TEZAURE MONETARE ROMANE. ARHEOLOGIE-DETECTIE-PASIUNE

"Vineri, 26 octombrie 2018, ora 1100, vă invităm la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, la un eveniment aparte.
În anul Centenarului, Complexul Muzeal Județean Neamț celebrează 40 de ani de la înființarea sa (Decizia nr. 100/1978 a Consiliului Popular al Judeţului Neamţ) și 140 de ani de la nașterea preotului Constantin Matasă, fondatorul Muzeului Arheologic Regional din Piatra Neamț, (actualmente Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, unitatea de bază a acestei organizații culturale).
Cu acest prilej ne-am propus omagierea uneia dintre personalitățile extrem de influente în ceea ce privește evoluția muzeografiei și arheologiei nemțene. Este vorba despre domnul Virgil Mihailescu-Bîrliba, specialist în domneniul arheologiei și numismaticii românești. Parcursul său profesional este strâns legat de Muzeul Arheologic din Piatra Neamț, unde vreme de 16 ani (1964-1980) a îndeplinit de rând funcțiile de muzeograf principal, director adjunct, director și șef de secție, și a desfășurat o bogată activitate publicistică (inițiator al revistei Memoria Antiquitatis) și de teren, fiind omniprezent pe șantierele arheologice din județul Neamț.
Momentul va fi marcat prin lansarea volumului intitulat Studia Numismatica et Archaeologica. In honorem magistri Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata, apărut sub egida Editurii „Constantin Matasă” și a Editurii Academiei Române. Pentru prezentarea volumului se va afla alături de noi dr. Lucian Munteanu de la Institutul de Arheologie Iași; activitatea profesională a domnului Virgil Mihailescu-Bîrliba va fi evocată de către dr. Emanuel Petac, președinte al Societății Numismatice Române.
În încheierea evenimentului va avea loc deschiderea expoziției temporare – Tezaure monetare romane. Arheologie, detecție, pasiune. Expoziția prezintă descoperirile monetare realizate de către inginerul silvic Marius Irimia, cu ajutorul detectorului de metale, în perioada 2013-2017. Sunt valorificate la nivel expozițional, pentru prima dată, tezaurele de denari romani imperiali descoperite la Tazlău, Dragomirești, Ruginoasa, Hârtop, Gârcina (jud. Neamț) respectiv Măgirești (jud. Bacău), tezaure însumând peste 600 de denari romani de argint.
Expoziția va fi deschisă în perioada 26 octombrie 2018 - 13 ianuarie 2019.
Vă aşteptăm!" 

https://www.facebook.com/ComplexulMuzealJudeteanNeamt/photos/pb.1761858404053153.-2207520000.1540471049./2174412572797732/?type=3&theater

Targ de antichitati la Muzeul Taranului Roman

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă începând de vineri, 28 până duminică, 30 septembrie 2018, între orele 10 și 18, la Târgul de antichități, la care vor participa aproximativ 40 de colecționari din toată țara cu lucruri vechi, de colecție. Puse unele lângă celelalte, obiectele prezentate la târg formează o poveste frumoasă și impresionantă din viața rurală, din vremi care încep cu „a fost odată ca niciodată”.
Vizitând acest târg, veți avea o imagine vie a ceea ce a însemnat gospodăria țărănească în ansamblul ei, invitându-vă să salvăm împreună obiectele de la uitare și degradare și să le reintroducem într-un circuit al civilizației urbane contemporane.
În cadrul Târgului de antichități de la Muzeul Țăranului, veți putea admira și cumpăra:

• piese de costum țărănesc,
• țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă),
• icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,
• mobilier crestat, pictat – lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,
• ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,
• furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,
• felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și
• publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…

De asemenea,  publicul este îmbiatcu prăjituri, cozonaci și miere. Nu vor lipsi nici plantele de leac.
Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Simpozionul National de Istorie "Vasile Parvan"

SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române şi Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, organizează, în perioada 13-15 septembrie 2018, SIMPOZIONUL „CERCETĂRI ARHEOLOGICE ŞI NUMISMATICE”, ediţia a IV-a. Lucrările acestei manifestări ştiinţifice se vor desfăşura la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, str. H. Coandă, nr. 11, sector 1, Bucureşti (secţiunea arheologie) şi la Muzeul George Severeanu, str. H. Coandă, nr. 26, sector 1, Bucureşti (secţiunea numismatică).
Prin intermediul acestui simpozion anual realizat în colaborare cu alte instituţii, Muzeul Municipiului Bucureşti îşi propune să susţină schimburile de experienţă şi mobilitatea specialiştilor în arheologie și numismatică, la nivel naţional dar şi internaţional, precum şi să ofere publicului interesat prilejul de a fi la curent cu ultimele descoperiri şi cercetări din domeniu.
Accesul publicului de specialitate interesat să participe la lucrările acestui simpozion, se va face pe bază de confirmare la adresa de email: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro
PROGRAM*
Muzeul George Severeanu
Joi, 13.09.2018
08.30-09.00: Înscrierea participanților (Holul Muzeului)
09.00-09.30: Deschiderea Simpozionului (Sala cu vitralii)
Adrian Majuru, Director, Muzeul Municipiului București
Eugen Nicolae, Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române
09.30-10.10: Comunicări în plen
Cătălin Lazăr, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Mădălina Dimache, Marius Streinu, Adelina Darie, Mihaela Golea, Adrian Șerbănescu, Carol Căpiță, Valentin Parnic, Alfred Vespremeanu Stroe, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Oana Borlean, Mihaela Buruiană, Alina Ciobotaru, Gumelnița: Rezultatele cercetărilor sistematice interdisciplinare din anul 2018
Theodor Ignat, Vasile Opriș, Adelina Darie, Mădălina Voicu, Mihai Florea, Constantin Haită, Mihaela Golea, Valentin Parnic, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Ovidiu Frujina, Sebastian Stan, Cătălin Lazar, Noi date privind locuirea off-tell de la Sultana-Malu Roșu
Comunicări Secţiunea Arheologie
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (etaj 1, Sala de Conferințe)
Joi, 13.09.2018
10.30-11.50: Moderator Roxana Dobrescu
Alexandru Ciornei, Roxana Dobrescu, De la Dunărea inferioară la Prutul mijlociu și dincolo de Carpați: transfer de materii prime pe distanțe mari în Paleoliticul superior.
Valentin Dumitrașcu, Estimarea sezonului de vânătoare în unele situri paleolitice din estul României

Adina Boroneanț, Meda Toderaș, Situl neolitic timpuriu de la Vădastra - La Georgescu

Camelia-Mirela Vintilă, Monica Mărgărit, Podoabe din materii dure animale descoperite în necropola de la Cernica

12.00-13.30: Moderator Radu Băjenaru
Adelina Darie, The metal ornaments from the KGK VI area. Recreating the social dimension through the archaeological context and typological forms

Bogdan Manea, Vasile Opriș, Theodor Ignat, Marian Gheţi, Mihaela Savu, Cătălin Lazăr, Considerații experimentale privind instalațiile neo-eneolitice de ars ceramica.

Cristina Covătaru, Cornelis Stal, Ionela Crăciunescu, Mihai Florea, Ovidiu Frujina, Cătălin Lazăr, Noi date privind locuirile neo-eneolitice de pe Valea Mostiștei.

Valentin Radu, Mihaela Golea, Mihaela Danu, Adrian Bălășescu, Studiu comparativ privind paleoeconomia comunităților umane documentate în așezările de la Gumelnița și Sultana-Malu Roșu, pe baza datelor arheozoologice și arheobotanice.

15.00-16.40: Moderator Cătălin Lazăr
Radian Romus Andreescu, Așezarea de tip tell de la Vitănești. O perspectiva inedită asupra interacțiunii om-mediu.

Rumyana Yordanova, What can the vessels say? House inventories from Rousse tell settlement

Mădălina Dimache, Cristian-Eduard Ștefan, Reprezentări antropomorfe pe valea Mureșului mijlociu. Studiu de caz: Șoimuș-La Avicola (Ferma 2).

Radu Băjenaru, Odaia Turcului şi Cetina: contacte est-vest în zona nordică a Balcanilor către sfârşitul bronzului timpuriu.

Adrian Bălășescu, Costel Ilie, Depunerile de cai din cultura Noua de la Negrilești (județul Galați).

17.00-18.40: Moderator Valeriu Sîrbu
Elena Gavrilă, Cercetări arheologice în arealul comunei Snagov. Campaniile de la Ghermănești și Ciofliceni.

Despina Măgureanu, Raluca Kogălniceanu, Adrian Bălășescu, Înmormântări de câini descoperite recent pe teritoriul Bucureștiului.

Valeriu Sîrbu, S-a utilizat câinele în alimentația geto-dacilor ?

Natalia Mateevici, Embleme de pe toarte de amfore de Sinope reprezentând zeități grecești (pe baza colecției de la Tyras).

Petya Andreeva, Agonistic relation between the city and the sanctuary: a case study of Roman Thrace.


Vineri, 14.09.2018
10.00-11.40: Moderator Alexandru Rațiu
Ioan C. Opriș, Alexandru Rațiu, Începuturile Capidavei romane. Date arheologice despre primul castru și balneum-ul de la începutul secolului al II-lea.

Ovidiu Țentea, Florian Matei Popescu, Date noi privind impactul armatei romane în nord-vesul Munteniei după razboaiele dacice

Alina Streinu, Veni, Vidi... Vicus. Așezarea romană de la Acis Suat și ocuparea spațiului rural în teritoriul histrian.

Christina Știrbulescu, Reprezentări ale zeiței Venus în arta coroplastică a provinciei Moesia Inferior.

Alexandru Arbunescu, Podoabe din aur din perioada romană târzie descoperite la Ostrov, județul Constanța.

12.00-13.20: Moderator Daniela Marcu Istrate
Ioan C. Opriș, Raluca Moței, Noi abordări metodologice în studiul așezării medio bizantine de la Capidava.

Adina Boroneanț, Andrei Măgureanu, Meda Toderaș, Cercetări arheologice recente în situl de la Dămăroaia.

Adrian Ioniţă, Observaţii privind inventarul funerar al turanicilor din spaţiul cuprins între Dunărea Inferioară, Carpaţi şi Nistru în secolele X-XIII.

Svetlana Velikova, The Area of the Medieval Krasen, District of Rousse - Publications and Artifacts.

15.00-16.40: Moderator Adrian Ioniţă
Florin Gabriel - Petrică, Rezultate ale cercetării arheologice din Târgoviște, str. Grigore Alexandrescu nr. 26. Materialul arheologic din sec. al XVII-lea.

Sorin Cleșiu, Raluca Moței, Theodor Ignat, Cartierul Evreiesc. Cercetări arheologice preventive în zona străzilor Iuliu Barasch și Cluceru Udricani.

Daniela Marcu Istrate, Memorie ascunsă: practici funerare inedite ale aristocrației transilvănene în pragul epocii moderne.

Aurel Stănică, Valentin Panait, Utilizarea GIS pentru delimitarea siturilor arheologice din teritoriul cetății Noviodunum.

Andrei Măgureanu, Cătălin Constantin, Cornel David, Investigații geofizice și arheologie invazivă în biserici medievale.


Comunicări Secţiunea Numismatică

Muzeul George Severeanu (Sala cu vitralii)

Joi, 13.09.2018
10.30-11.50: Moderator Aurel Vîlcu
Gabriel Talmațchi, Semne monetare și alte descoperiri din zona fortificației elenistice de la Albești (jud. Constanța).

Emanuel Petac, Despre o nouă emisiune de stateri histrieni timpurii de la Lysimach.

Mihai Dima, Contribuții privind circulația monedelor autonome de bronz emise la Istros.

Steluța Marin, Un nou lot de ponduri de la Histria.

12.00-13.30: Moderator Emanuel Petac
Corina Toma, Tezaurul monetar de la Feniș (jud. Arad). Studiul ștanțelor aplicat monedelor de tip Toc-Chereluș.

Aurel Vîlcu, Despre proveniența unor monede de aur grecești și romane din colecțiile Muzeului Național de Antichități.

Theodor Isvoranu, Sebastian Matei, Un tezaur de denari romani descoperit la Pârscov, jud. Buzău.

Adriana Panaite, Aurel Vîlcu, Monede descoperite la Tropaeum Traiani.

Dan Vasilescu, Stabilirea locului de batere a monedelor romane târzii de bronz cu exerga incertă. Emisiuni din perioada 354-378.

15.00-16.30: Moderator Eugen Nicolae
Stoyan Mihaylov, Some remarks about monetary politics in the reign of Byzantine emperors Phocas (602-610) and Heraclius (610-641).

Lilia Dergaciova, A. Djesmedjyan, Tezaurul de la sfârșitul secolului al XIV-lea descoperit la Țuțora (raionul Ungheni, Republica Moldova).

Irina Cîrstina, Un tezaur de monede de aur din secolul al XIV-lea descoperit la Targoviște-Suseni.

Alina Pîrvulescu, Monede divizionare de la Mircea cel Bătrân din colecţia „Maria şi Dr. George Severeanu”.

Marius Blasko, The late sixteenth century hoard discovered at Gălbinași, Călărași County.

16.50-18.10: Moderator Dan Pîrvulescu
Ana Boldureanu, Un sigiliu medieval pentru țesături descoperit la Orheiul Vechi, Republica Moldova.

Marius Gabriel Neculae, Un nou tezaur monetar descoperit la Blăjani, jud. Buzău (sec. XVI - XVII).

Paul Dumitrache, Emisiuni de argint cu valoare ridicată ale statelor, orașelor și autorităților ecleziastice germane în circulație la Câmpulung, în secolul al XVII-lea. Analiza stilistică și tipologică a pieselor de 28 de stüweri din tezaurul descoperit la Crețișoara, Câmpulung Muscel.

Aurelia Duțu, Date arhivistice despre o veche colecție de monede medievale românești.


Vineri, 14.09.2018
10.00-11.20: Moderator Ana Boldureanu
Florin Ciulavu, Monede de valoare mică bătute la monetăria de la Alba Iulia în timpul domniei împărătesei Maria Theresia.

Dan Pîrvulescu, Marian Neagu, Un tezaur monetar din secolul al XVIII-lea descoperit la Oltina, com. Unirea, jud. Călărași

Radu Gabriel Dumitrescu, Claudiu Munteanu, Medaliile lui Francisc Iosif I și ale Elisabetei de Bavaria din colecția Muzeului Național Brukenthal

Monica Dejan, George Ostafi, O tranzacție numismatică la începutul secolului XX în Bucovina


Sâmbătă, 15.09.2018
8.00-14.00: Excursie documentară la Muzeul Goleşti (Str. Radu Golescu, Nr. 34, Ştefăneşti, jud. Argeş), cu plecare din faţa Muzeului George Severeanu


*Timpul alocat fiecărei lucrări, incluzând discuţiile, este de 20 minute. Comunicările vor fi susținute în limba română sau limba engleză, în cazul participanților străini. Recomandarea organizatorilor este ca prezentările PPT să fie realizate în limba engleză pentru a facilita înțelegerea lor de către participanții străini.


Adrese desfăşurare:
Muzeul George Severeanu, Str. Henri Coandă, nr. 26, sector 1, București
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Str. Henri Coandă, nr. 11, sector 1, București


Colectivul de organizare al Simpozionului este alcatuit din Dan PÎRVULESCU, Director adjunct (Muzeul Municipiului Bucureşti), Aurel VÎLCU, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Vasile OPRIŞ, Şef Secţia Istorie (Muzeul Municipiului Bucureşti), Theodor IGNAT, Şef Birou Arheologie (Muzeul Municipiului Bucureşti) şi Theodor ZAVALAŞ, Manager, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa.

Expozitie: Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Moneda Țării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân”, desfășurat la Palatul Suțu în ziua de joi, 12 iulie 2018, ora 18.00.

Epoca lui Mircea cel Bătrân marchează consolidarea progresivă a statului medieval Ţara Românească când au loc importante schimbări economice precum şi cristalizarea structurilor politice, sociale şi spirituale. Progresul economic al Ţării Româneşti este pus pe seama dezvoltării agriculturii, meşteşugurilor și intensificării activităţilor comerciale. În această perioadă Principatul a reprezentat o zonă de tranzit, din punct de vedere comercial, între spaţiul levantin şi cel central-european. Intensificarea comerţului a influenţat în mod firesc circulaţia monetară, raportul dintre moneda aflată în circulaţie şi activităţile de schimb fiind legat de rolul Ţării Româneşti în cadrul comercial european.

Extinderea sferelor economice şi politice prin tratate internaţionale în epoca lui Mircea cel Bătrân şi implicit poziţia Ţării Româneşti în comerţul internaţional au dus pe de o parte la pătrunderea monedei străine în spaţiul muntean, dar şi la circulaţia monedei autohtone în afara graniţelor statului.

În ceea ce priveşte moneda proprie a Ţării Româneşti în epoca lui Mircea cel Bătrân au circulat ducatul şi banul, precum şi moneda predecesorilor săi Vladislav I, Radu I şi Dan I. Multitudinea de variante monetare bătute de Mircea cel Bătrân relevate pe de o parte de documentele scrise, dar mai ales de numărul mare de descoperiri demonstrează o circulaţie intensă a acestor emisiuni proces favorizat în special de impulsul economic, dar şi de progresul general al societăţii medievale româneşti început încă din vremea domnitorului Nicolae Alexandru. Emiterea monedelor proprii a început odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vladislav I şi a continuat fără întrerupere până la Mircea cel Bătrân constituind o manifestare a Ţării Româneşti ca stat suveran şi independent, dar şi o necesitate economică reprezentând o dovadă a dezvoltării economiei de schimb bazată pe monedă şi a nevoii creşterii numerarului aflat în circulaţie. Sporirea numerarului s-a datorat pe de o parte intensificării activităţii comerciale din perioada lui Mircea cel Bătrân, dar şi necesităţii întreţinerii trupelor de care domnitorul avea nevoie pentru a fi susţinut atât în luptele pentru apărarea ţării împotriva otomanilor, dar şi în luptele pentru menţinerea puterii.

La începutul anului 2018 s-au împlinit 600 de ani de la moartea voievodului Mircea cel Bătrân, moment comemorat de Muzeul Municipiului Bucureşti prin deschiderea acestei expoziţii tematice la Palatul Suţu vizând moneda marelui domnitor precum şi circulaţia monetară în epoca sa. Având la dispoziţie un vast patrimoniu numismatic Muzeul Municipiului Bucureşti oferă, și de această dată publicului vizitator, ocazia familiarizării cu monedele medievale aparţinând colecţiei „Maria şi dr. George Severeanu”, precum şi colecţiei „Numismatice”.

Dr. Alina Pîrvulescu
Muzeograf, Cabinetul Numismatic şi Medalistic

Targ de antichitati la Muzeul Taranului Roman

În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de antichități de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte vreme din gospodăria țărănească sau de la oraș.

Între 22 și 24 iunie 2018, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira și târgui fel de fel de obiecte vechi:
piese de costum țărănesc,
țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă),
icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,
mobilier crestat, pictat - lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,
ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,
furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,
felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și
publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice...

CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi propune publicului gălăţean în luna noiembrie a.c., în cadrul proiectului expoziţional „Exponatul lunii”, prezentarea unui bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: CASETĂ CU MEDALII EMISE DE COMISIA EUROPEANĂ A DUNĂRII.

"În urmă cu 161 de ani lua ființă Comisia Europeană a Dunării, instituție europeană care avea drept scop reglementarea navigației pe marele fluviu european, precum și regularizarea și amenajarea șenalului navigabil. În sediul instituției, stabilit la Galați, comisarii reprezentând cele șapte puteri europene din epocă hotărau măsurile necesare unei navigații libere pentru toate statele în condiții de siguranță și securitate. Comisia a emis o serie de medalii pentru a marca o serie de evenimente din activitatea proprie (medalia inaugurării canalului Sulina, jubileul și împlinirea a 75 de ani de la înființare). Comisia a recompensat și activitatea merituoasă a celor care derulau diferite activități de pilotare și salvare a celor aflați în pericol pe apele fluviului.
Exponatul lunii noiembrie constă într-o casetă realizată din lemn îmbrăcat în piele închisă cu sticlă cristal și în care au fost grupate medalii realizate de gravorii francezi de A. Patey și L. Bazor și emise de către Comisia Europeană a Dunării în îndelungata ei existență (1856-1948)." (muzeograf Costel Ilie)

Micro-expoziţia poate fi vizitată în Lapidarium (str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2) în perioada 8 - 30 noiembrie 2017, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Luna colectionarului la Alexandria

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează a VI-a ediţie a Proiectul expoziţional intitulat „Luna colecţionarului”. Astfel, luna octombrie va redeveni, cu ajutorul colecţionarilor, luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările acestora prin intermediul exponatelor prezentate. Nu în ultimul rând, sperăm ca acest demers să stârnească şi altora, mai ales celor tineri, dorinţa de a-şi constitui o colecţie.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a expoziţiei, este propus următorul calendar de derulare a proiectului:
1) intenţia de participare, cu completarea unei fişei de înscriere – până la 11 septembrie;
2) selecţia exponatelor, în funcţie de ordinea înscrierii la proiect, a relevanţei temei, a colecţiei propuse şi a spaţiului expoziţional disponibil – perioada 12-20 septembrie;
3) montarea exponatelor şi realizarea expoziţiei propriu-zise – perioada 21-28 septembrie;
4) deschiderea expoziţiei „Colecţii şi Colecţionari”, sala Auditorium – 29 septembrie;
5) închiderea expoziţiei – 27 octombrie;
6) restituirea exponatelor – 30 octombrie-3 noiembrie.

Pe data de 14 octombrie a.c., între orele 10.00-16.00, la sediul Muzeului Judeţean Teleorman va avea loc a V-a ediţie a „Târgului Colecţionarilor”.

Fisa de inscriere la proiect poate fi gasita pe website-ul muzeului sau de la urmatorul link: http://www.muzeulteleorman.ro/luna%20colectionarului%202017.html

Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi

"Moneda reprezintă un document istoric valoros care oferă informații privind realitățile politice, economice, religioase, culturale și artistice ale perioadei în care a fost bătută, reuşind să adune atât un mesaj scris prin textul oferit de legenda sa, cât și unul iconografic prin reprezentările figurale.
Proiectul Istoria circulației monetare în București și în împrejurimi, reprezintă o continuare a seriei de expoziţii tematice care a debutat în anul 2013 în cadrul Muzeului „George Severeanu” şi vine în întâmpinarea dorinţei publicului vizitator de a admira valoroasele colecţii adăpostite de spaţiul cultural amintit. Astfel, vor fi expuse exemplare reprezentative care fac parte din trei colecţii aparţinând Muzeului Municipiului Bucureşti.
Colecţia „Maria şi dr. George Severeanu” donată municipalităţii de medicul radiolog George Severeanu, pasionat colecţionar de antichităţi şi primul director al Muzeului Municipiului Bucureşti şi mai apoi de către soţia acestuia Maria, cuprinde mai multe categorii de artefacte între care o pondere importantă este deţinută de colecţia numismatică, formată din cca 9.000 de obiecte din aproape toate perioadele istorice.
Colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti este constituită din aproape 40.000 de monede, provenind în general din cercetările arheologice desfăşurate de-a lungul timpului de către colectivele de specialişti din cadrul muzeului dar şi din diferite descoperiri întâmplătoare. O pondere importantă o au şi bancnotele. O parte semnificativă a colecţiei s-a întemeiat în urma unor generoase donaţii din prima parte a secolului al XX-lea. Colecţia amintită păstrează emisiuni monetare din aproape toate perioadele istorice. De remarcat sunt câteva tezaure importante descoperite în Bucureşti şi în împrejurimi care reprezintă adevărate izvoare istorice în soluţionarea diferitelor probleme ale circulaţiei monetare în perioada medievală. Este cazul tezaurelor descoperite la Gâşteşti (jud. Giurgiu), Gratia (jud. Teleorman), Colţea, Calea Plevnei, Sala Palatului, Cărămidarii de Jos, Curtea Veche, Str. N. Tonitza (Bucureşti).
Colecţia denumită convenţional Paranumismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti, reuneşte aproximativ 20.000 obiecte structurate pe mai multe subcategorii precum medalii şi plachete, insigne, decoraţii, sigilii, hârtii de valoare a căror valoare istorică pentru perioada modernă este incontestabilă.
Pornind de la importanţa istorică, documentară şi memorială a celor trei colecţii, proiectul propune valorificarea prin expunere a unei importante părţi a bogatului material numismatic în combinaţie cu materiale documentare şi ilustrative, o reconstituire a circulaţiei monetare în Bucureşti şi în împrejurimi.
Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Muzeul „George Severeanu” (str. H. Coandă, nr. 26, sector 1), în perioada 10 august 2016 - 2 aprilie 2017.

Dr. Dan Pîrvulescu"
Mai multe detalii pe:
https://www.facebook.com/events/1623829064596173/

Ziua Muzeului Brailei

    

 

Ziua Muzeului Brăilei „Carol I” - duminică, 23 august, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Galeria de Artă „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian, nr. 3, intrarea prin strada Galați)
La 23 August 1881, Decretul Regal 2134, semnat de Regele Carol I, la Sinaia, consacra întemeierea Muzeului Brăilei „Carol I” ca muzeu ştiinţific. Astfel, 23 August a devenit Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”. 

Program:
- Vernisajul expoziției MEDALII ȘI PLACHETE EMISE DE MUZEUL BRĂILEI „CAROL I” și lansarea medaliei REGELE FERDINAND I, ÎNTREGITORUL ROMÂNIEI, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE (1865-2015);
- Lansare de carte: "10 Mai / Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)", Culegere de documente din Arhivele Societăţii Române de Radiodifuziune, Editura Casa Radio Bucureşti - Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2015. Prezintă: Maria-Denise Theodoru;
- Conferință: "Receptarea lui Panait Istrati în Peninsula Iberică: lumea catalană". Prezintă: Xavier Montoliu Pauli;
- Deschiderea oficială a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală „Nicăpetre”, Brăila, 2015, ediția I.
Coordonatorul evenimentului: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei

Expoziţia „Falsuri Monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei" va fi deschisă, în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016, la Palatul Suţu. Vernisajul va avea loc miercuri, 12 august, de la ora 19.
Expunerea prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu", colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici". Prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din colecţiile amintite, expoziţia îşi propune să sugereze o scurtă istorie a falsificării emisiunilor monetare, începând din antichitate şi ajungând în anul 1947, informează reprezentanţii muzeului.
În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu.
Cu problema falsurilor monetare s-a confruntat întreaga societate indiferent de perioada istorică, pe de o parte din cauza unei manipulări a valorii, chiar de către autorităţi în scopul obţinerii unor importante surse de venit prin scăderea titlului metalului preţios sau a greutăţii, fie din cauza unor ateliere clandestine.
Expoziţia este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" şi este deschisă la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), în perioada 12 august 2014 – 29 mai 2016. 

e-Buletin de informare al Muzeului Judetean Teleorman

Vă semnalăm apariţia nr. 1(7)/2015 al publicaţiei electronice semestriale Muzeul Judeţean Teleorman – e-Buletin Semestrial de Informare, în paginile căreia veţi găsi aspecte ale activităţii instituţiei mentionate din perioada iulie-decembrie 2014, studii, note şi articole de istorie, arheologie, etnografie, restaurare şi conservare ale specialiştilor din muzeu şi ale unor colaboratori. Publicaţi poate fi vizualizată şi descărcată la următorul link de pe website-ul Muzeului Judeţean Teleorman:
http://www.muzeulteleorman.ro/files/e-Buletin%201-2015.pdf

 Un exemplu demn de urmat si de alte unitati de cultura.

Muzeul de Arheologie Callatis

In concediul din acest an am vizitat printre altele si Muzeul de arheologie Callatis din Mangalia, pe care nu-l mai vazusem de vreo 8 ani. Era neschimbat. Aceeasi cladire cu o arhitectura inspirata de templele grecesti, piese multe si interesante, mormintul cu papirus etc. Nu stiu de ce dar de fiecare data cind l-am vizitat parca mi-as fi dorit sa vad mai multe piese expuse. Poate si celebritatea cetatii Callatis, si multimea ruinelor pe care le-am vazut prin intreg orasul, si ceea ce am mai citit inainte m-au facut sa am aceasta dorinta. Probabil de atita spatiu dispune cladirea muzeului.

Mormantul cu papyrus, descoperit in anul 1959 in partea de vest a stadionului actual ( initial acolo se ridica o mare movila de pamant), sub care se adapostea mormantul propriu-zis. Mormintul era construit din blocuri mari de piatra de calcar, cioplite pe fetele interioare si pe rosturi. Deasupra era acoperit cu trei lespezi de piatra , fiind sapat la o adancime de 1,50m de la nivelul solului antic. Imprejurul lui se afla un ring de piatra, cu un diametru de 14 m, prevazut in partea de sud-vest cu un mic altar pentru oficierea de ceremonii. In pamantul care acoperea mormantul s-au gasit 4 vase grecesti cu firnis negru (lac) si cu ornamente de palmete aplicate, iar pe lespedea de deasupra, fragmente dintr-o coronita formata din frunze de bronz si bobite de ceramica, prinse pe un cadru de os, totul aurit, imitand cununa de lauri din antichitate. In interiorul mormantului propriu-zis, alaturi de schelet, s-au mai gasit resturi dintr-o coronita similara cu cea de pe capac, urme de tesaturi si de imbracaminte si resturile unui papyrus scris in limba greaca intr-o stare de conservare destul de proasta – este primul document de acest fel descoperit in Romania. Prezenta papyrusului in mormant poate duce la presupunerea, avand in vedere obiceiurile vremii, sau ca avem de-a face cu un om de vaza al orasului, care a adus servicii importante cetatii, motiv pentru care a si fost laureat de doua ori, sau ca acel inmormantat este un literat, caruia i s-a pus alaturi una din operele sale cele mai importante.
Iata ce am mai gasit la intrarea in muzeu. Alaturi de alte suveniruri, mici reproduceri de statuiete, bratari etc, am gasit si aceste reproduceri de monede romane, un denar de la Nero si un sestert de la Titus.


Pretul acestui pliant cu cele 2 monede reproduse 13,5 lei. Un pret cu mult sub ce scoate BNR la piese similare. Producatorul acestor replici este o firma din UK.

Un gust amar mi-a lasat lapidariul de vis-a vis de muzeu. Inconjurat de un gard prin multe locuri distrus, aici domnesc buruienile si gunoaiele. Se vede o lipsa totala de interes din partea autoritatilor locale fata de acest loc.