miercuri, 8 iulie 2015

Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României şi-a îmbogăţit colecţiile, zilele acestea, cu încă două monede dacice de tip Koson, din aur. Monedele au fost recuperare de autorităţile române în strânsă colaborare cu autorităţile polone şi fac obiectul unei anchete derulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul braconajului arheologic din zona Sarmizegetusa Regia (Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara).

Cele două monede au fost restituite de autorităţile judiciare polone către autorităţile române, fără compensaţie, una fiind recuperată de la o casă de licitaţii din Varşovia, iar alta, de la o persoană fizică din oraşul polonez Poznań.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile polone şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.026 monede de aur de tip Koson, 256 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 38 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

În martie 2015 au fost, de asemenea, recuperate trei astfel de monede, cu sprijinul autorităţilor belgiene, organizându-se şi o ceremonie de restituire a acestora, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/recuperarea-a-doua-monede-dacice-din-aur-de-tip-koson/

joi, 2 iulie 2015

Comorilor carpilor

Monedele Statului Islamic

10 ani de la denominarea monedei naționale

Incepând cu data de 1 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circulație o monedă din alamă, cu caracter comemorativ, dedicată împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: alamă Cu80Zn15Ni5;
Titlu: -
Formă: rotundă;
Diametru: 23,75 mm;
Greutate: 6,1 grame;
Grosime la chenar: 1,9 mm;
Calitate: necirculată;
Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte.


Aversul monedei redă inscripția „ROMANIA”, anul de emisiune „2015”, stema României și valoarea nominală „50 BANI”, iar în plan secund, în spatele valorii nominale și al stemei, textul inscripționat continuu, pe 5 rânduri, „BNR50”.


Reversul monedei prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripțiile „10 ANI”, „DENOMINAREA MONEDEI NATIONALE” și „2005” - anul denominării.
Tirajul pentru această emisiune este de 1 000 000 monede.
Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, cu valoare nominală de 50 bani, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.
Punerea în circulaţie a monedelor din alamă cu caracter comemorativ, dedicate împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

duminică, 14 iunie 2015

Medaliile si insemnele Organizatiei Pionierilor si Soimilor Patriei

O noua aparitie editoriala pt iubitorii insigne, medalii/decoratii cu tematica pioniereasca: "Medaliile si insemnele Organizatiei Pionierilor si Soimilor Patriei",autor Radu Tabara
Catalogul trateaza medaliile si plachetele (37 in numeroase variante) realizate din diverse materiale, ecusoanele (58), steagurile, diversele uniforme purtate de copii si cadre. Tangential este abordata problema diplomelor si fanioanelor. De asemenea, sunt prezentate 19 insigne noi precum si variante noi ale unor insigne care au facut obiectul lucrarii anterioare.
Lucratea este format B5 (similar celei precedente) are 226 pagini, toate imaginile sunt color, pe hartie lucioasa.
Pretul unui exemplar este 70 lei.
Date contact: radutabara@yahoo.com

luni, 8 iunie 2015

Expozitie de medalii Mihai Eminescu

 

Joi, 11 iunie 2015, între orele 15:00 - 18:00, va avea loc la Palatul Parlamentului, Sala de expoziţii Constantin Brâncuşi, vernisajul Salonului Naţional Mihai Eminescu în cadrul căruia se va desfăşura Expoziţia Naţională de medalii, insigne, plachete, filatelie, cartofilie, carte veche, grafică, pictură şi alte materiale dedicate, de-a lungul timpului, lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional.
Manifestarea este organizată de Camera Deputaţilor - Centrul Internaţional de Conferinţe, Direcţia de Marketing, în colaborare cu Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu, din cadrul Societăţii Numismatice Române, cu ocazia comemorării a 126 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, a celui mai mare patriot român, Mihai EMINESCU.
La această manifestare sunt invitaţi să participe un număr însemnat de colecţionari, pasionaţi de Eminescu, din Bucureşti şi din întreaga ţară. Un frumos program artistic se va desfăşura în cadrul vernisajului unde se va recita şi cânta din opera lui Mihai Eminescu.

vineri, 5 iunie 2015

Moneda dedicata Irinei Constantziu-Vlassopol

Incepând cu data de 8 iunie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol.
Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: argint
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 37 mm
Greutate: 31,103 g
Calitate: proof
Cant: zimţat




Aversul monedei prezintă cargoul „Inginer N. Vlassopol” pe care a navigat Irina Constantziu-Vlassopol și o reprezentare parțială a planiglobului, inscripţia „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2015” şi valoarea nominală „10 LEI”.


Reversul monedei redă portretul Irinei Constantziu-Vlassopol și inscripția circulară „IRINA CONSTANTZIU-VLASSOPOL - 115 ANI DE LA NASTERE”.
Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei/buc.
Monedele din argint dedicate împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol au putere circulatorie pe teritoriul României.
Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Cine a fost Irina Constantziu Vlassopol?
Irina Constanziu-Vlassopol (n. 19 iunie 1900, Iași – d. 1979, București), a fost prima femeie ofițer din Marina Comercială Română.
Fiica generaluluiMihail Constanziu (comandantul Diviziei 2 Cavalerie, Iași), a făcut cursurile primare și gimnaziale prin diferitele garnizoane prin care a trecut cu tatăl său. A lucrat o vreme la o întreprindere forestieră și apoi la o sucursală a Băncii Marmorosch-Blanck. S-a căsătorit cu Spiridon Vlassopol, ofițer în rezervă al Marinei Militare Române.
La 18 februarie 1930, căpitănia portului Brăila i-a eliberat livretul de marinar cu nr. 270 și îl convinge pe soțul ei să închirieze de la Serviciul Militar Român cargoul Oituz de 5.400 tone.
A deținut postul de ofițer maritim III, ocupându-se de aprovizionarea cu alimente, evidența cheltuielilor, a conturilor și navlurilor, pe navele Dacia, Oituz (1930 – 1932). Pe cargoul Inginer N. Vlassopol, alături de soțul ei, a navigat în Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Baltică și a traversat Oceanul Atlantic ajungând până în porturile Buenos Aires, Rosario, Montevideo. Și-a dovedit pe deplin abilitățile de lup de mare într-o furtună din strâmtoarea Messina, când salvează nava de la naufragiu.
Divorțează în anul 1936, soțul plecând cu cele două nave deținute în străinatate unde le înmatriculează sub pavilion Panama. La 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, Irina Constanziu-Vlassopol a fost decorată de Regele Carol al II-lea „pentru dragostea cu care a îmbrățișat marea”, cu Medalia maritimă, clasa III.
După schimbarea regimului politic, a avut de suferit de pe urma originii sale „burgheze”, neputându-se angaja decât ca femeie de serviciu. A continuat să corespondeze cu Muzeul Marinei Române din Constanța, căruia i-a încredințat memoriile și fotografiile personale. Irina Constanziu-Vlassopo moare în 1979, la București.

Targ la Suceava


De vineri până duminică, în perioada 5 – 7 iunie 2015, parterul Iulius Mall Suceava va găzdui o nouă ediţie a Târgului de Artă şi Antichităţi.
Realizat în parteneriat cu Bucovinart, evenimentul reuneşte colecţionari de obiecte cu patina timpului din toate colţurile ţării care doresc să împărtăşească pasiunea lor cu cei interesaţi.

Tezaurul monetar roman de la Casicea



 

 


Exponatul lunii iunie 2015 la Muzeul de istorie nationala si arheologie Constanta este un tezaur monetar roman descoperit în primăvara anului 2014, în timpul mutării unui gard de proprietate din satul Casicea (com. Amzacea, jud. Constanţa). Tezaurul, păstrat inițial într-un vas (cană) datând din epoca romană timpurie, este format din 149 de denari romani republicani și imperiali (sec. III a.Chr. - I p. Chr.).
Îngroparea acestui tezaur, ca şi a altor asemenea descoperiri din Dobrogea, pare a putea fi pusă pe seama raidurilor populaţiilor nord-dunărene (ulterior expediţiei lui Tiberius M. F. Plautius Silvanus Aelianus desfăşurată în vara anului 62 p.Chr. sau nu mult după aceea), evenimente petrecute în a doua jumătate a secolului I p.Chr., cu precădere în anii dinastiei Flaviilor. Respectivele raiduri par a fi străbătut spaţiul dobrogean de la nord la sud, mai ales prin partea sa centrală.

PhiloHistoRiSs


"Asociatia Philo-Historiss împreună cu Facultatea de Istorie si Filosofie UBB au plăcerea de a vă invita la evenimentul de lansare al Revistei PhiloHistoRiSs (ISSN 2068-5483), care va avea loc joi, 11 iunie 2015, de la ora 18.00 în Sala Ion Muşlea, Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.
În acest număr sunt abordate teme de istorie, istoria artei, studii politice, studii culturale şi filosofie. Contribuţiile editoriale aparţin studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor de laUniversitatea Babeş-Bolyai, Universitatea din Oradea, Universitatea Bucureşti.
Împreună cu partenerii noştri, Editura Argonaut, Uniunea Studentilor din Romania (USR) şi Cluj.com, vă aşteptăm cu drag!
Pentru mai multe detalii despre ASPH, vă rugăm să accesaţi:https://www.facebook.com/philohistoriss și https://www.facebook.com/events/
N.B.: Acest număr al revistei va fi lansat pe suport electronic!"

Brasov-Targ filatelic si numismatic