Semnal: Volker Wollmann-Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania-volumul 9

 Neobositul cercetator al patrimoniului industrial romanesc, domnul Volker Wollmann a publicat in 2021 volumul 9 din seria "Patrimoniul preindustrial si industrial in Romania". De aceasta data sunt abordate subiecte privind stadiul de prezervare, conservare şi a punerii în valoare a moştenirii culturale industriale din România la ora actuală precum si Instalaţiile hidrotehnice de pe râurile navigabile cu regim de monument tehnic. Volumul mai cuprinde o serie de informaţii suplimentare cu privire la bunuri de patrimoniu aferente sectoarelor industriale tratate în volumele I-VIII si motive industriale din Romania, elemente de decor pe hartii de valoare. 

Il felicitam din nou pe Dr. Dr. h. c. Volker Wollmann pentru aceasta lucrare monumentala foarte utila celor interesati de istoria industriala a Romaniei, dar si celor pasionati de istorie in general.

Semnal editorial: Volker Wollmann-Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania-volumul 8

In vara acestui an ce sta sa se incheie, a aparut la editura Honterus din Sibiu cel de-al optulea volum din seria dedicata Patrimoniului preindustrial si industrial din Romania avand ca autor pe acelasi dr. Volker Wollmann. Acest volum reprezinta o exceptionala cercetare privind clopotele turnate din evul mediu
pâna în prezent în spatiul carpato-danubian."Sunetul clopotelor a însemnat de-a lungul veacurilor
comunicare, rugaciune, veste, bucurie, doliu, pace si înviere. Clopotele fac parte din viata comunitatilor, a satelor, oraselor si a tarii. Pentru credinciosi, sunetul clopotelor însemna chemare la rugaciune, solemnitatea sunetului marca zilele de sarbatoare, saluta botezul, casatoria sau trecerea la cele vesnice. Clopotele anuntau cu bucurie victoria si sfârsitul razboaielor, instaurarea pacii. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor, la Belgrad, în 1456, eveniment de importanta majora pentru întreaga Europa, este omagiat pâna astazi, zilnic, la orele amiezii, când clopotele bisericilor din întreaga crestinatate rasuna, pomenindu-l pe viteazul voievod român. Subsolul Transilvaniei este bogat în acele metale pretioase, în special aurul si argintul, care constituie materia prima pentru obiectele sacre
ale bisericilor. Potire si cadelnite, ferecaturi de evanghelii si de icoane, sfenice si candele, vase liturgice si cristelnite, adevarate capodopere au fost create de aurarii si argintarii transilvani, la cererea domnitorilor pentru a-i înzestra ctitoriile din Moldova sau Tara Româneasca ori spre a le trimite ofranda la Muntele Athos sau în alte parti ale cretinatatii. Clopotele faurite în atelierele transilvanene sunt
lucrari de arta vestite pentru calitatea sonora, le auzim de secole în clopotnitele bisericilor ardelene,
moldovene, oltene sau muntene. O documentare asupra clopotelor din spatiul românesc ne releva o nuantata relatie în lumea artistica, dar si în cea religioasa, care apropie comunitati si oameni dintr-o parte sau alta a Carpailor."(Acad. Marius PORUMB).

Prof. univ. dr. Volker Wollmann este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul de suflet al profesorului Wollmann, cel în care s-a remarcat, este cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă.Aceste activități l-au condus treptat pe Volker Wollmann spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Este, deopotrivă, un neobosit editor şi cercetător al documentelor Evului Mediu târziu şi epocii moderne. Din anul 2004, Volker Wollmann a devenit consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München, iar în anul 2012, statul german i-a răsplătit eforturile acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Intre anii 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al cărui Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015.

Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al municipiului Brad.
De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 250 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, anuarul ştiinţific al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.

 

Patrimoniul preindustrial si industrial din Romania-volumul VI-cuprins

 Asa dupa cum v-am anuntat anul acesta a iesit de sub tipar volumul sase din grandioasa lucrare "Patrimoniul preindustrial si industrial din Romania" trudita de pionierul arheologiei industriale din Romania, dl. Volker Wollmann

"Volker Wollmann  ţine să reamintească şi în acest volum că politica de integrare a patrimoniului industrial în planul de dezvoltare urbană se manifestă de cele mai multe ori la nivel declarativ, majoritatea rezolvărilor fiind forţate. De asemenea, salvarea, con­servarea şi expunerea obiectelor de pa­trimoniu industrial sunt atribuţii care le revin muzeelor cu profil tehnic din România, instituţii competente în domeniu.

Autorul remarcă că, prin acţiunile întreprinse de muzeele cu profil etnografic, au fost salvate multe obiecte cu caracter preindustrial şi că ideal ar fi ca toate muzeele din ţară care au secţie de etnografie să depună eforturi, prin personalul ştiinţific, să achi­ziţioneze obiecte tradiţionale pe cale de dispariţie.
În acelaşi timp, autorul rea­minteşte că noţiunea de „arheologie industrială” este o disciplină auxiliară a arheologiei, care se ocupă de cercetarea sistematică a tuturor surselor sau izvoarelor de natură materială, din toate sectoarele industriale, începând cu preistoria şi până în zilele noastre, cu alte cuvinte ea este o  disciplină istorică ce caută să descopere şi să înţeleagă sursele (izvoarele) ei materiale, adică monumentele tehnice. Acestea sunt, prin ur­mare, „purtători de informaţii primare” pentru o istorie a industriei.
Prezentul volum trebuia în mod normal să încheie proiectul editorial dedicat patrimoniului preindustrial şi industrial în România, însă pe parcurs Volker Wollmann a ajuns la concluzia că este necesară alcătuirea unui inventar al monumentelor tehnice, care să conţină pe cât posibil şi patrimoniul lor mobil. Ca urmare, va urma un alt volum, al VII-lea, care va conţine informaţii despre clădirile care au adăpostit serviciile de poştă – telegraf – telefon - radio, împreună cu cele ale cinematografelor.
 

Volker Wollmann reprezintă el însuşi o instituţie
 

„Dr. Volker Wollmann reuşeşte, în mai puţin de şase ani, să publice cel de-al şaselea volum al unei serii care se dovedeşte a fi monumentală: Patri­mo­niul preindustrial şi industrial în Ro­mânia, o lucrare de proporţii nemaiîntâlnite în istoriografia românească, dar nici în lucrările de istoria tehnicii ori de muzeologie şi cu atât mai puţin în cele de arheologie industrială, domeniu în care autorul este pionier în România. Este o lucrare care ar fi putut reprezenta rezultatul activităţii unei instituţii de cercetare. În acest caz, Volker Woll­mann reprezintă el însuşi o instituţie.
Cu o carieră ştiinţifică desfăşurată în cea mai mare parte în România (profesor de istorie la Reşiţa, director al Muzeului din Reşiţa în anii ’60 ai secolului trecut, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca (1967-1988), continuată din 1988 în Germania, format sub îndrumarea unor mari personalităţi ale ştiinţei istorice româneşti, Volker Wollmann a descifrat cu succes istoria epocii moderne şi în special istoria industriei, folosindu-se de cunoştinţele şi metodele deprinse în studiul arheologiei clasice.
Parcurgerea acestui volum, ca şi a celorlalte cinci apărute anterior, oferă o imagine foarte promiţătoare asupra istoriei industriei româneşti, punând în lumină o bogăţie de activităţi, de personalităţi şi de realizări altfel nebănuită, dovedind conectarea industriei transilvănene şi bănăţene, dar şi a celorlalte provincii ale României de astăzi, la marile tendinţe din economia europeană a secolelor XVIII-XIX.
Rămâne însă întrebarea: cine mai poartă grija celor făcute de cei de dinainte?” – prof. univ. dr. Rudolf Gräf.

 Un regret

„Avem convingerea că în acest al VI-lea volum dedicat patrimoniului  preindustrial şi industrial din România, căruia i-am dat forma unui supliment, am reuşit să aducem completări istorice punctuale atât în ceea ce priveşte industria de casă (procesele tradiţionale de producţie), cât şi la ramurile industriale tratate în volumele anterioare. Deşi ne apropiem cu paşi mărunţi de finalizarea proiectului editorial demarat în 2010 cu scopul atragerii societăţii civile asupra importanţei patrimoniului tehnic mobil şi imobil existent în provinciile istorice româneşti, am constatat cu regret că demersurile noastre au avut un ecou slab. Raportându-ne la numărul mare de monumente industriale din România care necesită protecţia legală şi intervenţii urgente de conservare, putem afirma că în această direcţie lucrurile s-au înrăutăţit.”
Volker Wollmann
( http://www.gazetademaramures.ro/patrimoniul-preindustrial-si-industrial-in-romania-vol-vi-19055)
Prin amabilitatea dlui Wollmann (caruia ii multumim si pe aceasta cale) va putem prezenta astazi cuprinsul acestui de-al saselea volum.

Introducere . .  5

Capitolul I

 

1. Plăci memoriale şi obeliscuri memoriale în care sunt consemnate momente importante din istoria tehnicii de pe teritoriul actual al României . . . . 25
2. Case memoriale, statui, busturi, medalioane ale unor personalităţi cu merite deosebite în dezvoltarea gândirii, creaţiei tehnice şi industriei din istoria tehnicii în România . . . . 47
3. Monumente funerare . . . . 54
     3.1. Monumente funerare ridicate în memoria victimelor unor accidente colective . . . . 58
     3.2. Monumente funerare individuale ale unor persoane care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea industriei în România . . . 58
           3.2.1. Monumente funerare din Cimitirul Bellu . . . 59
           3.3.2. Cimitirul central Cluj (jud. Cluj) . . .61
           3.3.3. Cimitirul evanghelic Mediaş (jud. Sibiu) . . .62
           3.3.4. Cimitirul evanghelic Sebeş (jud. Alba) . . .63
           3.3.5. Cimitirul evanghelic Sibiu (jud. Sibiu) . . . 64
           3.3.6. Cimitirul evanghelic Sighişoara (jud. Mureş) . . . 67
4. Monumente funerare ale unor specialişti şi funcţionari din minerit şi metalurgie . . . 53
    4.1. Cimitirul romano-catolic din Iacobeni (jud. Suceava) . . . 53
    4.2. Cimitirul romano-catolic şi ortodox din Zlatna (jud. Alba) . . . 71
    4.3. Cimitirul romano-catolic din Baia de Arieş (jud. Alba) . . . 75
    4.4. Cimitirele din Roşia Montană (jud. Alba) . . .75
    4.5. Cimitirele din Săcărâmb (jud. Hunedoara) . . . 76
    4.6. Cimitirul romano-catolic din Oraviţa (jud. Caraş-Severin) . . . 77
    4.7. Cimitirul romano-catolic din Sasca Montană (jud. Caraş-Severin) . . .8o
    4.8. Cimitirul „Sigismund” din Anina – Steierdorf (jud. Caraş-Severin) . . . 81
    4.9. Cimitirul romano-catolic din Caransebeş (jud. Caraş-Severin) . . . 82

    4.10. Cimitirul romano-catolic din Lugoj (jud. Timiş) . . . 82

5. „Cimitirul Vesel“ de la Săpânţa  (jud. Maramureş) . . . 83

6. Monumente publice (troiţe, cruci) ridicate de mineri pentru binecuvântarea ocupaţiei lor de bază: băişagul . . . 85
7. Opere de artă inspirate din munca minerilor şi a metalurgiştilor . . . 88
Capitolul 2
8. Paralipomene. Informaţii suplimentare cu privire la bunurile de patrimoniu aferente sectoarelor industriale tratate in volumele I-V . . . 94
8.1. Surse documentare întrebuinţate . . . 94
8.2. Completări la volumul I (2010) . . . 98
8.3.Completări la volumul II (2011) . . . 191
8.4. Completări la volumul III (2012) . . . 236
8.5.Completări la volumul IV (2014) . . . 267
8.6. Completări aduse la volumul V (2015) . . . 286
Bibliografie . . . 
Indice de localităţi . . .

Patrimoniul preindustrial și industrial în România-volumul VI

Joi, 30 martie 2017, de la ora 12.00, la Sala Unirii a avut loc lansarea celui de al VI-lea volum din monumentala lucrare de pionierat in domeniul arheologiei industriale: “Patrimoniul preindustrial și industrial în România”, avându-l ca autor pe Volker Wollmann.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 

După cum afirmă chiar autorul acestui proiect editorial, Volker Wollmann, lucrarea a devenit o adevărată enciclopedie a ştiinţei şi tehnicii româneşti şi abordează avuţia tehnică, inventivitatea şi valorile pe care societatea românească le-a înregistrat.

 Cele şase volume însumează 2.308 pagini şi 3.037 imagini şi povestesc despre istoria Sibiului şi a României, despre tramvaie, mocăniţe, ceasuri, faruri, gări şi multe alte elemente ale ţării. Volumele vorbesc despre existenţa omului, mărturiile culturii industriale, care sunt ameninţate din cauza procesului de "dezindustrializare" a României din ultimii ani, cu dispariţia.

Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania

Va semnalam o lucrare de anvergura dintr-un domeniu putin abordat la noi in tara si anume istoria industriei romanesti. Este vorba despre lucrarea in 4 volume, "Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania", a neobositului istoric Volker Wollmann, originar roman, emigrat in Germania cu putin inainte de 1989 dar care nu a uitat unde s-a nascut si s-a format ca om de stiinta.

Cele patru volume au fost scoase de Editura Honterus din Sibiu (vol. 1-2010, vol.2-2011, vol.3-2012 si vol. 4-2015) in conditii grafice deosebite pe hartie velina si cu multe imagini inedite de foarte buna calitate. 

Recent, la Centrul German "Casa Argintarului" din orasul Bistrita a avut loc lansarea volumului al IV-lea al lucrării „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, de Volker Wollmann, apărut la Editura „Honterus” din Sibiu.

Născut la Sibiu, în data de 17 aprilie 1942, Volker Wollmann a studiat istoria antică şi arheologia la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1964. A lucrat ca profesor la Reșița, apoi la Muzeul Regional din localitate și a devenit cadru didactic la Institutul de Istorie şi Arheologie al UBB, unde a obţinut şi doctoratul, cu tema „Minerit de fier, cariere şi mine de sare în Dacia romană în secolul II-III după Hristos”. Dr. Wollmann s-a mutat în Germania și a ajuns mai târziu director al Muzeului Transilvănean din Gundelsheim. (mai multe informatii despre autor puteti citi pe http://www.cclbsebes.ro/docs/Sebus_4_2012/01_R_Ardevan.pdf)

Volumul al IV-lea abordează cu aplicație evoluția industriei extractive, energetice, a materialelor de construcție, a exploatării lemnului, a pielăriei, textilelor și a activităților conexe acestora, cu ample referiri la tradiția și obiectivele industriale din județul nostru. Alături de alte obiective, autorul deplânge pierderea fabricii de caolin de la Rebrișoara, a unui utilaj acționat cu aburi de la fabrica de cherestea din Ilva Mică și a altor obiective de același fel de pe întinsul țării. Din nefericire, nu există în țara noastră o strategie de conservare a patrimoniului industrial. 

In aceasta lucrare enciclopedica "cercetătorul Volker Wollmann dă dovadă de o anduranţă uimitoare în a-şi urmări obiectivele urmărite timp de mai multe decenii pentru a înfăţişa publicului larg vestigiile cele mai reprezentative ale activităţii industriale din România ultimelor secole. Este o preocupare de o complexitate deosebită, dacă avem în vedere numeroasele ramuri de activitate ce s-au împământenit în ţara noastră" (http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2014/26_19.pdf).