Conferinta: 𝗠𝗼𝗻𝗲𝗱𝗲𝗹𝗲 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗞𝗼𝘀𝗼𝗻

 

"𝗝𝗼𝗶, 𝟭𝟲 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟯, 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, vă invităm la conferința susținută de dr. 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗗𝗶𝗺𝗮, expert numismat în cadrul Băncii Naționale a României, cu tema: „𝗠𝗼𝗻𝗲𝗱𝗲𝗹𝗲 𝗥𝗲𝗴𝗲𝗹𝘂𝗶 𝗞𝗼𝘀𝗼𝗻”, care va avea loc la Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă nr. 26).

Coordonator serie conferințe: prof. Ioan Carol Opriș.
Accesul la eveniment se va face în baza unei rezervări prin email la adresa muzeul.severeanu@muzeulbucurestiului.ro, cu confirmare, în limita locurilor disponibile.
Preț bilet: 10 lei. Achiziționarea biletului se face la stand, înaintea începerii conferinței.

DESPRE CONFERENȚIAR
Absolvent al Facultății de Istorie a Universității București și doctor în Istorie la Institutul de Arheologie „V. Pârvan”, având o experiență de peste 25 de ani în domeniu, dr. Mihai Dima este expert numismat și își desfășoară activitatea în cadrul Băncii Naționale a României. Specialist în numismatică antică, dr. Mihai Dima are contribuții semnificative privind activitatea monetăriei de la Istros (sec. V a.Chr. - sec. III p.Chr.), precum și cunoașterea circulației monetare în epoca Principatului (sec. I-III p.Chr.). A efectuat studii metrologice și de ștanțe asupra staterilor de aur de tip Koson din tezaurul descoperit în anul 1996 în împrejurimile capitalei dacice, Sarmizegetusa Regia.

DESPRE CONFERINȚĂ
Deși sunt cunoscute de peste 500 de ani, monedele de tip Koson reprezintă unul dintre capitolele cele mai controversate ale numismaticii românești, punând la grea încercare știința, dar și imaginația multor cercetători. Primul studiu important pe această temă a fost publicat de către M. Bahrfeldt în 1911, iar ultimul abia a văzut lumina tiparului, dar, cu toate acestea, enigma „kosonilor“ este departe de a fi elucidată.
Dr. Mihai Dima va prezenta în cadrul seriei de evenimente „Conferințele Muzeului Severeanu” stadiul actual al cercetării asupra monedelor dacice de aur și de argint cu legenda KOΣΩΝ."

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a

      Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița, organizează, în data de 17 septembrie 2021, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a VII-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Muzeul George Severeanu, str. H. Coandă, nr. 26, sector 1, Bucureşti.

Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în parteneriat cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Accesul publicului interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face exclusiv pe bază de confirmare la adresa de email: rcan@muzeulbucurestiului.ro

Evenimentul se desfășoară cu respectarea tuturor regulilor sanitare specifice prevăzute de legislația în vigoare, în vederea prevenirii răspândirii SARS-CoV-2.

PROGRAM

9.00-09.20: Deschiderea Simpozionului (Sala mare)
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

Comunicări Secţiunea Arheologie

Sala mare
09.30-11.10: Moderator Vasile Opriș

-Eugen Nicolae, Emanuela Cernea, Medalii privind participarea României la Expoziția Universală de la Paris din 1867;

-Alexandru Ciornei, Izabela Mariș, Radu-Alexandru Dragoman, Dan Pop, Pietricele ascuțite din Munții Maramureș-Rodnei (nord-vestul României): înțelegerea ocupațiilor umane preistorice prin proveniența materiilor prime litice;

-Valentina Voinea, Constantin Băjenaru, Marius Lascu, Cătălin Nopcea, Adrian Irimia, Manuela Măiță, Oana Gâză, Doru Paceșilă, Noi repere culturale si cronologice privind sfârșitul culturii Hamangia. Descoperirile recente de la Techirghiol Paloda și Constanța Mobipark (2020);

-Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Exploatarea animalelor în cultura Hamangia. Studiu de caz - situl de la Techirghiol Paloda (jud. Constanta);

-Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Dan Pîrvulescu, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Silviu Cristache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Gabriel Popescu, Valentin Radu, Andreea Toma, Laurent Carozza, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Gabriel Vasile, Rezultatele campaniei 2021 din situl arheologic Gumelnița, jud. Călărași;

11.30-13.10: Moderator Theodor Ignat

-Cătălin Lazăr, Johannes Müller, Theodor Ignat, Vasile Opriș, Adelina Darie, Mădălina Dimache, Theodor Zavalaș, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Andreea Toma, Valentin Radu, Adrian Șerbănescu, Gabriel Popescu, Cristian Panaoitu, Daniela Dimofte, Ovidiu Frujina, Cristian Roth, Vlad Ioan, Mihai Florea, Marian Voicu, Adrian Bălășescu, Mihaela Golea, Robert Hofmann, Wiebke Kirleis, Marta dal Corso, Sonja Filiatova, Mila Shatino, Stefan Dreibrodt, Walter Dorfler, Ingo Feser, Wolfgang Rabbel, Natalie Pickartz, Manuel Zolchow, Elisabeth Glück, Maurice Enriko Weber, Ercan Erkul, Simon Fischer, Erman Lu, Eileen Eckmeier, Giacomo Bilotti, Yevhenii Sliesariev, Khadijeh Alinezhad, Agnes Heitmann, Cornelis Stal, Primele rezultate ale proiectului internațional „The dynamics of the prehistoric communities located in the Mostiștea Valley and Danube Plain (between Oltenița and Călărași)”;

-Adelina-Elena Darie, Dragoș-Alexandru Mirea, Valentin Parnic, Cătălin Lazăr, Noi date privind piesele din cupru din arealul Gumelnița pe baza analizelor PIXE si XRF;

-Camelia-Mirela Vintila, Katia Moldoveanu, Modele de construcții eneolitice din colecțiile Muzeului Municipiului București;

-Mihaela Golea, Câteva date botanice despre o probă carpologică din vechile săpături arheologice de la Teiu, județul Argeș;

-Corina Anca Simion, Alexandru Dragoș Mirea, Vasile Opriș, Ionel Mercioniu, Oana Gâza, Tiberiu Bogdan Sava, Doru Gheorghe Păceșilă, Maria Ilie, Cristian Mănăilescu, Colecția „Maria si dr. George Severeanu”: studii arheometrice asupra unor obiecte egiptene;

14.00-15.40: Moderator Alina Streinu

-Valentin Dumitrașcu, Aspecte tafonomice ale oaselor de animale din situl Bâzdâna-La Cetate;

-Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Valeriu Sîrbu, Noi cercetări în necropolele tumulare din teritoriul orașului antic Callatis;

-Alina Streinu, Irina Achim, Inventarul ceramic din zona străzii A de la nord de Basilica cu criptă de la Histria;

-Ovidiu Țentea, Florian Matei-Popescu, Vlad Călina, „Limes Alutanus”. Cercetări recente;

-Alexandru Rațiu, Ioan C. Opriș, Ioana Manea, Capidava - sfertul sudic al cetății și edificiile oficiale în epoca romană târzie și romano-bizantină. Noi observații de planimetrie urbană din sectoarele III și VII intra muros;

16.00-17.40: Moderator Sorin Cleșiu

-Rodica Oanță-Marghitu, Podoabe de metal dispărute aproape fără urmă. Despre câteva tipare de piatră din secolele VI-VII p. Chr.;

-Andrei Măgureanu, Adina Boroneanț, Meda Toderaș, Bucureștii Noi - Alba sau Băneasa - La Stejar? Re-identificarea unor situri arheologice din nordul capitalei;

-Gabriel Vasile, Adrian Ioniță, Observații arheologico-antropologice asupra înmormântărilor tumulare și cimitirelelor plane din Muntenia secolelor X-XIII;

-Silviu Oța, Un vechi tezaur medieval descoperit în județul Prahova;

-Theodor Ignat, Sorin Cleșiu, Reanimând inima orașului. Lucrări arheologice și de conservare la Palatul Curții Vechi din București;

Sala cu vitralii
16.00-17.50: Moderator Mirela Vintilă

Daniela Marcu Istrate, Gabriel Izdrăilă, Date noi privind începuturile cetății Făgăraș, pe baza cercetărilor din 2011-2012;

David Baciu, Adrian Ioniță, Adrian Bălășescu, Fauna de la Cetatea Făgărașului din perioada habsburgică;

Camelia-Mirela Vintilă, Dan Pîrvulescu, Gabriel Vasile, Cercetări arheologice la Biserica Trei Ierarhi-Colțea, București;

Ioana Manea, Raluca Dumitru, Diana Sonu, Theodor Ignat, Manea Brutaru - principalele rezultate ale cercetării arheologice din anii 2020-2021;

Diana Sonu, Date antropologice cu privire la materialul osteologic descoperit la Biserica Mavrogheni;

Comunicări Secţiunea Numismatică

Sala cu vitralii
09.30-11.10: Moderator Aurel Vîlcu

-Emanuel Petac, Who’s who? Tetradrahma Price 1320: nici Tomis, nici Dioscuridas;

-Gabriel Mircea Talmațchi, Considerații privind „monetăria de tip scitic” în lumina celor mai recente cercetari (descoperiri, ipoteze și observații);

-Sebastian Matei, Theodor Isvoranu, Un mic tezaur de drahme din Dyrrhachium descoperit la Pruneni, jud. Buzău;

-Mihai Dima, Un denar hibrid bătut la Sarmizegetusa;

-Theodor Isvoranu, Descoperiri monetare la Romula, campania 2019;

11.30-13.10: Moderator Emanuel Petac

-Aurel Vîlcu, Gabriel Stăicuț, Descoperiri monetare recente în județul Buzău;

-Lilia Dergaciova, Monedele moldovenești ale lui Ștefan I (sec. XIV). Problema legendelor și a limbii în care au fost redactate;

-Dan Pîrvulescu, Monede maghiare din sec. XIV-XV aflate în custodia Muzeului Municipiului București;

-Paul Dumitrache, Monedele lui Ioan de Hunedoara din vremea Regenței (1446-1452). Problematica legendelor, o nouă abordare în reclasificare;

-Marius Blasko, Un tezaur din secolul al XVI-lea descoperit la Podu Dâmboviței, județul Argeș;

14.00-15.30: Moderator Dan Pîrvulescu

-Viorel M. Butnariu, Date noi despre așa-zisa monedă moldo-polonă;

-Dan Pîrvulescu, Alina Pîrvulescu, Monedele de aur din tezaurul de la Sala Palatului aflat în colecțiile Muzeului Municipiului București;

-Irina Cîrstina, Tezaurul monetar medieval de la Săbiești, județul Dâmbovița;

-Adriana Roșca, Dovezi medalistice ale participării României la expozițiile din Paris;

 

     Colectivul de organizare al Simpozionului este alcătuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Aurel VÎLCU, Cercetător științific (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române), Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie, Alina STREINU, muzeograf, Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică (Muzeul Municipiului Bucureşti) și Theodor ZAVALAȘ, Manager, Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa.

Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi

"Moneda reprezintă un document istoric valoros care oferă informații privind realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care a fost bătută, reuşind să adune atât un mesaj scris prin textul oferit de legenda sa, cât și unul iconografic prin reprezentările figurale.
Proiectul Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi, reprezintă o continuare a seriei de expoziţii tematice care a debutat în anul 2013 în cadrul Muzeului „George Severeanu” şi vine în întâmpinarea dorinţei publicului vizitator de a admira valoroasele colecţii adăpostite de spaţiul cultural amintit. Astfel, vor fi expuse exemplare reprezentative care fac parte din trei colecţii aparţinând Muzeului Municipiului Bucureşti.
Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” donată municipalităţii de medicul radiolog George Severeanu, pasionat colecţionar de antichităţi şi primul director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi mai apoi de către soţia acestuia Maria, cuprinde mai multe categorii de artefacte între care o pondere importantă este deţinută de colecţia numismatică, formată din cca 9.000 de obiecte din aproape toate perioadele istorice.
Colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti este constituită din aproape 40.000 de monede, provenind în general din cercetările arheologice desfăşurate de-a lungul timpului de către colectivele de specialişti din cadrul muzeului dar şi din diferite descoperiri întâmplătoare. O pondere importantă o au şi bancnotele. O parte semnificativă a colecţiei s-a întemeiat în urma unor generoase donaţii din prima parte a secolului al XX-lea. Colecţia amintită păstrează emisiuni monetare din aproape toate perioadele istorice. De remarcat sunt câteva tezaure importante descoperite în Bucureşti şi în împrejurimi care reprezintă adevărate izvoare istorice în soluţionarea diferitelor probleme ale circulaţiei monetare în perioada medievală. Este cazul tezaurelor descoperite la Gâşteşti (jud. Giurgiu), Gratia (jud. Teleorman), Colţea, Calea Plevnei, Sala Palatului, Cărămidarii de Jos, Curtea Veche, Str. N. Tonitza (Bucureşti).
Colecţia denumită convenţional Paranumismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti, reuneşte aproximativ 20.000 obiecte structurate pe mai multe subcategorii precum medalii şi plachete, insigne, decoraţii, sigilii, hârtii de valoare a căror valoare istorică pentru perioada modernă este incontestabilă.
Pornind de la importanţa istorică, documentară şi memorială a celor trei colecţii, proiectul propune valorificarea prin expunere a unei importante părţi a bogatului material numismatic în combinaţie cu materiale documentare şi ilustrative, o reconstituire a circulaţiei monetare în Bucureşti şi în împrejurimi.
Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Muzeul „George Severeanu” (str. H. Coandă, nr. 26, sector 1), în perioada 10 august 2016 - 2 aprilie 2017.

Dr. Dan Pîrvulescu"
Mai multe detalii pe:
https://www.facebook.com/events/1623829064596173/

Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei

Expoziţia „Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei" va fi deschisă, în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016, la Palatul Suţu. Vernisajul va avea loc miercuri, 12 august, de la ora 19.
Expunerea prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu", colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici". Prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din colecţiile amintite, expoziţia îşi propune să sugereze o scurtă istorie a falsificării emisiunilor monetare, începând din antichitate şi ajungând în anul 1947, informează reprezentanţii muzeului.
În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu.
Cu problema falsurilor monetare s-a confruntat întreaga societate indiferent de perioada istorică, pe de o parte din cauza unei manipulări a valorii, chiar de către autorităţi în scopul obţinerii unor importante surse de venit prin scăderea titlului metalului preţios sau a greutăţii, fie din cauza unor ateliere clandestine.
Expoziţia este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" şi este deschisă la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016.