Asa cum v-am spus intr-un post anterior in zilele de 4-5 octombrie Clubul numismatic "Mihai Eminescu" din
cadrul Cercului Militar National a sarbatorit 10 ani de la reluarea
activitatii organizind un Simpozion National de Numismatica si o
expozitie numismatica cuprinzind realizarile clubului in domeniu.In cadrul manifestarii au fost organizate pentru participanti doua vizite la Muzeul BNR si Palatul CEC. Astazi va prezentam imagini de la Palatul CEC.
Palatul CEC este situat în Calea Victoriei, față în față cu Palatul
Poștelor, construit în aceeași perioadă (azi Muzeul Național de
Istorie).
„Palatul, construit în stil eclectic, se termină cu o
cupolă de sticlă și metal. Intrarea este încununată de un fronton în
semicerc sprijinit de câte o pereche de coloane de stil compozit.
Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt
acoperite de cupole în stil renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă
holul central al edificiului, în care funcționează diferite ghișee ale
instituției.
Decorația judicioasă a fațadelor, echilibrul volumelor
care îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectură
a orașului.
CEC-ul ca instituție a fost înființat în anul 1864
printr-o lege inițiată de către Alexandru Ioan Cuza. La început a
funcționat în diverse imobile, după care în anul 1875 s-a început
construirea unui sediu propriu. Pe locul în care se află azi CEC-ul se
găsea monăstirea și hanul Sfântul Ioan cel Mare.
CEC-ul se dezvoltă
rapid, astfel încât vechiul sediu devine neîncăpător. Se hotărăște
demolarea lui și pe același loc s-a început construcția actualului
sediu, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Începutul
lucrărilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie
1897. Construcția a fost terminată în anul 1900 și de atunci CEC-ul a
funcționat în această clădire fără a se face alte modificări notabile.
Amenajarea interioară a fost gândită tot de arhitectul Paul Gottereau,
holul mare a fost decorat cu o pictură murală reprezentând zeița Fortuna
distribuind bunuri după Independență, opera a lui Mihail Simonidi.
Acesta a realizat și pictura plafonului sălii festive de la etaj. Pe
pereții laterali au existat, până în anul 1948, portretele Regelui Carol
I, al Reginei Elisabeta – pictate tot de Mihail Simonidi, precum si
portretele Regelui Ferdinand I si a Reginei Maria – pictate de Costin
Petrescu. Odată cu venirea comuniștilor la putere, portretele au fost
acoperite cu vopsea, fiind recreate după 1989 de către artistul plastic
Valentin Tănase. Cea mai impresionantă încăpere a palatului rămâne Sala
de consiliu, care și-a păstrat destinația.”
