba khmera “riel” inseamna “ceva care straluceste/stralucitor”
Renminbi yuan- denumirea completa a monedei nationale a Chinei. In limba chineza inseamna “banii poporului”. Ad litteramYuan inseamna “obiect rotund”. 1 Yuan =100 Fen. In limba chineza fen inseamna sutime.
Rial – Iran, Oman-este versiunea persana a cuvintului arab “riyal” care deriva din cuvintul spaniol “real”, adica regal dar si veritabil/autentic.
Ringgit- Malaezia, Brunei- in limba malay ringgit inseamna “crestat” si face referire la monedele spaniole serate din argint care au fost utilizate in zona.
Riyal- mai multe tari arabe (Qatar, Arabia Saudita), deriva din cuvintul spaniol “real”- adica regal dar si veritabil/autentic.
Rubla- Russia, Belarus, Tadjikistan- provine din cuvintul rus “rubl” care inseamna bara de argint si verbul “rubit” –a taia in bucatele, a portiona. O rubla se divide in 100 de kopeici. Primele kopeici au fost emise in 1534, iar o kopeica era egala cu doua denga din argint. Denga in limba rusa inseamna ban. Kopeicile erau confectionate din sarma groasa de argint, de aceea mai erau numite si bani de sarma. Greutatea lor varia intre 0,5-0,7 grame de argint si aveau un diametru de 15mm. Atit denga cit si kopeicile avea reprezentate pe ele un calaret. Pentru a le putea deosebi usor, calaretul de pe kopeici tinea in mana o lance iar cel de pe monedele denga o sabie. De la cuvintul lance in limba rusa provine numele kopeicilor.
Rufiyaa- Maldive, provine de la rupee.
Rupee-India, Pakistan, Nepal, Mauritius, Seychelles, Indonezia, Sri Lanka, din cuvintul sanscrit “rupya” care se traduce ca “argint”.
Shekel-Israel, literar cuvintul inseamna greutate, si a fost o unitate de greutate care avea cam 12 grame. 1 shekel=100 agorot (agora la singular). Originea “agora” se gaseste in Torah. Cuvintul a fost preluat din expresia “agorat kessef” insemnind “bucata de argint”.
Shilling-Kenya, Uganda, Tanzania, Somalia, Austria (pina la euro), provine din limba engleza veche, verbul “scilling”- a imparti/divide
Sol-Peru, sol inseamna soare, iar in cultura inca este numele zeului soare.
Som - Kyrkistan, in limba kirkiza inseamna pur, curat (despre aur).
Somoni – Tadjikistan, nume dat in onoarea lui Ismoil Somoni, fondatorul primului stat samani (tdjik).
Sucre – Ecuador. Antonio Jose de Sucre a fost un revolutionar sud american care a luptat impotriva spaniolilor, si al doilea presedinte al Boliviei, (primul fiind Simon Bolivar)

(Antonio José de Sucre y Alcalá (3.02.1795-4.06.1830)

vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Jos%C3%A9_de_Sucre

Sum –Uzbekistan, in uzbeca inseamna pur, curat (referitor la aur).
Tala- Samoa de vest, unitate monetara a carei denumire in limba samoana inseamna dollar. 1 Tala este egal cu 100 sene. Sene in samoana inseamna sutime.
Taka- Bangladesh, moneda nationala isi trage numele de la cuvintul “tanka” din limba sanskrita, utilizat pentru a denumi o moneda de argint care a circulat din antichitate si pina in perioada medievala. Cuvintul taka a fost folosit in intreaga Indie cu diferite intelesuri. In India nordica reprezenta o moneda din cupru care valora 2 paise, in sudul Indiei era egala cu 4 paise sau 1 anna. Numai in Bengal taka era egala cu o rupie. 1 Taka=100 paise. Paisa provine dintr-un cuvint sanskrit care insemna patrime. Paisa (pl. paise) este si subdiviziunea rupiei in India, Pakistan, Nepal.
Tenge – Kazakstan, tenga in Uzbekistan si tene in Turkmenistan. Au aceeasi etimologie. In limba kazaka, uzbeka dar si in alte limbi turcice inseamna balanta/cintar.
Tolar- Slovenia, are aceeasi origine ca si dollar, adica provine de la thaler.
Tugrik- Mongolia, subdiviziune a monedei nationale, mongo. In limba mongola “togrok” inseamna rotund.
Yen- Japonia, ca si Yuan (China) si Won (Coreea) provin dintr-un vechi cuvint chinez care inseamna “obiect rotund”. Primul yen a fost emis in 1869 si a devenit oficial unitate monetara a Japoniei in 1871 in urma reformei monetare cind a fost suspendata circulatia banilor de hirtie emisi de diversele clanuri, shogunate, aflate in circulatie inca din secolul XVI.
Zaire- Congo. Deriva din cuvintul “nzere” care in limba kikongo inseamna riu.
Zloty- Polonia, in limba poloneza inseamna “de aur”, provine de la cuvintul “Zoloto” care in limbile slave inseamna aur.

Bibliografie:
1.Jacques Dierickx- Etymologie & folklore numismatique, Revue “Les Numismates de Bruxelles” n° 427 et 428, mai-juin 1999
2.Omer Yalcinkaya – Origins of world currency names, pe http://www.ibns.it/money/OriginsCurrencyNames.htm
3.http://en.wikipedia.org/
4.http://www.treasurerealm.com/coinpapers/dictionary/dictionary.html
5.Une Brève Histoire du Franc de 1360 à 1803, André MATHIEU, membre de la Société de Numismatique du Nord de la France, pe http://numisnord.free.fr/francsomma.htm
6.Enciclopedia Britannica 2001
7.Adina Berciu-Draghicescu- Arhivistica si documentaristica, Partea I, Stiinte auxiliare ale istoriei, pe http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/arhivistica/1cuprins.htm
8.http://www.moneymuseum.com/standard_english/raeume/glossar/glossar.htm
9.Coman Lupu- Din istoricul numelor de monede in limba romana, Editura Universitatii din Bucuresti, 2006

Cowrie-scoicile bani

(articol publicat in "Colectionarul Roman" nr.11/2007)

Cowry sau cowrie (in limba engleza) sunt niste moluste marine (un fel de melc) din specia Cyprae (familia Cypraeidae) cu cochilia frumos colorata, care traiesc, in general in regiunile tropicale. Cochilia este foarte neteda si stralucitoare (asemenea portelanului) si are o forma ovoida cu o lunga, ingusta si crestata deschizatura. Sunt asemanatoare cu ghiocurile folosite de tiganii nostri la ghicit... viitorul (sic!). Ghiocul face parte si el din aceeasi familie de moluste. Tigancile, sau ca sa nu fim acuzati de discriminare, femeile de etnie rroma, care nu au salbe de galbeni la git poarta margele confectionate din cochilii de cowrie, fara a sti ca in multe zone ale globului aceste cochilii au jucat rolul de bani.
La multe triburi cochiliile de cowrie simbolizeaza feminitatea, fertilitatea, si se considera ca au puteri magice, protectoare pentru cel care le poarta, fiind utilizate in diverse practici ritualice.

Cowrie in mediul natural

Cochiliile utilizate ca monede provin, in general de la specia Cypridae moneta. Acestea se gasesc in special in Oceanul Indian dar si in Oceanul Pacific. Marimea cochiliilor variaza intre 5mm si 15 cm.
Diferite specii de cowrie

Aceste cochilii au fost utilizate ca instrumente de schimb, proto-bani, o perioada foarte indelungata (circa 4000 de ani) incepind din cele mai vechi timpuri. Erau rezistente la uzura, se puteau spala usor si erau realtiv greu de falsificat. Aceste atuuri au facut ca ele sa fie utilizate ca “bani” pe o arie geografica foarte vasta cuprinzind zone din Africa, Asia, Australia, Oceania. Erau colectate din zona insulelor Maldive, Sri Lanka, de-a lungul coastei Malabar, din Borneo, din alte insule din estul Indiei, si din numeroase zone ale Africii.

Se pare ca primii care au utilizat cowrie ca echivalenti generali si mijlocitori ai schimbului de marfuri au fost chinezii. In China s-au descoperit cochilii de cowrie in mai multe situri arheologice datate ca apartinind Epocii de piatra. Se pare ca aici cowrie erau atit de importante incit in pictogramele care fac referire la bani este cuprins si un simbol pentru cowrie :貝
Tot in China au aparut si primele falsuri/imitatii ale cowrie facute din os, piatra, coarne de animale, lut, bronz etc., dar si inscriptii pe cochilii care atestau scopul acestora: daruri, recompense etc. In morminte cipriote antice s-au descoperit cowrie din aur, iar in altele etrusce specimene din bronz. In Thailanda s-au gasit imitatii din plumb.
In vestul Africii cowrie au fost utilizate ca intermediar al schimburilor de marfuri pina la mijlocul secolului XIX si in anumite regiuni pina la inceputul secolului XX (in vestul Africii).
In secolul XVIII cowrie au jucat un rol important in comertul cu sclavi negri din Africa. Cowrie-bani erau aduse din Maldive in zona Mediteraniana de comerciantii arabi care le transportau apoi peste Sahara. In acelasi timp comercianti englezi, portughezi, olandezi si francezi transportau scoicile-bani pe coasta de vest a Africii. Aici cumparau sclavi dind la schimb cowrie. Sclavii erau dusi in Lumea Noua. Astfel, s-au carat mii de tone de cowrie. De exemplu, in 1849 prin portul Liverpol s-au importat 240 tone de cowrie. Datorita inflatiei valoarea acestor « bani » a inceput sa scada, ducind in curind la disparitia lor de pe piata datorita devalorizarii accentuate si aparitiei monedelor marunte. Cowrie au reaparut pentru scurt timp in perioada crizei economice din 1930.

un portofel plin cu ...bani!

Valoarea cochiliilor era foarte variata de la o regiune la alta, de la un trib la altul, de la o perioada la alta. In Uganda cowrie au fost introduse de negutatorii arabi pe la sfirsitul secolului XVIII si au devenit principala masura a unei marfi in secolul urmator. Astfel, la inceputul secolului XIX cu 2 cowrie puteai cumpara o femeie, pretul crescind catre 1860 la 1000 cowrie. Amuzant, dar in aceeasi perioada o capra era evaluata la 500 cowrie, deci o jumatate de femeie. La mijlocul secolului XIX in Muniyoma, o regiune intre Chad si Nigeria, veniturile regale erau estimate la circa 30 milioane de cowrie, iar fiecare barbat trebuia sa plateasca anual o taxa regelui de 1000 de cochilii, alte 1000 de cowrie pentru fiecare bou detinut si 2000 pentru fiecare sclav din posesie.
In tarile africane de pe coasta vestica cochiliile erau adunate in siraguri de 40-100 de bucati , iar 20-50 de astfel de siraguri de cowrie faceau un dolar.
In secolul XVI in Niger uncia de aur era evaluata la 8-16 mii de cowrie. Intre 1850-1860 s-a ajuns la 25-38 mii de cochilii la o uncie de aur. Un bou il puteai lua in 1850 cu 9000 de cowrie iar in 1892 cu 60 mii. In Benghal circa 3840 de cowrie faceau o rupie. La mijlocul secolului XIX cu 100.000 de cowrie se putea cumpara o nevasta tinara. In Togo in 1896, 4000 de cowrie echivalau cu o marca germana, in Tanzania (in 1880), 4-5000 de cowrie faceau un thaler Maria Theresa , iar in 1890 in Congo cu 30-60.000 de cochilii puteai cumpara un sclav. In 1924 in Noua Guinee 5 cowrie valora un purcelus.
Insulele Maldive au fost considerate mult timp centrul mondial al comertului cu cowrie. Incepind cu secolul XIX raspindirea utilizarii de monede metalice au facut ca astazi din Maldive sa se mai exporte doar citeva maini de cochilii de cowrie. Pentru a comemora importanta acestei moluste fiecare bancnota din Maldive are pe ea imaginea unei perechi de cochilii cowrie.

Numele monedei nationale a Ghanei, cedi, isi are originea in denumirea data cochiliilor de cowrie in limba populatiei bastinase akan care le-a utilizat ca proto-bani. Si kina, moneda utilizata in Papua Noua Guinee aminteste de scoicile- bani folosite odinioara. Moneda actuala de 1 cedi are pe una din fete imaginea unei cowrie.
Bibliografie:
1. Larry Allen-Encyclopedia of money
2. Alice Quiggin- A survey of primitive money
3. Jan Hogendorn, Marion Johnson-The Shell Money of the Slave Trade, in African Studies (No. 49), 2003
4. Bonaparte, Yosef, "The Cowrie-Money in West Africa Colonies: the Twentieth Century Puzzle" (The University of Texas at Austin, 2003).
5. Emmanuel Yiridoe-Economic and sociocultural aspects of cowrie currency of the Dagaaba of Northwestern Ghana aspects, Nordic journal of african studies 4(2):17-32 (1995).

Crucile monede din Katanga

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr.9/2007)

Katanga este o provincie de sudul Republicii Democrate Congo foarte bogata in cupru, cobalt, staniu, uraniu si diamante. Bastinasii utilizau aceste bogatii naturale inca dinaintea colonizarii europene din secolul XIX. Din 1884, firme belgiene au inceput sa exploateze resursele minerale astfel ca zona s-a dezvoltat mult mai intens decit restul tarii. Colonie belgiana, Congo isi obtine independenta in iunie 1960, iar in 1961 provincia Katanga devine stat separat de Congo. In 1963 Katanga (sau Shaba- care in limba swahili inseamna cupru) este incorporata cu forta in Congo. Crucile Katanga, numite si Handa, sunt o forma de bani primitivi, utilizate inca din secolul XI si pina in 1920 in tranzactiile comerciale dintre triburile din provincie. Handa sunt, de fapt niste lingouri din cupru avind forma de cruce. Ele variau ca dimensiuni si greutate. Aveau, in general, intre 13 si 26 cm lungime circa 1,5-2 cm grosime iar greutatea era intre 0,5kg si pina la 2,5kg. Se obtineau prin turnarea cuprului topit direct in mulaje facute in nisip, lut sau piatra. Dupa ce erau scoase din mulaj crucile uneori erau slefuite.
Crucile Katanga au fost utilizate in decursul istoriei pentru scopuri politice, comerciale sau sociale. Cercetarile arheologie efectuate in provincia Katanga au scos la iveala faptul ca pina in secolul XIV lingourile de cupru se turnau in doua forme: H si X. Astfel de handa s-au gasit in morminte fiind legate de gitul mortilor ca simbol al prestigiului si bogatiei defunctului. Aceste handa erau mai mici avind maxim 15 cm lungime. Au fost descoperite exemplare si de citiva mm lungime. In secolul XV misionarii portughezi au introdus in zona crestinismul si bineinteles simbolul crucii, astfel ca handa a luat forma de cruce fiind asociata cu noua religie si capatind noi semnificatii mistice. In secolele 18-19 crucile Katanga erau simboluri ale puterii diverselor regate care se luptau pentru controlul resurselor de cupru, dar erau utilizate si pentru cumpararea unei neveste sau a unei capre ori un pistol.
Valoarea de schimb a crucilor Katanga a variat functie de perioada istorica, regiune si context. La sfirsitul secolului XIX, cu o cruce obisnuita puteai cumpara 10 kg de faina sau 5-6 gaini ori 6 topoare sau 4 kg de cauciuc. Un pistol se cumpara cu 10 cruci iar pentru o sotie trebuia sa platesti circa 14 cruci mari. In prezent, pretul unei astfel de cruce-moneda avind lungimea de 24cm este in jur de 125 $-200 $.
In 1961 in Katanga s-au emis pentru scurt timp doua monede din cupru de 1 si 5 franci care aveau pe ele, ca un omagiu, vechile simboluri handa.


Bibliografie:
1. http://www.hamillgallery.com/CURRENCY/KATANGACURRENCY/KatangaCurrency.html
2. http://www.joelscoins.com/odd.htm#katanga
3. http://www.pomexport.com/1images/PrimMoney.htm
4. Larry Allen-Encyclopedia of money, 1999, ABC-CLIO, Inc.,Santa Barbara, California