Semnal editorial: Mircea Gheorghe Manole- Catalog numismatic.Monedele romanesti 1867-2019

Catalogul este bilingv (romano-englez). Cuprinde descrierea, imaginile color si cotele in euro (in functie de starea de uzura) a tuturior monedelor de circulatie si comemorative din aceasta perioada.
Are 608 pagini. Se poate procura de la societatea Euronumisfil Gold SRL, str. Covaci, nr 2 Sector 3 Bucuresti.tel. 021/3158816.

Medalie: Zborul Unirii

Transilvania a fost a treia provincie care s-a unit cu patria-mamă. Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României.

Cu toate că unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Satmarului si Maramureșului cu România a fost decisă la 1 Decembrie 1918, Monetăria Statului a considerat absolut firesc să emită un produs medalistic distinct, dedicat unirii Transilvaniei cu România, prin aceasta dorind să celebreze acest eveniment istoric semnificativ care a condus la împlinirea idealului de veacuri a poporului român.

În același timp, dorim să aducem un omagiu misiunii aviatice istorice din 23 noiembrie 2018 – „Zborul Marii Uniri”. Avionul pilotat de echipajul Niculescu – Precup a transportat, de la Bacău la Blaj, „documentele unirii” printre care scrisoarea primului ministru Ion I.C. Brătianu către conducerea Consiliului Naţional Român Central.

Cu titlul ”Prima solie”, ziarul blăjean Unirea scria: ”Din Ţara Românească ne-a sosit azi la ora 1 d.d. locotenentul pilot Niculescu din Armata română şi căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăştiind apelul pentru Blaj. Dânşii au plecat de la Bacău şi au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat în toate părţile, aclamând aeroplanul cu culorile româneşti. După câteva virajuri peste oraş, aeroplanul a aterizat pe Câmpul Libertăţii. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheaţă, zăpadă şi tină, ca să se strângă mâna fraţilor ce ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpaţii prin zăpada de peste 2 m şi că vin să ne îmbrăţişeze cu dragoste de fraţi şi să anunţe locuitorilor străini de pe plaiurile româneşti că vin în numele păcii şi a libertăţii tuturor neamurilor”.

Produsul medalistic aniversar „Unirea Transilvaniei cu România și aniversarea a 100 de ani de la Zborul Unirii” este format din medalie, broșură și cutie de prezentare.

Vă invităm la sediul central sau la magazinele Monetăriei pentru a achiziționa acest produs unic, emis într-un tiraj fix de 200 bucăți, la prețul de 250 lei/ bucată (TVA inclus).

Medalia prezintă următoarele caracteristicile tehnice:

Aliaj: Argint 925‰
Diametru: 37 mm
Greutate: 22 grame
Calitate: proof


Aversul medaliei prezintă metaforic aparatul de zbor Farman 40, în mijloc având un stilou cu o peniță, care traversează un masiv muntos între Bacău și Blaj la – 40°C, în misiunea istorică din 23 noiembrie 1918.

Reversul înfățișează, printr-un joc de trei puzzle-uri îmbinate, cele trei provincii românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania, pe care sunt așezate trei artefacte descoperite pe teritoriul geto-dac, reprezentări care trimit la simbolurile animaliere naționale: acvila, bourul și leul.

Intilnire a colectionarilor bulgari si romani la Ruse

Medalie -Unirea Basarabiei cu Romania (II)

Laureați ai Premiului Nobel originari din România – Elie Wiesel

BNR a emis o noua moneda comemorativa dedicata lui Elie Wiesel, si care face parte dintr-o serie de monede dedicate laureatilor Nobel  originari din Romania.
 
Monedă Argint

Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 200
 Avers: casa memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 Lei”, stema României și anul de emisiune „2017”.
Revers: portretul lui Elie Wiesel și inscripțiile în arc de cerc ,,LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE” și ,,Elie Wiesel”.

MONEDE ROMÂNEȘTI DIN AUR PE TIMBRE

Moneda este unul dintre simbolurile suveranitãții unui stat, alãturi de steag, stemã, imn și timbru. Banca Naționalã a României, singura instituție din țara noastrã autorizatã sã emitã însemne monetare, deține un patrimoniu istoric și artistic valoros, care depãșește, prin însemnãtatea lui, simplele considerente materiale, constituindu-se în bogãții ale culturii și tradiției românești.
Preluând ca tematicã istoricã începuturile sistemului monetar național, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mãrci poștale Colecția numismaticã a Bãncii Naționale a României – Monede românești din aur, formatã din patru timbre care ilustreazã piese cu valoarea nominalã de 20 lei („poli”), emise între anii 1870-1939, fie pentru circulație, fie pentru a marca evenimente importante: aniversarea a 40 de ani de domnie (1906), centenarul nașterii Regelui Carol I (1939) și Încoronarea de la Alba-Iulia (1922).
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 3,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1870.
Instituirea monedei naționale a constituit materializarea unuia dintre dezideratele statului român aflat la începuturile modernizãrii sale și s-a concretizat într-o afirmare simbolicã a independenței sale, înainte ca acest statut sã îi fie consacrat ca urmare a victoriilor obținute pe câmpul de luptã și sã fie înscrise în tratate internaționale.

În anul 1867 a fost adoptatã Legea pentru înființarea unui nou system monetar și pentru fabricarea monetelor naționale, iar la 24 februarie 1870 s-a inaugurat prima monetãrie a statului, sediul acesteia aflându-se în locul unde se ridicã astãzi clãdirea Muzeului Țãranului Român, pe Șoseaua Kiseleff.
Inaugurarea monetãriei s-a fãcut prin fabricarea a douã tipuri de monedã: una din aur, cu valoarea de 20 lei (tiraj 5.000 de piese) și alta din argint, cu nominalul de 1 leu (tiraj 400.000 de piese). Aversul monedelor purta efigia regelui Carol I și inscripția „CAROL I DOMNUL ROMANIEI”, iar reversul, valoarea nominalã și anul emiterii, în interiorul unei cununi defrunzede stejar și laur, simboluri ale bravurii și gloriei strãmoșilor.
Aceste douã emisiuni au și valoare de simbol, deoarece au fost bãtute înainte de obținerea Independenței și, în ciuda împotrivirii Imperiului Otoman, poartã efigia domnitorului pe avers.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,30 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1906.
Cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I a fost bãtutã o emisiune monetarã jubiliarã alcãtuitã din 7 nominaluri, dintre care cele de 1 și 5 lei erau din argint, iar cele de 12½ lei, 20, 25, 50 și 100 de lei din aur. Monedele s-au comandat Monetãriei Regale a Belgiei, machetele și matrițele lor fiind realizate de gravorul șef al acesteia, Alphonse Michaux.
Efigia regelui Carol I este reprezentatã atât pe aversul, cât și pe reversal monedelor de 1, 5, 20 și 100 lei, în douã variante. Pe avers apare portretul din 1906, înconjurat de inscripția „CAROL I REGE AL ROMANIEI 1866-1906”, iar pe revers portretul din 1866, inscripția circularã „CAROL I DOMNUL ROMANIEI” și valoarea nominalã.
Pe aversul monedelor de 12½ lei, 25 lei și 50 lei, este reprezentat portretul din 1906 al regelui, îmbrãcat în uniformã militarã de paradã. Reversul pieselor de 12½ lei și 25 lei ilustreazã un vultur cu zbor deschis,care poartã o panglicã cu inscripția „PRIN STATORNICIE LA ISBINDA”. Pe reversul piesei de 50 lei regele este înfãțișat cãlare, în uniformã de campanie, cu mantie și glugã, în timpul Rãzboiului de Independențã.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 4,50 Lei este ilustratã moneda din aur de 20 lei emisã în anul 1928.
În 1927, în cadrul manifestãrilor dedicate aniversãrii a 5 ani de la încoronarea, la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, s-a decis emiterea unor monede aniversare din aur. Deși acest proiect a fost inițiat încã de la începutul anului 1927, a fost finalizat abia în 1928. Machetele și matrițele au fost realizate de Marcel Dammann, un cunoscut medalist francez.
Emisiunea este compusã din patru monede: 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei. Aversul pieselor de 20 lei și 100 lei înfãțișeazã capul laureat al regelui Ferdinand, cu inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR 1922”,iar pe revers este reprezentatã stema țãrii (scutul mijlociu), inscripția „ROMANIA” și valoarea nominalã, de 20 lei respectiv 100 lei. Piesele de 25 și 50 lei poartã pe cele douã fețe efigiile încoronate ale regelui Ferdinand și reginei Maria. Pe avers, portretul regelui este înconjurat de inscripția „FERDINAND I REGELE ROMANILOR”, alãturi de valoarea nominalã,iar pe revers, efigia reginei este însoțitã de legenda „MARIA REGINA ROMANILOR 1922”.
Baterea monedelor a fost încredințatã Monetãriei Regale din Londra (Royal Mint), iar monedele au ajuns la București în luna august 1928.
Pe timbrul cu valoarea nominalã de 8,10 Lei este ilustratã una dintre monedele din aur de 20 lei emise în anul 1939.
Înscriindu-se în tradiția emisiunilor jubiliare din anii 1906 și 1927 / 1928, Banca Naționalã a României a inițiat în anul 1937 o emisiune de monede din aur, alcãtuitã din șase piese. Lansatã doi ani mai târziu, ea a fost dedicatã centenarului nașterii Regelui Carol I, cu toate cã portretul acestuia nu aparepe niciuna dintre monede.
Proiectele au fost comandate sculptorului și medalistului Emil W. Becker, colaborator al monetãriei statului (reînființatã în 1935), care a executat în acest scop 60 de proiecte. Cele 12 dupã care s-au realizat machetele și matrițele au fost alese chiar de regele Carol al II-lea.
Emisiunea din anul 1939 însuma câte douã variante de monede de 20 și 100 lei și douã piese mari, fãrã valoare nominalã, denumite „galbeni de podoabã”, echivalente cu 12 ducați. Aversul celor patru monede figureazã efigia regelui Carol al II-lea și legenda „CAROL II REGELE ROMÂNILOR”. Pe revers, stema țãrii apare în patru compoziții diferite,alãturi de inscripția „ROMANIA”, valoarea nominalã (20 lei respective 100 lei) și anul emisiunii: 1939. Pe aversul „galbenilor de podoabã”, regele Carol al II-lea este reprezentat cãlare în uniforma escortei regale. Pe revers, stema micã a Regatului României apare alãturi de reprezentarea Lupoaicei (Lupa Capitolina) pe o variantã și de un cosaș, pe cea de a doua.
Majoritatea celor 1.800 de monede ale emisiunii (300 de bucãți din fiecare model) au fost oferite demnitarilor și apropiaților Casei Regale.
O emisiune cu structurã similarã a fost lansatã și în 1940, dedicatã, de aceastã datã, aniversãrii a 10 ani de domnie a regelui Carol al II-lea. Tirajul acesteia a fost de 500 de exemplare pentru fiecare variantã.

Aducem mulțumiri conducerii Bãncii Naționale a României pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni de timbre poștale.

Sursa informaţiilor Romfilatelia, via http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2017/09/timbrul-romanesc-colectia-numismatica.html

Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania (II)

Va anuntam acum trei saptamini ca a aparut cel de-al cincilea volum al monumentalei lucrari "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania" a profesorului si cercetatorului Volker Wollmann. Prin amabilitatea autorului  va putem pune la dispozitie cuprinsul acestei lucrari iar cei care doresc sa achizitioneze volumul vor trebui sa se adreseze Editurii Honterus din Sibiu (tel.0269/227766).
 Cuprins:
Construcţii şi instalaţii de utilitate publică
1. Fântâni publice - o categorie specială de monumente arhitectonice şi tehnice
1.1. Noţiuni introductive şi date istorice
1.2. Cele mai răspândite tipuri de fântâni reprezentând bunuri de patrimoniu preindustrial
1.2.1. Fântănile cu cumpănă
1.2.2. Fântânile cu vârtej (hecnă)
1.3. Fântâni în muzee de tehnică populară
1.3.1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
1.3.2. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu
1.3.3. Muzeul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” Cluj-Napoca
1.3.4. Fântâni amenajate în fortificaţii medievale şi legendele lor
1.4. Fântâni arteziene
1.5. Fântâni publice în Bucureşti
1.5.1. Repere chronologice
1.6. Fântâni publice reprezentative din alte localităţi
1.7. Fântâni şi izvoare publice în staţiuni de odihnă
1.8. Fântâni publice în mediul rural
1.8.1. „Revenicurile“ - o categorie specială de cişmele în regiunile de sud-vest ale României
2. Ceasuri publice în Bucureşti şi în alte oraşe ale României
2.1. Primele orologii documentate în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească
2.1.1. Ceasuri pe construcţii publice în Bucureşti
2.1.2. Ceasuri publice în alte oraşe ale României
2.1.3. Ceasuri electrice instalate în spaţii publice din Bucureşti
3. Orologii din turnuri de biserică - bunuri de valoare excepţională de patrimoniu preindustrial şi industrial
3.1. Primele menţiuni documentare care atestă ceasornicari (orologieri) în Transilvania
3.2. Înlocuirea treptată a vechilor produse manufacturiere cu orologii construite în fabrici
3.3. Firme străine producătoare de orologii
3.4. Tipologia mecanismelor de mers (eşapamentelor de ceas)
3.5. Tipologia mecanismului semnalizării sonore
4. Orologii amplasate în turnuri de biserică (Catalog selectiv)
5. Cadrane solare – o categorie aparte de bunuri de patrimoniu preindustrial
5.1. Noţiuni introductive şi date istorice
5.2. Tipologia cadranelor solare
5.3. Cadrane solare pe construcţii publice
5.4. Cadrane solare pe şcoli şi grădiniţe
5.5. Cadrane solare pe conace şi case de patricieni
5.6. Cadrane solare pe case particulare
5.7. Cadrane solare pe mănăstiri
5.8. Cadrane solare pe biserici
5.9. Cadrane solare pe case parohiale
5.10. Pseudo-cadrane – Curiozităţi
5.11. Cadrane solare în muzee şi lapidarii
6. Observatoare şi planetarii
6.1. Primele observatoare astronomice de pe teritoriul României
6.1.1. Observatoarele astronomice de la Oradea şi Cluj
6.1.2. Observatorul astronomic (Specula) de la Alba Iulia
6.2. Observatoarele astronomice din epoca modernă de pe teritoriul României
 6.2.1. Observatoare astronomice şi planetarii publice
 6.2.1.1. Observatoarele astronomice din Iaşi
 6.2.1.2. Observatoarele astronomice din Bucureşti
 Observatorul Academiei „Constantin Bosianu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
6.2.1.3. Observatoarele astronomice din Cluj
6.2.1.4. Observatorul astronomic cu planetariu din Timişoara
 6.2.1.5. Observatorul astronomic cu planetariu din Bacău
6.2.1.6. Observatorul astronomic cu planetariu din Bârlad
6.2.1.7. Planetariul din Baia Mare
6.2.1.8. Observatorul astronomic cu planetariu din Constanţa
 6.2.1.9. Observatorul astronomic cu planetariu din Galaţi
 6.2.1.10. Planetariul din Piteşti
 6.2.1.11. Observatorul astronomic cu planetariu din Suceava
 6.2.1.12. Planetariul din Craiova
 6.3.1. Observatoare astronomice şcolare
6.3.2. Observatoare astronomice particulare
7. Farurile pe teritoriul României ]şi importanţa lor ca monumente tehnice
7.1. Incursiune istorică
7.2. Farurile istorice pe Dunăre şi pe Litoralul Mării Negre
7.3. Farurile pentru navigaţie de pe litoralul romţnesc al Mării Negre
Bibliografie
Indice de localităţi

"Volker Wollmann este cel mai avizat istoric din România în ceea ce privește patrimoniul industrial, componentele, dispunerea teritorială și starea de conservare și protecţie a acestuia. Patrimoniul industrial are așadar, prin demersul civic și lucrările sale magistrale, pe cel mai competent cunoscător și ferventul său susţinător în ţară și în afara ei. Destinul profesional al lui Volker Wollmann a fost
marcat defi nitiv de muzeografi a tehnică încă în anii ’60 al secolului trecut și a anunţat de atunci
– în locul cel mai potrivit, la Reșiţa – un pionier la noi al arheologiei industriale. Cercetările și studi-
ile sale luminează o avuţie tehnică impresionantă, scot în evidenţă inventica, tradiţiile, abilităţile
și realizările prin mărturii preindustriale și industriale, puţine muzeifi cate, multe in situ. Pe toate
acestea istoricul le consideră fundament solid al dezvoltării societăţii moderne din România.
În sprijinul tezei sale, cercetătorul și muzeograful Volker Wollmann apelează la metodele arheolo-
giei și istoriei, studiind atent – prin colaborare cu tehnicieni – instalaţiile și artefactele, scrutează
documente istorice și le evaluează, își asociază lecturi epigrafi ce, dar și constatările etnografi lor,
geografi lor, geologilor.
În cele patru volume rezultate a luminat cauzele și factorii generatori ai diversităţii industriale,
ca și contextul favorizant al infl uenţelor benefi ce externe stimulatoare. Mai mult, privește patri-
moniul nostru ca parte a celui tehnic european, rezultat al inventicii native și al unui consistent
dialog.
Evaluator onest și corect, în cel de-al cincilea volum – prin temele tratate – Volker Wollmann
recomandă celor care sunt responsabili de dezvoltarea României tezaurul tehnic rezultat în lungi acumulări, ca factor cultural și economic ce așteapă să fi e valorificat."
Prof. univ. dr. Ioan Opriș

Erwin Schäffer, Romania - Designs, Pattern Coins and Catalogue of Issued Coins. Vol II

"Nothing is more revealing about the self-understanding of a country than the images, symbols and persons it choses as self-representation on coins. A coin’s path of development is likewise particularly important in this regard. It says a lot about the society and the image of women when – to mention an example from Swiss numismatics – a Federal Council can take exception to the frivolity of a forelock of Helvetia to the effect that the artist is forced to submit a defrivolitized version of his
 Helvetia.

Erwin Schäffer, Romania - Designs, Pattern Coins and Catalogue of Issued Coins. Vol II. Guttenbrunn 2015. 480 p., color illustrations throughout. Hardcover. Thread stitching. 21 x 30 cm. ISBN 978-973-0-19455-5. 65 euros.

This is why Erwin Schäffer’s catalog of Romanian coins, patterns and essays is considerably more than a simple price guide. It presents the material required to assess how much the self-understanding of Romania has changed after the abolition of communism, which people, events and images are deemed supportive of the state nowadays, thereby replacing the most favorite motif of the past, the oil refinery. The work prepared by Schäffer is impressive. In format and numbering, it is a follow-up of the first volume about Romanian coinage that focused on the coins and essays between 1860 and 1989. This time, the catalog proper is preceded by an introduction into the monetary policy in post-communist Romania, written by Silviu Cerna. A contribution of Johann Jakob gives an outlook of Romania’s current position in the development towards the euro.
The catalog is next, divided into patterns and issued coins. Every piece has a thorough description, with mintage, as far as is known, and further specifics of numismatic importance. As for the pattern and commemorative coins, a price is given for the grade “proof” while the section on circulating coins states prices for up to five different grades. Design drawings, where available, have been incorporated into the pattern section.
Convenient, in terms of chronological overview, is a table that lists all coins with their specific issuing date.
Furthermore, the author has included both the coin sets and some private sets in his catalog.
Information about the national mint, artists and Romanian monetary acts conclude the new standard work of reference on present-day Romanian coinage." (Ursula Kampmann,  http://www.coinsweekly.com/en/News/4?&id=3840)

Volumul se poate comanda pe adresa de email a autorului: bermes5@t-online.de

Semnal editorial

 
Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, "Steme din emblemele unor matrice sigilare care au aparţinut suveranilor României (1867-1947)", Editura "Istros" a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2015, 167p. - 30 lei