Tirg filatelic si numismatic de iarna la Brasov

La sfirsitul acestei saptamini, mai precis pe 15 noiembrie, va avea loc la International Trade Center Brasov Tirgul filatelic si numismatic de iarna. De la acest tirg se va putea cumpara primul numar tiparit al revistei "Colectionarul Roman", revista ce apare sub patronajul nou infiintatei Asociatii Numismatice Romane.



Cei care nu ajung la tirg vor putea achizitiona revista prin posta. Detalii suplimentare gasiti pe: http://transylvanian-numismatics.com/phpBB/index.php si http://www.colectionarul-roman.ro/

Formele monedei (I)

(articol aparut partial in revista Colectionarul roman nr. 10/2007)

Monedele sunt piese metalice care, in general, au forma rotunda. De ce? In primul rind forma rotunda este mai putin predispusa la eroziune, apoi monedele discoidale sunt usor de manipulat si nu in ultimul rind de utilizat in automatele pentru vinzarea diverselor produse.
Cu toate acestea in decursul istoriei au existat si emisiuni monetare comune cu forme diferite de cea rotunda: patrate, dreptunghiulare, rombice, hexagonale, pentagonale, evantai (acestea ,de fapt erau fragmente de moneda obisnuita taiate pe lungimea razelor cu scopul de a suplini lipsa de moneda marunta) etc, sau monede discoidale cu gaura patrata sau rotunda in centru.
In zilele noastre pentru ca piesele comemorative sa fie mai atractive pentru colectionari (in conditiile in care mai toate tarile emit astfel de monede) designeri monetari, mai mult sau mai putin ingeniosi, au schimbat aspectul clasic, de disc, al monedelor alegand uneori forme destul de stranii. Bineinteles, ca astfel au crescut si cheltuielile de emitere, dar monedele cu forme atipice se emit, in general, pentru colectionari dispusi la a plati in plus pentru o curiozitate.
Forma rotunda a ramas totusi etalonul pentru sistemele monetare actuale. In prezent, circa 50 de tari (printre care si Romania) au emis sau emit monede pentru circulatie comuna sau comemorative avind alte forme decit cea rotunda.
Monede rotunde cu gaura. Asa cum scriam mai sus pot fi mai multe tipuri de gaura in planul monedei: centrala rotunda; gaura patrata; gaura excentrica de forma ovala sau rotunda. Singurele monede romanesti avind forma clasica de cerc dar dotate cu gaura rotunda centrala au fost emisiunile de 5,10,20 bani 1905-1906 si cele din 25 si 50 bani din 1921. Exista o asociatie a colectionarilor de monede si jetoane cu gaura centrala: Worldwide Holey Tokens & Coins Collectors Club (WHTCCC), infiintata in 1998 in Italia. O lista detaliata cu tarile si tipurile de monede cu gaura emise in secolul 19 se gaseste la http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/PAUL/19century.html iar pentru secolul 20 gasiti la adresa: http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/20century/ si la adresa http://www.geocities.com/RodeoDrive/Mall/2326/VGcoins.html chiar un catalog virtual cu o parte din monedele cu gaura centrala emise in secolul 20. Paginile sunt rodul muncii celor de la WHTCCC . In tarile din Asia de Est (China, Japonia etc) s-au batut inca de la inceputurile circulatiei monetare, monede de forma rotunda si avind in centru o gaura patrata.
Monede bimetalice-

foto: rose farthing

Ideea monedelor bimetalice nu este noua. In timpul domniei lui Charles I in Anglia intre 1625-1649 s-a batut o moneda numita “rose farthing” care avea incastrata o pana de alama in corpul monedei din cupru cu scopul de a ingreuna falsificarile. Prima moneda bimetalica din timpurile moderne a fost piesa de 500 lire italiene emisa in 1982. In prezent, circa 105 tari emit monede bimetalice. Mondele bimetalice clasice sunt formate din doua piese: una avind forma de coroana circulara/inel si cealalta, piesa din mijloc, de forma rotunda care se potriveste perfect in coroana circulara. Cele doua piese componente sunt din metale diferite (de culori diferite): aur alb si galben, aur si argint, argint si titan, argint si nichel, otel inoxidabil si bronz aluminiu, alama si nichel etc. La unele emisiuni comemorative cele doua piese componente ale monedei au forma neregulata. Pentru mai multe informatii despre monedele bimetalice (dar si trimetalice) se poate accesa clubul colectionarilor de monede bimetalice (Worldwide bimetalic collectors club) la adresa: http://wbcc-online.com/ , grup infiintat in 14 septembrie 1996. Site-ul este cea mai importanta sursa de informatii despre monedele bimetalice si nu numai, fiind in permanenta actualizat si dotat cu o galerie de imagini impresionanta.

Monede trimetalice.

Este vorba despre monedele confectionate din trei piese din metale diferite (deci, metalele nu sunt combinate ca intr-un aliaj obisnuit, de fapt culoarea difera-uneori piesele componente sunt din aliaje metalice) si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice mai sus prezentate. Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin. Centrul monedei este din bronz aluminiu, coroana circulara interioara este din nichel iar coroana din exterior dintr-un aliaj de cupru-aluminiu si nichel. In 2001 si Somalia (mare producator de monede pentru colectionari cu forme dintre cele mai ciudate) emite o piesa trimetalica color din aur si argint cu valoarea nominala de 250 shillingi pentru al celebra pe Mozart.

Monede cvadrimetalice

De la aparitia acestui articol in revista "Colectionarul roman" si pina in prezent lumea monedelor s-a imbogatit cu noi forme pe care le vom prezenta in interiorul articolului de fata. Asa este cazul monedei cvadrimetalice. Nu este vorba despre o moneda dintr-un aliaj de 4 metale ci asa cum v-ati dat seama despre o moneda confectionata din 4 piese din metale diferite si imbinate asemanator binecunoscutelor monede bimetalice sau trimetalice. Au trecut doar 13 ani de cind Franta a emis in 1994 prima moneda trimetalica cu valoarea nominala de 20 franci, care celebra 100 de ani de la infiintarea jocurilor olimpice moderne de catre Pierre de Courbertin si iata ca binecunoscuta monetarie Pobjoy realizeaza pentru Insulele Virgine Britanice o bijuterie. Moneda este alcatuita din trei inele concentrice din argint, palladiu si aur iar piesa din centru este din platina. Valoarea nominala este de 1 royal, (sau ryal in engleza), denumire amintind de vechea moneda spaniola care in lipsa monedelor marunte a fost deseori taiata in 4, piesele obtinute numindu-se quarter, care mai tirziu vor da numele piesei de 25 de centi americani. De aici si ideea de a realiza moneda actuala din 4 metale. Pe inelul exterior se observa cele 4 puncte cardinale asezate in virfurile binecunoscutei cruci de pe piesa de 8 reali spanioli. Apoi o parima, 2 marlini si 2 delfini (foarte intilniti in apele marii Caraibilor) iar in inelul central un soare care are in interior o corabie din secolul XV. Ideea monedei din 4 metale a izvorit si in tema aleasa pentru aceasta emisiune. Marinarii secolului XV credeau ca lumea este alcatuita din 4 elemente primordiale: aer, apa, pamint si foc.
Pretul acestei spectaculoase incercari de inginerie monetara este de circa 590 de lire sterline si se poate procura de pe site-ul monetariei Pobjoy, http://www.pobjoy.com/.
Monede ovale- In 2005 pentru a comemora 20 ani de descoperirea epavei Titanicului, Liberia a emis o moneda de 10 dollari din argint de forma ovala care avea incastrata o bucatita de carbune scoasa de pe epava Titanicului. Moneda prezenta pe avers Titanicul avind fragmentul de carbune pozat exact in locul unde se afla buncarul de carbune. Tirajul a fost de 5000 exemplare. Tot in 2005, Mongolia emite o moneda ovala din argint cu valoarea nominala de 500 tugrik avind pe una din fete imaginea unui leopard de zapada realizat din niobiu. Este de fapt o moneda bimetalica argint-niobiu, fiind prima de acest fel din lume.

Monede triunghiulare- (pot fi si cu laturile arcuri de cerc). Primele emisiuni romanesti de acest fel sunt cuprinse in setul de 3 monede din argint 999 din 2002 si cu valoarea nominala de 50 lei: “Rezervatii si parcuri nationale ale Romaniei” –Retezat, Pietrosul Mare si Piatra Craiului (tiraj 500 seturi). In 1998 Bermuda a emis o moneda de 3 $ din argint cu acest aspect. In 2003 in insulele Cook se emite o moneda cu valoarea de 2$ avind forma de triunghi cu laturile drepte dar colturile rotunjite.
Monedele patrate- In Olanda intre 1941 -1943 s-a emis o moneda de 5 centi din zinc de forma patrata. In 2002 Monetaria Statului ne rasfata cu un set de trei monede de forma patrata cu colturile rotunjite din aur 24 k cu valoarea nominala de 500 lei: “Monumente de arta feudala crestina” –Manastirea Bistrita, Palatul Mogosoaia si Biserica Coltea (tiraj 250 seturi). Diverse tari au emis monede comune avind forma patrata: Sri Lanka (piesa de 5 centi 1991), Aruba (50 centi si 5 florin), Swaziland, etc. foto: taler Klipee
Monedele rombice (Diamond-shaped, in engleza)- Mai multe tari au, ori au avut in circulatie monede de forma rombica cu colturile rotunjite: Myanmar, India, Bhutan, Bahamas and Netherlands, Pakistan etc. Exista si emisiuni comemorative care au aceasta forma. Unii taleri klipe aveau forma de romb.
Monedele dreptunghiulare- Inainte de era Meiji (inainte 1868) in Japonia predominau monedele patrate sau dreptunghiulare. Dupa 1868 toate monedele emise in Japonia au avut forma rotunda considerindu-se ca acestea erau mai usor de manuit si mai rezistente la eroziune. In 1981 Tonga emite o moneda de forma dreptunghiulara cu colturile rotunjite din argint (24,5 gr Ag 999) si cu valoarea nominala de 1 Pa’anga. Este o moneda comemorativa din seria World Food Day.

Monede poligonale- sunt monede a caror forma geometrica este de poligon cu un numar de laturi variind intre 5 si 12. Cu cit moneda are mai multe laturi cu atit mai mult se apropie de forma rotunda crescind astfel stabilitatea la eroziune. In general, monedele poligonale au unghiurile rotunjite.
Monede pentagonale – Intre 1940-1950 in Yemen au circulat monede avind forma de pentagon.
Monede hexagonale- Republica Myanmar a emis monede hexagonale din bronz cu valoarea nominala de 25 pyas in 1986, 1991,emisiuni FAO. Monede heptagonale- Moneda britanica de 50 pence are aceasta forma. Are colturile rotunjite pentru a avea un diametru constant si pentru a putea fi recunoscuta de automatele de produse alimentare etc. Multe tari si tinuturi au emis monede avind forma de heptagon (Irlanda, Polonia, Uganda, Papua Noua Guinee, Barbados, Gibraltar, Insula Man etc). Monede octogonale- Primele monede romanesti avind forma de octogon s-au emis in 2001 si au fost monede comemorative pentru colectionari. Setul de 3 monede romanesti comemorative din argint din 2001 “Pionierii aviatiei romanesti” sau setul de 4 monede de aur din acelasi an “tezaurul de la Pietroasa”.

Monede eneagonale (poligonale cu 9 laturi): Tuvalu a emis o moneda cu forma de poligon cu 9 laturi cu valoarea nominala de 1 dollar 1985.
Monede decagonale- Primele si deocamdata singurele monede romanesti avind forma de decagon au aparut in 2004 intr-un set de 2 piese din argint 999, cu valoarea nominala 500 lei din seria “Monumente de arta feudala crestina” – Biserica Trei ierarhi din Iasi si Biserica Cotroceni din Bucuresti, (tiraj jenant de 500 seturi). Piesa de 5 dolari Hong Kong emisa intre 1976-1979 avea forma de decagon.

Endecagon (poligon cu 11 laturi): Dolarul emis de canadieni in 1987 are forma unui poligon cu 11 laturi.
Dodecagon- Moneda de 5000 lei din aluminiu pusa in circulatie in 2001 are forma unui poligon cu 12 laturi, cu colturile rotunjite. Este prima si deocandata singura moneda romaneasca de circulatie care nu mai respecta traditia formei rotunde. Va avea putere circulatorie pina la 31 decembrie 2006. Alte tari care au realizat astfel de monede: Canada, Tanzania, Swaziland, Argentina
Monede cu marginea festonata sau monedele “floare” (in engleza “Scallop-shaped”sau „flower-shaped”)- Monedele avind marginea festonata sau sub forma de floare sunt destul de comune. In Israel inca din 1960 au fost puse in circulatie piese care aveau forma de floare. Intre 1973-1984 in Bangladesh a circulat piesa de 10 poisha care avea marginea festonata. Intre 1974-1975 in Bhutan a circulat moneda de 10 chetrum avind forma de floricica. Intre 1977-1984 in Tanzania a circulat piesa de 10 senti cu aceasta forma. Swaziland si Maldive sunt alte tari care au emis astfel de monede. In Europa in 1990 Spania a emis moneda de 50 peseta avind marginea festonata iar pina in 1998 a produs mai multe monede comemorative cu aceasta forma. Aceste monede pot avea marginea formata din 8-12 arcuri de cerc (petale).
Monede stea- Principele transilvanean Mihai Apafi (1661-1690) a emis un numar redus de monede avind forma de stea cu 8 colturi si cu valoarea nominala de 6 ducati. In zilele noastre, mai precis in 2005, in Australia s-a emis o moneda avind forma de stea cu 7 colturi si valoarea nominala de 25 cents.
Monede semiluna- Acelasi principe transilvanean Mihai Apafi a emis monede din aur cu valoarea nominala de 10 ducati in forma de semiluna.
Monedele chitara – In 2004 Somalia a emis un set de 6 monede comemorative multicolore de o forma inedita. Piesele reproduceau in miniatura (au circa 45mm in lungime) faimoase chitare electrice si erau emise pentru a comemora 50 de ani de rock’n roll. Astfel, au fost reproduse : chitara Fender Stratocaster, American flag, Black Gibson flying V, Pink Star, Blue E-xplorer, Yellow Klein. Monedele aveau valoarea nominala de 1 dollar si erau placate cu argint sau emailate.


Monedele motocicleta-Tot Somalia a emis in acest an un alt set inedit de 6 monede color emailate cu valoarea nominala de 1 dollar si avind forme de …motociclete. Pretul acestor monede este de 49,99 $/set.
Monedele harta (map coins, in engleza) – Pentru a celebra Olimpiada din 2000 de la Sidney, Zambia a emis o moneda de o forma care demonstreaza, daca mai era nevoie, ca imaginatia umana nu are limite. Piesa avea forma hartii Zambiei alipite de harta Australiei. Desi suprafata Australiei este de circa 10 ori suprafata Zambiei moneda arata de parca cele doua tari ar avea suprafete egale. Nordul Zambiei este lipit de nordul Australiei. Moneda este din argint, are valoarea nominala de 5000 kwacha si are dimensiunile 49x42mm si cintareste circa 31,1 grame ( o uncie troy). In 2002 o republica insulara, Nauru, din vestul Oceanului Pacific se gindeste sa scoata o moneda care sa celebreze introducerea…euro in indepartata Europa. Zis si facut. A emis o moneda cu valoarea nominala de 10 dollari avind forma conturului hartii Europei Unite.

(va urma)

ing. Dorel Balaita

Mos Craciun-Fulg de nea-Omul de zapada

Monetaria Canadei a pus recent in vanzare citeva monede de exceptie, adevarate bijuterii, avand ca sursa de inspiratie iarna si obiceiurile prilejuite de vacanta de iarna. Desi nu sunt adeptul unor astfel de piese numismatice in colectie trebuie sa recunosc ca avem de-a face cu niste monede deosebite.

Prima piesa prezinta chipul vesel al lui Mos Craciun. Valoarea nominala este de 25 centi. Moneda face parte dintr-un set alaturi de alte trei piese aflate in circulatie, cea de 2$, 1$ si 50 de centi.

O alta realizare prezinta un fulg de nea cu 6 dendrite, avind in centru un cristal Swarovski, iar in capatul fiecarui brat cite un cristal de ametist (exista si varianta cu safire). Moneda este din argint 99,99%, iar valoarea nominala de 20$.

Ultima piesa din otel placat cu alama ne prezinta o idilica scena de iarna avind in centru un nostim om de zapada, personaj universal (cel putin in tarile in care zapada este prezenta). Valoarea nominala 50 centi.

Din istoricul numelor de monede în limba românã

Prezentare de carte

(art. aparut in "Colectionarul Roman" nr.7/2006)

Istoricul numelor de monede este o preocupare mai veche a conf.dr Coman Lupu (seful catedrei de Lingvistica Romanica, Limbi si Literaturi iberoromanice din cadrul Universitatii Bucuresti). In 1971 la Conferinta Nationalã a Cercurilor Stiintifice Studentesti din Bucureşti, Coman Lupu a prezentat comunicarea „Din istoricul numelor de monede în limba românã: termeni de origine turcã şi slavã”, iar in 1972 , in “Buletin ştiinţific studenţesc” ii apare articolul „ Din istoricul numelor de monede în limba românã”.
Publicata in acest an (2006 n.n.) la Editura Universtitatii din Bucuresti, „Din istoricul numelor de monede în limba românã” este o lucrare inedita fiind un studiu lingvistic in detaliu a lexicului monetar al limbii romane. Studiul urmareste doua aspecte ale terminologiei monetare: stabilirea originii fiecarui cuvint folosit in limba romana pentru a denumi monede dar si o descriere spatiala si temporala a circulatiei acestor termeni in tarile romane. Au fost analizati inclusiv termenii care nu corespund unor monede ce au circulat efectiv pe teritoriul tarilor romane., dar care au fost intilniti in diverse texte romanesti vechi. Lucrarea prezinta pe rind termenii monetari de origine slava , imprumuturile lexicale monetare din limba maghiara, influenta germana asupra terminologiei monetare in limba romana, influenta turca, nume grecesti de monede, termeni de origine latino-romanica, cuvinte de origine tiganeasca folosite cu semnificatia de bani si termeni argotici.
Intr-un tabel sinoptic de final care sintetizeaza intreaga lucrare in citeva pagini sunt prezentate numele de monede, originea si anul primei atestari documentare pe teritoriul Romaniei.
„Numele de monede din limba romana sunt, cu citeva exceptii, imprumutate din diferite limbi [...] Termenii monetari din vocabularul limbii romane au patruns fie ca elemente savante, pe cale scrisa, fie direct, in majoritatea cazurilor, ca imprumuturi necesare, o data cu monedele puse in circulatie pe pietele romanesti”.
Interesanta constatarea ca „lexicul romanesc nu a mostenit din limba latina nici un cuvint cu sensul de ban/moneda”. „Din punct de vedere etimologic, cei mai multi termeni care au ajuns sa se bucure de o larga circulatie, provin din germana si din idiomurile slave. Elementele de origine turceasca au fost folosite, cu rare exceptii, numai in Moldova si Tara Romaneasca. Numele de monede de provenienta maghiara au circulat in special in Transilvania, iar cele de origine greceasca si romanica sunt atestate mai ales in principatele nord-dunarene.”
Fiecare nume de moneda prezentat este insotit de citate ilustrative, extrase din diverse texte (cronici, documente, opere literare etc). Epoca fixata de autor pentru studiu este cea cuprinsa intre secolele XIV si XIX.
Lucrarea conf. Dr. Coman Lupu se adreseaza poate ca in primul rind lingvistilor, dar si pasionatilor de numismatica pentru care acest hobby nu inseamna doar colectarea de monede.

Ing. Dorel Balaita
Onesti-Bacau

Toamna Colectiilor la Bacau

In perioada 4-5 octombrie s-a organizat la Bacau, la Complexul muzeal"Iulian Antonescu", editia a VII-a a expozitiei si targului de filatelie, cartofilie, numismatica si antichitati, "Toamna Colectiilor". Evenimentul a avut loc in cadrul manifestarilor prilejuite de implinirea a 600 de ani de la prima atestare documentara a Bacaului. Organizatorii evenimentului au fost Asociatia filatelica "Grigore Pascu" si clubul "Colectionarii".

Cum targul a avut loc in aceeasi perioada cu un altul derulat la Cluj numarul participantilor a fost destul de scazut. Vanzatori putini cu piese (numismatice si nu numai) scumpe, desi nu erau raritati. Cumparatori si mai putini. Sambata, la ora 12.00, cind au fost facute fotografiile de mai jos numarul vizitatorilor era asa cum se vede, foarte mic.

Mult mai interesanta mi s-a parut expozitia de maximafilie, cu piese de reala valoare. Vineri, 3 octombrie, a fost deschisa, la Arena Mall, “Expomax 600″, prima expozitie de maximafilie nationala cu participare internationala organizata de Societatea Nationala de Maximafilie "Dr. Valeriu Neaga", cu sediul in Bacau. La eveniment au participat printre altii Nicos Rangos, presedinte al Comisiei de maximafilie a Federatiei Internationale de Filatelie (FIF) si presedinte al Federatiei de Filatelie din Cipru, si Anny Boyard, secretarul Comisiei de Filatelie a FIF si presedintele maximafilistilor francezi, asociatie care, practic, conduce toate curentele din acest domeniu in lume si presedintele Societatii Nationale de Maximafilie, Vasile Doros. Expozitia care a avut loc in doua locatii, Arena Mall si Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", a fost ocazionata de aniversarea a 600 de ani de la prima atestare documentara a Bacaului.

Tugra –Semnatura sultanului

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr. 15/2008)

Pentru cei mai putin familiarizati cu monedele otomane turaua sau tugra (asa cum apare in literatura straina de specialitate) este acea imagine formata din linii curbe intersectate intr-un mod abscons dar elegant si misterios pentru un european necunoscator al limbii si scrierii arabe, care apare pe aversul pieselor turcesti incepind cu secolul XV.
In Imperiul Otoman tura/turaua/tugra este de fapt monograma/emblema/semnatura sultanului care contine informatii suficiente pentru identificarea exacta a emitentului. Turaua se aplica pe acte si pe monede pentru a le autentifica. Ea contine numele sultanului, al tatalui sau precum si o formula augurala de cele mai multe ori « intotdeauna victorios ».
Turaua nu era caligrafiata de sultan, asa cum am fi tentati sa credem, existau persoane (numite « nisanci » , « tughrakesh » sau « tughranuvis ») care se ocupau special cu ortografierea aceasteia. Primul sultan care a folosit tugra a fost cel de-al doilea sultan a otomanilor, Orhan Gazi. Modul in care au fost scrise numele primilor doi sultani, Osman si Orhan, in prima tugra, au constituit mai tirziu scheletul viitoarelor tugra.
Initial, tugra era utilizata doar pe acte oficiale (firmane, ordine ale sultanului etc), iar mai tirziu aceasta a inceput sa fie aplicata pe monede, steaguri, monumente oficiale, timbre, corabii etc ca un simbol al suveranitatii. Tot ca simbol al fortei si suveranitatii tugra nu era trecuta la sfirsitul documentelor ci la inceput.
Pe monede tugra a inceput sa apara in vremea lui Suleyman Emir (805-813 AH / 1402-1411) unul din fiii lui Bayazid I care s-au luptat pentru tron in perioada interregnului -1402-1413.

Partile componente ale unei tugra sunt prezentate in imaginea de mai jos.

- Baza- contine textul cel mai important al turalei.
- Buclele, in araba beyze- sunt doua curbe elipsoidale in partea stinga a turalei si reprezinta
cele doua mari (Marea Neagra si Marea Mediterana) peste care stapineau turcii.
- Tughs- sunt trei extensii in partea superioara a tugrei, ca la litera araba « alif ». Acestea
nu sunt intotdeauna litera alif. Uneori nu semnifica nici o litera. Cele trei tughs simbolizeaza cele trei continente peste care Imperiul Otoman era stapin (Asia, Europa si Africa).
Nota : Cele doua bucle si cele trei tughs sunt intilnite in formele mai evoluate ale tugra.
- Flamurile ca niste curbe de linga tughs sunt numite « zulfe » (fringe in araba).
- Cele doua brate laterale incep de linga buclele din stinga si ajung pina in dreapta tugrei.
- La unele tugra in partea dreapta sus poate sa apara si un pseudonim al sultanului, cum ar fi « El Ghazi » adica « Victoriosul » sau « Reshat ».
Pe unele din monedele lui Abdul Hamid II (1293-1327/1876-1909) apare in dreapta sus linga tura inscriptia « el Ghazi », iar la Muhammad V sau Mehmed Resad V (1327-1336/1909-1918), in acelasi loc este gravat cuvintul « Reshat ».

Unii sultani ( Mustafa III, Abdul Hamid I, Selim III) au avut in timpul vietii mai multe “editii” de turale, acestea diferind foarte putin intre ele si in general in partea de jos a inscriptiei. In cazul sultanului Selim III (1203-1222/1789-1807) diferentele intre cele doua tipuri de turale sunt cele prezentate in imaginea de mai jos:

Prima tura apare pe monedele din perioada 1203-1212/1789-1798, cind sistemul monetar otoman era bazat pe un piastru cu greutatea de circa 19,20 g, iar a doua tura se regaseste pe monedele din perioada 1216-1222/1801-1807, cind piastrul ajunge la o greutate de cca 12,80 grame argint.
Pentru a ne face o idee despre ce este scris (si cum este scris) intr-o tugra vom lua exemplul turalei lui Selim III, ale carui monede se gasesc destul des pe piata de la noi. Iata cum arata tugra lui Selim III pe o moneda, piesa de 2 piastri.

In imaginea de mai jos se poate vedea ce si cum este scris in acest frumos “arabesc”. Imaginea este preluata de pe site-ul http://www.tugra.org/ unde sunt descrise tugrele tuturor sultanilor, precum si multe alte informatii utile pasionatilor de monede otomane.
La majoritatea turalelor textul scris este urmatorul: numele sultanului “han bin” numele tatalui sultanului- “el-muzaffer dai’ma”. Traducerea ar fi: Sultanul X fiul sultanului Y intotdeauna victorios.

Sultanii Imperiului Otoman si tugrele acestora

(adaptare dupa http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_sultanilor_otomani si http://www.osmanli700.gen.tr/english/engindex.html)

Bibliografie

1.http://www.metmuseum.org/explore/Tughra/tughra_read.html

2.http://www.tugra.org/

3.http://www.osmanli700.gen.tr/english/album/tugrasindex.html
4.Chester Krause; Clifford Mishler – Standard catalog of world coins 1601-1700; 1701-1800; 1801-1900; 1901-2000.

5.http://www.osmanliparalari.com/

autor:
ing. Dorel Balaita
Onesti-Bacau