numismon

dorelb

Sambata, 14 februarie 2009 va avea loc un targ numismatic la Oradea. Locatia: Cercul Militar, str Mihai Eminescu nr 5. Pentru rezervari: Constantin Negrut , tel :0721 340107 .

dorelb

1.Monedă şi comerţ în sud-estul Europei. II. Lucrările întâlnirii din anul 2008 Sibiu. Coin and commerce în the south-east of Europe. II. Proceedings of the 2008 meeting Sibiu. Sibiu, Editura Altip, 2008, 232 p.

2.Monede medievale şi moderne descoperite în Bucureşti şi în împrejurimi (secolele XIV-XIX). Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti, 2005, 608 p + VIII pl.

3.Gabriel Custurea, Mihai Dima, Gabriel Talmaţchi, Ana-Maria Velter, Coin hoards of Dobrudja. With the constribution of Gheorghe Papuc and Ionel Matei. Co-ordinating series Gabriel Custurea. I. Constanţa, Ex ponto, 2007, 297 p.

4.Monnaies et parrures du Musée départemental "Ştefan cel Mare" de Vaslui. Ouvrage collective éditée par Viorel M. Butnariu. Iaşi, Edit. Panfilius, 2007, 154 p.

5.Laurenţiu-Ştefan Szemkovics – Maria Dogaru, Tezaur sfragistic românesc. I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Moldovei (1387-1856). Trésor sfragistique roumain. I. Les sceaux emis par la chancellerie princière de la Moldavie (1387-1856). Bucureşti, Ars Docendi, 2006, 122 p.

6.Laurenţiu-Ştefan Szemkovics – Maria Dogaru, Tezaur sfragistic românesc. I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti (1390-1856). Trésor sfragistique roumain. I. Les sceaux emis par la chancellerie princière de la Valachie (1390-1856). Bucureşti, Ars Docendi, 2006, 202 p.

7.The Great Medieval Coin Hoard of Iaşi (Historical Significance of the Great Medieval Coin Hoard of Iaşi – 2002). Edited by Virgil Mihăilescu-Bîrliba and translated by Adrian Poruciuc and Norbert Poruciuc. Iaşi, Institutul European Press, 2006, 519 p. + 36 pl. (Institute of Archaeology of Iaşi).

8.Livia Călian, Cristian Găzdac, Àgnes Alföldy-Găzdac, The Ancient and Byzantine gold Coinages in the National History Museum of Transylvania. Moneda de aur antică şi bizantină în Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2007, 113 p.

dorelb

A iesit de sub tipar nr. 2 din "Colectionarul roman". Din cuprins: Craciun 2008- noutati filatelice; Monede dedicate Craciunului; Actele normative privitoare la protectia patrimoniului cultural mobil; Biletele de ocupatie din anul 1944 emise pentru Romania de Comandamentul Armatei Rosii; Castelul Lonyai din Mediasul Aurit; Cartile de joc devenite bani; Denominatia monedelor romane; Hobo-nickel- arta “ofensarii” insemnelor nationale? ; O moneda romana republicana descoperita la Ernei; Monedele lui Mircea cel Batrin- prezentare de carte; Catalog preturi piata monede Romania; Obiceiuri de sfirsit de an in reprezentari numismatice 2008 etc.
Pentru informatii suplimentare privind procurarea revistei vizitati site-ul revistei: http://www.colectionarul-Roman.ro.

dorelb

In aceasta luna va aparea nr. 2 din noua serie, (tiparita pe hirtie), a "Colectionarului Roman", revista care se adreseaza colectionarilor in general. Publicatia este patronata de "Asociatia Numismatica Romana", o organizatie recent constituita, din care fac parte colectionari amatori din intreaga tara. "Colectionarul Roman" nu se difuzeaza la chioscurile de ziare, cei interesati pot comanda revista contactindu-l pe redactorul sef ing. Aldor Balasz, la email office@transylvanian-numismatics.com sau pe site-ul revistei http://www.colectionarul-roman.ro/ ori pe forumul numismatic http://transylvanian-numismatics.com/phpBB/index.php.

dorelb

Va recomandam un site realizat cu profesionalism si pasiune: http://www.capidava.ro/index.php - unde este prezentat situl arheologic Capidava- vechea cetate ce se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.

Mai multe veti afla daca veti vizita siteul mai sus amintit, care are si o sectiune dedicata descoperirilor numismatice din zona Capidava. Aici puteti citi doua studii ale dlui Andrei Gandila, Drd. Cabinetul Numismatic, Muzeul National de Istorie a României (MNIR):

- GREEK IMPERIAL, ROMAN, BYZANTINE AND OTTOMAN COIN FINDS FROM CAPIDAVA (1966-2006) IN THE COLLECTION OF THE NATIONAL HISTORY MUSEUM OF ROMANIA

- EARLY BYZANTINE CAPIDAVA: THE NUMISMATIC EVIDENCE

Felicitari realizatorilor!

dorelb

Tyragetia- este revista anuala a Muzeului de arheologie si istorie a Moldovei, a Republicii Moldova. In ultimul numar din seria nouă,vol. II [XVII], nr. 1/2008,-Arheologie. Istorie Antică, am gasit doua articole referitoare la doua (trei, de fapt) tezaure monetare descoperite pe teritoriul Moldovei de peste Prut:

1. Ana Niculiţă-Cu privire la doua tezaure monetare medievale din raionul Floresti, Republica Moldova ,

2.Adelaida Chiroşca-Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

iar in nr.2/2008-Istorie. Muzeologie- o cronica a descoperirilor monetare semnata de Ana Boldureanu.

Informatii suplimentare se gasesc pe site-ul http://www.nationalmuseum.md/ro/pub/rev.html.

dorelb

(articol preluat de pe site-ul Muzeului National de istorie a Romaniei- www.mnir.ro/)

Prin opera sa, Octavian Iliescu este, alături de Dimitrie Alexandru Sturdza, Constantin Moisil şi Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismaţi români şi europeni şi, fără îndoială, cel mai important reprezentant al domeniului, în decursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea şi la începutul acestui veac. Interesul ştiinţific al lui Octavian Iliescu a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică şi vest-europeană, islamică, până la cea modernă şi contemporană, ca şi arta medaliei, dar şi al unor domenii surori, cum ar fi heraldica şi sigilografia. Deşi are contribuţii esenţiale privind numismatica antică, el poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină şi islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte şi sunt citate în marile sinteze occidentale.Fără îndoială, domeniul său favorit a fost cel al numismaticii medievale româneşti (munteneşti, moldoveneşti şi dobrogene). În acest câmp vast al cercetării, Octavian Iliescu a continuat, a extins şi mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu şi Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigaţiile savanţilor europeni ai secolului al XX-lea.Lucrarea domnului Octavian Iliescu, Monetele lui Mircea cel Bătrân, pe care o facem acum accesibilă atât specialiştilor, cât şi publicului mai larg, este una de tinereţe. Manuscrisul ei a fost finalizat în 1945, când autorul avea doar 26 de ani. În ciuda vârstei, autorul a realizat o operă de excepţie. Aceasta este nu numai singura monografie numismatică de care dispunem până în prezent care analizează sistematic totalitatea emisiunilor vreunui principe al Ţării Româneşti, dar şi privitoare la monetăria statelor medievale româneşti.Alegerea epocii lui Mircea cel Bătrân ca subiect al unui volum se justifică nu numai prin intensitatea şi complexitatea activităţii monetare care a avut loc în Ţara Românească în cursul anilor 1386-1418, dar şi pentru numeroasele schimbări care au fost introduse în monetăria munteană în vremea domniei acestui principe, inovaţii care vor marca apoi întreaga evoluţie a emisiunilor acestui stat în prima jumătate a secolului al XV-lea. Poate, mai mult decât în cazul oricărei alte perioade anterioare sau posterioare, cercetarea monetăriei lui Mircea cel Bătrân aduce informaţii esenţiale pentru reconstituirea cadrului politic, economic şi cultural al vremii, într-0 epocă crucială din istoria Ţării Româneşti.Lucrarea Monetele lui Mircea cel Bătrân nu constituie numai o valoroasă şi armonioasă sinteză a cunoştinţelor ştiinţifice acumulate în domeniu până în momentul întocmirii ei, datorită strădaniilor a trei generaţii de numismaţi: Leopold Welzl von Wellenheim, Alexei Uvarov, Dimitrie A. Sturdza, Lajos Réthy, Nicolae Docan, Constantin Moisil şi George Severeanu, dar ea conţine şi numeroase abordări originale ale întregului fenomen monetar din Ţara Românească, într-un context geografic şi istoric mult mai larg, care acoperă spaţiul balcanic şi central-european. Credem că nu greşim deloc dacă socotim lucrarea ca fiind un model în ceea ce priveşte utilizarea datelor complexe oferite de studierea emisiunilor monetare munteneşti din anii 1386-1418 ca „sursă a marii istorii”, pentru a parafraza titlul unei teme majore a Congresului Mondial al Istoricilor, desfăşurat în 1980 la Bucureşti.Suntem încredinţaţi că prin apariţia volumului Monetele lui Mircea cel Bătrân numismatica medievală românească se va îmbogăţi cu o lucrare de referinţă esenţială, aşteptată de multă vreme. Suntem mai mult decât convinşi şi de faptul că ea va deveni în scurtă vreme modelul pentru alte monografii numismatice privind emisiunile altor principi ai Ţării Româneşti şi Moldovei.Editând acest volum, aducem un modest prinos celui care a contribuit atât de mult la dezvoltarea numismaticii româneşti în cursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea. Contribuţia editorilor la apariţia acestei lucrări este şi o formă concretă de a ne exprima mulţumirile pentru cele pe care le-am învăţat de la dascălul nostru “informal”, pentru permanentele sale încurajări şi sprijinul generos pe care l-am primit din partea lui Octavian Iliescu timp de peste 30 de ani.

dorelb

Semnalam aparitia recenta, la Braila, a a unei monografii despre monedele lui Mircea cel Batran:
Octavian Oct. Iliescu, Monetele lui Mircea cel Bătrân, Colecţia RESTITUIRI 4, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008, 356 p. 24 Lei
Cartea se poate comanda direct la editura Istros.
Date contact: http://www.edituraistros.ro/contact.htm

dorelb

Incepand de astazi vom semnala noutatile editoriale din sfera numismaticii de la noi in primul rand, dar si din strainatate, sub forma de carti ori articole publicate in diverse reviste.
Pentru inceput semnalam aparitia anuarului Muzeului National al Unirii din Alba Iulia-Apulum nr. XLV/ 2008. Aici veti gasi urmatoarele articole legate de pasiunea noastra comuna-numismatica:

1. G. Talmatchi- Politici monetare în contextul realitatilor politico-militare si comercial-economice din Dobrogea preromana. Evidenta numismatica, Revista Apulum XLV-2008

2.Viorica Suciu, G. Bounegru- Monede romane descoperite recent la Apulum, Revista Apulum XLV-2008, pg.461-475

3.Ph. Davis -A new hoard of denarii imitations, Revista Apulum XLV-2008, pg.441-460, ,

4.Cl. Munteanu- Posibile surse numismatice privind navigatia în zona Drobetei in primii ani de dupa cucerirea romana, Revista Apulum XLV-2008, pg.367-390,

5.Ovidiu Oarga- Tezaurul de taleri de la Veseus, com Jidvei, jud. Alba (secolele XVIII - XIX), Revista Apulum XLV-2008, pg.503-508,

6.Maria Vintila, Matilda Takacs - Un medalion dedicat Smarandei Braescu, Revista Apulum XLV-2008, pg.507-509,

Vestea cea mai buna este ca toate aceste articole se pot descarca gratuit de pe site-ul: http://www.mnuai.ro/apulum.php, unde veti gasi si alte articole de istorie foarte interesante si scrise cu profesionalism de cercetatorii muzelui din Alba Iulia. Pe acelasi site veti gasi de altfel intreaga (aproape) colectie de reviste Apulum din 1943 si pina in 2008.

Tinem sa multumim celor de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia pentru initiativa de a face publice cercetarile lor si in acest mod. Revistele de acest gen au un circuit relativ inchis. Prin publicarea in format electronic, accesul publicului larg, din toate colturile tarii, la continutul acestor publicatiilor este astfel usurat. Un exemplu demn de urmat si de celelalte muzee de istorie din tara care au astfel de publicatii.

Felicitari domnilor!

dorelb

(articol aparut in revista "Colectionarul Roman" nr. 10/2007)

Monede cu incastrari- Sunt monede comemorative, (desi si monedele bimetalice de circulatie pot fi considerate monede cu incastrari) de forma rotunda de cele mai multe ori, care au incorporate diverse obiecte: perle, bucati de carbune de pe Titanic sau fragmente de meteorit, safire, rubine, smaralde, camee cristale Swarovski etc. In 1998 Somalia a emis o serie numita “Gemstones of the African Continent” care continea monede din argint ce aveau incastrate fiecare cite o piatra pretioasa de pe continentul negru . In 2006 Palau a emis o moneda din argint cu valoarea nominala de 5 dollari care are una din fete desenul unei scoici perlifere deschise si avind in interior incastrata o perla neagra tahitiana. Moneda face parte dintr-o serie superba de monede color emise de Palau si avind ca tematica protectia vietii marine. In acelasi an s-au mai emis doua monede cu valoarea nominala tot de 5 dollari din argint avind incorporate una un fragment din meteoritul Nantan prabusit pe pamint in 1516 iar cealalta o bucatica de roca vulcanica din Palau.

In 2005 cu ocazia comemorarii a 200 de ani de la batalia de la Trafalgar autoritatile Insulelor Cook au emis o moneda de 1 dollar avind pe revers inglobata o camee color cu bustul amiralului Nelson.

Moneda busola si moneda cadran solar. Cele mai neobisnuit set de monede comemorative metalice intitulat “Time is money” include 3 piese care formeaza un cadran solar si o busola. Cadranul solar este format dintr-o moneda din argint de 10 dollari Liberieni cu diametrul de 39mm avind un indicator (gnomon) din alama. Pentru a alinia ceasul solar este nevoie de alte doua monede care compun o busola. Baza busolei o constituie o moneda din argint de 10 franci (emisiune Republica Democrata Congo). Acul indiator al busolei este o moneda de 5 franci Congo din fier avind forma unei linguri. Cele trei monede sunt datate 2004 si au avut un tiraj de 5000 exemplare.

Monedele inimioara- In 2005 Republica Democrata Congo a emis dintr-un aliaj de cupru-nichel o moneda color de 5 franci avind forma unei inimioare.

Monede evantai (in engleza “fan coins”)- In 2005 pentru a celebra expozitia mondiala Expo 2005 care s-a tinut in Aichi Japonia, Banca Nationala a Poloniei emite o moneda din argint de 10 zloti avind forma unui evantai (sau sfert de cerc). China emite de citiva ani buni monede care celebreaza fiecare an nou (dupa zodiacul chinezesc). Unele monede din aceste serii au forme de evantai sau de dreptunghi.

Moneda « Piele de bou » - In anul 2000, pentru a celebra incheierea mileniului 2, Cipru a emis o piesa cu valoarea nominala de 2 pound din bronz si argint avind forma unei piei de bou in miniatura (44,5x25mm) si o piesa din aur cu aceeasi forma cu valoarea de 100 pounds. In trecut pieile de bou erau utilizate in insula ca moneda de schimb.
Monedele “talpi de pantofi”- In 1923, in perioada de inflatie de dupa primul razboi mondial, in orasul Poessneck (Germania) au circulat ca “monede” talpi de pantofi de dama sau barbati purtind semnatura oficialilor si avind valori de 25 si 50 de pfennigi de aur
Moneda cu imagini dinamice. Monetaria din Perth a emis in 2004, pentru a comemora 35 de ani de la primul pas pe luna facut de om, o moneda cu "imagini dinamice". prima din lume. Ce face moneda? Daca schimbi unghiul sub care te uiti la ea isi schimba imaginea. Pentru a vedea aceste curiozitati iata un link: http://www.perthmint.com.au/catalogue/anniversary-of-the-first-moon-walk.aspx

Orbital coin. O alta moneda emisa tot de aceeasi monetarie australiana, dar in 2007, este asa numita moneda orbitala: "orbital coin" emisa pentru a celebra 50 de ani de la zborul orbital al Sputnikului rusesc din 1957. Pe aceasta moneda este reprezentat Sputnikul care se roteste la propriu in jurul Terrei. Iata si linkul unde puteti vedea cam ce face aceasta moneda: http://www.perthmint.com.au/catalogue/50th-anniversary-of-sputnik-1957-2007-silver-proof-orbital-coin.aspx.aspx

Moneda euroconvertor. Cum in Uniunea Europeana euro isi incepuse viata iar factorii de conversie euro/vechile monede nationale difereau de la o tara la alta dind batai de cap turistilor, monetarii din Insula Man s-au gindit sa vina in ajutorul acestora scotind pe piata o moneda …convertor. Poate ca traducerea nu este dintre cele mai fericite, dar cum sa-i spui unei astfel de monede? Astfel, in 2002 s-a emis o moneda cu valoarea nominala de 60 Pence, numita „Euro currency converter”. Moneda, asa cum se vede si in imaginea de mai jos, are pe revers harta Europei, care se poate roti in jurul unui ax. In jurul hartii sunt trecute tarile care au adoptat la acea data euro. In interiorul unei sageti practicate in harta apare factorul de conversie euro/moneda nationala atunci cind piesa centrala cu harta este rotita in dreptul unei tari. Moneda este din bronz, iar piesa centrala cu harta Europei este argintata.

Monede cu holograma. Se pare ca primii care au emis monede cu holograme au fost canadienii in 2000. In 2003 monetaria Australiei anunta ca un succes remarcabil realizarea unor monede din argint cu holograme sau OVD coin (OVD-Optically Variable Device) dedicate voluntariatului australian.

Republica Congo a emis in 2004 un set de 3 monede, avind ca tematica protectia animalelor salbatice, cu valoarea nominala de 5 franci dintr-un aliaj de cupru si nichel care au pe revers cite o holograma. Aceste holograme creiaza iluzia unei imagini tridimensionale atunci cind le privesti.
Monede tridimensionale (numite Skulpturmünze, in germana)- Normal ca toate monedele sunt tridimensionale, dar exista citeva monede mai tridimensionale (daca ne este permis sa le spunm astfel) decit ce stim noi in mod uzual. Printre primele skulptur munzen se pare ca este o emisiune din 2001 a Somaliei dedicata piramidei lui Keops si implinirii a 3333 ani de la urcarea pe tronul Egiptului a legendarului faraon Tutankamon. Moneda prezinta pe o fata piramida lui Keops la scara 1:1650 iesita din planul monedei. Dar poate ca piesele cele mai spectaculoase apartin seriilor de skulptur munzen “Monumente europene” (emisiune 2005 Nauru) si “Monumentele lumii” (emisiune 2006 Insulele Cook).

Acestea au pe una din fete reprezentat un monument istoric (turnul din Pisa, poarta Brandenburg, muntele Saint Michelle, catedrala Sf. Vasil, statuia Libertatii etc) care se poate desprinde din planul monedei si se asaza perpendicular pe acesta. Monedele sunt din argint si aur si au fost scoase la vinzare pe site-ul http://www.reppa.de/. De altfel, pe acest site veti intilni si alte monede avind forme neconventionale (harti, biserici, luminare, cu cristale Swarovski, etc) demonstrindu-ne ca, de fapt, imaginatia umana in acest domeniu pare sa nu aiba limite.