Semnal editorial: Volker Wollmann-Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania-volumul 8

In vara acestui an ce sta sa se incheie, a aparut la editura Honterus din Sibiu cel de-al optulea volum din seria dedicata Patrimoniului preindustrial si industrial din Romania avand ca autor pe acelasi dr. Volker Wollmann. Acest volum reprezinta o exceptionala cercetare privind clopotele turnate din evul mediu
pâna în prezent în spatiul carpato-danubian."Sunetul clopotelor a însemnat de-a lungul veacurilor
comunicare, rugaciune, veste, bucurie, doliu, pace si înviere. Clopotele fac parte din viata comunitatilor, a satelor, oraselor si a tarii. Pentru credinciosi, sunetul clopotelor însemna chemare la rugaciune, solemnitatea sunetului marca zilele de sarbatoare, saluta botezul, casatoria sau trecerea la cele vesnice. Clopotele anuntau cu bucurie victoria si sfârsitul razboaielor, instaurarea pacii. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor, la Belgrad, în 1456, eveniment de importanta majora pentru întreaga Europa, este omagiat pâna astazi, zilnic, la orele amiezii, când clopotele bisericilor din întreaga crestinatate rasuna, pomenindu-l pe viteazul voievod român. Subsolul Transilvaniei este bogat în acele metale pretioase, în special aurul si argintul, care constituie materia prima pentru obiectele sacre
ale bisericilor. Potire si cadelnite, ferecaturi de evanghelii si de icoane, sfenice si candele, vase liturgice si cristelnite, adevarate capodopere au fost create de aurarii si argintarii transilvani, la cererea domnitorilor pentru a-i înzestra ctitoriile din Moldova sau Tara Româneasca ori spre a le trimite ofranda la Muntele Athos sau în alte parti ale cretinatatii. Clopotele faurite în atelierele transilvanene sunt
lucrari de arta vestite pentru calitatea sonora, le auzim de secole în clopotnitele bisericilor ardelene,
moldovene, oltene sau muntene. O documentare asupra clopotelor din spatiul românesc ne releva o nuantata relatie în lumea artistica, dar si în cea religioasa, care apropie comunitati si oameni dintr-o parte sau alta a Carpailor."(Acad. Marius PORUMB).

Prof. univ. dr. Volker Wollmann este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul de suflet al profesorului Wollmann, cel în care s-a remarcat, este cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă.Aceste activități l-au condus treptat pe Volker Wollmann spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Este, deopotrivă, un neobosit editor şi cercetător al documentelor Evului Mediu târziu şi epocii moderne. Din anul 2004, Volker Wollmann a devenit consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München, iar în anul 2012, statul german i-a răsplătit eforturile acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Intre anii 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, al cărui Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015.

Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al municipiului Brad.
De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 250 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, anuarul ştiinţific al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.