7046 monede otomane, descoperite de deținuții de la închisoarea Pleven (Plevna)

Detalii gasiti pe:

https://hartacomorii.blogspot.com/2018/12/7046-monede-otomane-descoperite-de.html?fbclid=IwAR3gVIymDz1WT4n6CYhvFCxrgMqWC7CcfyhGjyBcCY_S95CEbFybDNUviK8

Petrila-Expozitie de insigne cu tematica Minerit

Anul acesta se împlineşte un secol şi jumătate de când "diamantele negre" extrase din subsolul Văii Jiului hrănesc „gurile” flămânde ale furnalelor, pun în mişcare locomotivele sau pur şi simplu ne încălzesc casele.
Multe generaţii de mineri s-au dedicat acestei îndeletniciri utile societăţii, dar deosebit de periculoasă pentru sănătate şi viaţă în general.
În lumea lor „fără cer” lucrătorii din subteran sunt apăraţi doar de credinţă şi Sfânta Mare Muceniţă Varvara, care este prăznuită în Valea Jiului la data de 4 decembrie, atunci când a fost ucisă de tatăl ei.
Considerând evenimentele de mare importanţă în viaţa Văii Jiului, Consiliul de coordonare operativă a Asociaţiei Colecţionarilor de Insigne din România a iniţiat organizarea unei expoziţii omagiale de insigne, medalii, plachete, decoraţii şi lămpi de mină la Petrila, localitate minieră unde nu demult a fost închisă definitiv una dintre cele mai vechi exploatări miniere din Valea Jiului.
Expoziţia şi un scurt simpozion se vor desfăşura la Galeria „ARTELIER” din Petrila, str. Republicii nr. 40.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 4 decembrie 2018 la ora 16:30.
Sunt invitate toate persoanele care au lucrat sau au avut tangenţă de-a lungul timpului cu activitatea minieră.
Tuturor locuitorilor oraşului Petrila şi minerilor din Valea Jiului, un sincer „NOROC BUN" şi Sfânta Mare Muceniţă Varvara să-i ocrotească!
PREŞEDINTE A.C.I.R.,
Prof. Tiberiu Kelemen

SET NUMISMATIC 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA

În data de 26 noiembrie 2018 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, o monedă din argint, o monedă din alamă pentru colecționare și, totodată, va pune în circulație o monedă aniversară din alamă, având ca temă 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:
• Moneda de aur: valoare nominală – 500 lei, puritate - 99,9%, formă – rotundă, diametru – 35 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, cant – neted, tiraj – 200 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 7615 lei.
• Moneda de argint: valoare nominală – 10 lei, puritate - 99,9%, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 37 grame, calitate – proof, cant – zimțat, tiraj – 200 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 330 lei.
• Moneda de 50 bani pentru colecționare: material – alamă (Cu80Zn15Ni5), formă – rotundă, diametru – 23,75 milimetri, greutate – 6,1 grame, grosime la chenar – 1,9 milimetri, calitate – proof, cant – inscripționat cu cuvântul ROMÂNIA de două ori, cu steluță între cele două cuvinte, tiraj – 5000 exemplare și preț unitar de achiziție fără TVA – 10 lei.
• Moneda de 50 bani în circulație este identică cu cea de colecționată doar că este realizată la calitatea necirculată și îi lipsește cercul cu litera N, de pe avers, partea dreaptă.
Aversul tuturor monedelor redau o imagine a Marii Adunări de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918; inscripțiile în arc de cerc „ROMANIA” și „MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA”, valoarea nominală „.... LEI (BANI)”, stema României și anul de emisiune „2018”. Aversul monedei de 50 bani pentru colecționare diferă de cea aflată în circulație prin faptul că undeva în dreapta are inscripționată litera „N”, într-un cerc, ca semn distinctiv.
***
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretele lui Ștefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Iuliu Hossu, personalități care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri; inscripția în arc de cerc „100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE” și data evenimentului aniversat „1 DECEMBRIE 1918”.
***
Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Bisericii Greco-Catolice şi Cardinal, un apărător al drepturilor românilor din Austro-Ungaria. A obţinut doctorate în Filosofie şi Teologie la Roma, iar în decembrie 1917 a fost numit Episcop de Gherla. La Marea Adunare de la Alba Iulia a citit mulţimii Declaraţia de Unire. A făcut parte din delegaţia trimisă la Bucureşti pentru a prezenta Regelui Ferdinand hotărârea de Unire, împreună cu Miron Cristea, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş.
***
Gheorghe Pop de Băsești (născut la data de 1 august 1835 în localitatea Băsești, Comitatul Sălaj - decedat la data de 23 februarie 1919) a fost un politician român din Transilvania, care între anii 1881 - 1902 a fost vicepreședinte, iar între anii 1902 - 1908 președinte al Partidului Național Român din Transilvania.
***
Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost cel mai important politician transilvănean. S-a alăturat luptei naţionale a românilor din Austro-Ungaria încă din studenţie. Spiritul său combativ a servit cauzei naţionale, mai ales în timpul mandatului de deputat în Parlamentul de la Budapesta. În timpul războiului a luptat pe frontul italian, iar la sfârşitul anului 1918 a coordonat organizarea politică şi militară a românilor din Austro-Ungaria. A fost unul dintre iniţiatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. După război a organizat instalarea administraţiei româneşti în Ardeal, în calitate de preşedinte al Consiliului Dirigent, guvernul de tranziţie al Transilvaniei.
***
Vasile Goldiș a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. El s-a născut la data 12 noiembrie 1862 în localitatea Mocirla, azi Vasile Goldiș, județul Arad, într-o familie de preot, și a decedat la data de 10 februarie 1934 la Arad. Între anii 1873 – 1881 este elev al Liceului Teoretic din Arad pe care îl absolvă ca șef de promoție, remarcându-se cu aptitudini deosebite pentru istorie, literatură și filozofie. La 1 octombrie 1881 se înscrie și urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie, cu bursă din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, la Universitatea din Budapesta și Viena. În anii studenției activează în cadrul societăților studenților români Petru Maior și România Jună. Lucrează ca profesor în disciplinele studiate la Caransebeș și Brașov. În anul 1893 devine membru al Partidului Național Român și colaborator activ al ziarului Tribuna din Sibiu. În perioada 1906 – 1910 a fost deputat de Radna în parlamentul maghiar, unde a intervenit de numeroase ori împotriva diverselor legi asupritoare de naționalități.La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiș a rostit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia un discurs în care a relevat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România. În 2 decembrie 1918 devine ministru al Instrucțiunii Publice în Consiliul Dirigent de la Sibiu și din 17 decembrie ministru fără portofoliu în guvernul central de la București. În anul 1919 a fost numit membru de onoare al Academie Române. În perioada interbelică a făcut parte din mai multe guverne de la București.
***
Ștefan Cicio Pop a fost avocat și un om politic român, membru al PNR și mai apoi vicepreședinte al PNȚ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Președinte al Consiliului Național Central Român, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent, deținător al portofoliului apărării și al internelor, care s-a născut la data de 1 aprilie 1865 la Șigău, Cluj și a decedat la data de 16 februarie 1937 în localitatea Conop, judeșul Arad. A studiat la Liceul maghiar de stat din Dej, Liceul maghiar de stat din Sibiu, și la universitățile din Budapesta și Viena, din anul 1891 – doctor în drept. La vârsta de 40 de ani, în anul 1905, este ales deputat de Șiria în Dieta Ungariei, unde susține cu consecvență timp de 14 ani cauza românilor din Transilvania. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, pe care a condus-o în calitatea sa de președinte al Consiliului Național Român Central și vicepreședinte al Marii Adunări. A fost ales de Marea Adunare de la Alba Iulia ca membru al Marelui Sfat Național al Românilor din Transilvania, iar mai apoi, membru al Consiliului Dirigent.
(sursa informatiilor:

http://negrupealb.ning.com/group/salonul-indeletnicirilor-placute-hobby-urilor/forum/topics/eveniment-numismatic-bnr-set-numismatic-100-de-ani-de-la-marea

Bancnota pentru Centenarul Unirii

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 1 decembrie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o bancnotă aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Bancnota va avea următoarele caracteristici:

• dimensiuni: 147x82 mm, cu o toleranță de ± 1 mm;
• culoare predominantă: albastru;
• imprimată în tehnică mixtă plană/relief, pe suport de polimer;
• fereastră transparentă complexă.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: în partea dreaptă portretele regelui Ferdinand I şi reginei Maria; dedesubt, pe două rânduri, numele acestora şi anii de viaţă, respectiv „REGELE FERDINAND I 1865-1927” şi „REGINA MARIA 1875-1938”. În zona centrală, o imagine de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
Tot pe avers mai sunt imprimate: stema României, în stânga sus, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, pe orizontală sus, iar dedesubtul acesteia, medalionul cu sigla BNR şi, mai jos, anii „1918-2018”. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos, pe orizontală, în cifre „100”; în partea centrală jos, în litere, pe două rânduri „LEI UNA SUTĂ”; în dreapta jos, pe verticală, în litere „UNA SUTĂ LEI” şi în dreapta sus, pe verticală, în cifre „100”.
Semnăturile guvernatorului şi casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.
Data punerii în circulaţie, respectiv „1 decembrie 2018”, este imprimată pe verticală, în dreapta.
Pe reversul bancnotei sunt ilustrate intrarea în București a alaiului regal la l Decembrie 1918 și un fragment din buzduganul regelui Ferdinand I, respectiv patru femei în costume populare specifice fiecărei provincii româneşti unite: Basarabia, România, Ţara Ardealului şi Bucovina.
Dedesubt, se află textul: „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR”.
Denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI” se află sus, pe orizontală, iar sigla BNR este poziţionată în dreapta sus şi în stânga jos.
Valoarea nominală este imprimată astfel: pe verticală în stânga sus şi pe orizontală în dreapta jos, în cifre, „100” şi pe orizontală în stânga jos, în litere, „UNA SUTĂ LEI”.
Seria şi numărul bancnotei tipărite cu litere şi cifre în două culori, roşu şi negru, sunt imprimate astfel: în stânga, pe orizontală, cu cerneală roşie, cu caractere de înălţime crescătoare şi în dreapta pe verticală, cu cerneală neagră.
În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include următoarele elemente de siguranţă destinate publicului:

1. Elemente de siguranţă incluse în substratul de polimer:
   1. fereastră transparentă complexă, pe verticală, care conţine portretele regelui Ferdinand I şi reginei Maria, textul „ROMÂNIA”, o bandă de culoare variabilă și un element de siguranţă vizibil contra luminii, prezent în mijlocul florii stilizate;
   2. filigran (reprezentând un fragment din buzduganul regelui Ferdinand I şi sigla BNR), aflat în stânga aversului, vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
   3. text „ROMÂNIA 100” pe marginile ferestrei transparente;
   4. microtext pe firul de siguranţă magnetic, în negativ: „1 DECEMBRIE 1918 1 DECEMBRIE 2018”.
2. Elemente de siguranţă adăugate prin imprimare:
   1. imprimare în relief, detectabilă prin palpare:
      • pe avers: portretele regelui Ferdinand I şi reginei Maria, imaginea de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI”, medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, iar în fereastra transparentă, elementul embosat „100”;
      • pe revers: un fragment din buzduganul regelui Ferdinand I, denumirea băncii centrale, sigla BNR, valoarea nominală în cifre şi litere, dreptunghiul cu sigla BNR;
   2. cerneală care îşi schimbă culoarea, din auriu în verde, sub diferite unghiuri de înclinare, pe avers pe două rânduri, textul „LEI UNA SUTĂ”;
   3. imagine latentă pe revers, la baza fragmentului buzduganului regelui Ferdinand I, valoarea nominală „100” fiind vizibilă când bancnota se priveşte sub diferite unghiuri de înclinare;
   4. element de suprapunere sub forma unui fragment al ordinului militar „Mihai Viteazul”, care a fost instituit de regele Ferdinand I pentru fapte de vitejie în Primul Război Mondial. Fragmente ale acestuia se află poziţionate atât pe avers, cât şi pe revers, iar suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului;
   5. microperforaţii laser reprezentând valoarea nominală „100”, amplasate în zona centrală, pe direcţie verticală.

Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 10.000 bancnote.
Bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, dedicată marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, va fi inclusă într-un pliant de prezentare.
Preţul de vânzare al bancnotei aniversare pentru colecționare, cu tema 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este de 150 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.
Bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, dedicată marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, are putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare, cu valoarea nominală de 100 lei, dedicată marcării a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=15556

Moneda locala-Sibcoin

Sibiul va fi primul judeţ din România care va avea o monedă locală, numită Sibcoin. Anunţul a fost făcut in 6 noiembrie a.c. de Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, pe Facebook. Sibcoinul va lansat în 21 noiembrie, la Bucureşti.

Moneda sibiană va fi folosită la Sibiu, în 2019, când judeţul va fi Regiune Gastronomică Europeană. „Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a ales numele pentru moneda locală a Sibiului. Aceasta se va numi Sibcoin. Sibcoinul va fi lansat la Bucureşti, pe data de 21 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment care se va bucura de prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, persoane din industria HoReCa, reprezentaţi ai presei naţionale şi locale, bloggeri şi influenceri”, se arată în anunţul oficial. Sibiul va deveni astfel, prima regiune din România care va pune în circulaţie o monedă locală, potrivit site-ului oficial al Regiunii Gastromice Europene Sibiu, www.sibiugastronomia.ro. Potrivit acestui site, moneda locală nu înlocuieşte moneda naţională şi se alătură altor 300 de monede locale şi regionale din lume. Cu alte cuvinte, leul nu va fi înlocuit de Sibcoin. Autorităţile în colaborare cu industria ospitalieră, vor ca în anul 2019, ca gurmanzii să plătească în restaurante cu Sibcoini. Gurmanzii vor avea la dispoziţie, de asemenea, în 2019, un meniu special numit „Cartea Gusturilor”, dedicat Programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană. „Acesta va conţine 5-10 feluri de mâncare pentru prepararea cărora se vor utiliza ingrediente locale. Felurile de mâncare vor fi însoţite, în Cartea Gusturilor, de o poveste interesantă despre preparatul respectiv, fie că este vorba de o legătură în istoria zonei sau de ingrediente locale deosebite”, potrivit unui comunicat de presă din luna iunie, al Primăriei Sibiu. Deocamdată nu se ştie nici de unde putem cumpăra sibcoini şi nici cât costă un sibcoin. Sibiul este primul judeţ din România care va fi Regiune Gastronomică Europeană, în 2019.

P.S. In Sibiu, dar si in alte localitati din tara, au mai existat astfel de monede locale in decursul timpului.  Va prezentam mai jos o moneda /jeton cu valoarea de 1 leu de la fostul Hotel Bulevard, emisa probabil in perioada interbelica din secolul trecut. 

 Mai sunt cunoscute jetoane sibiene de la restaurantul Johann Bonfert de pe strada Macelarilor sau bodega Ludwig Kwanka etc.
Oricum initiativa emiterii unui astfel de jeton este laudabila si  demna de urmat si de alte orase, poate chiar si sub forma unor jetoane turistice, obiecte care pot fi autentice suveniruri si subiecte de colectii interesante.

Vesti de la Asociația Colecționarilor de Insigne din România

Ȋn ziua de 9 octombrie 2018, la Bucureşti, a avut loc şedinţa Consiliului director al asociaţiei, la care au participat:
- Preşedintele A.C.I.R. , prof. Tiberiu Kelemen;
- Vicepreşedintele pe zona Bucureşti, ec. Ştefan Dina;
- Vicepreşedintele pe zona Moldova, prof. Vilică Munteanu;
- Vicepreşedintele pe zona Ardeal, Beke Ernö.
Deoarece la Congresul al X-lea nu s-a stabilit tematica ce va fi jurizată, s-a luat următoarea hotărâre ȋn ceea ce priveşte acest subiect:
1) Componenta jurizată a celei de-a XLV-a Expoziţii colective de insigne va fi VÂNĂTOAREA.
2) Participanţii la această tematică vor putea prezenta 5 (cinci) panouri vânătoare care vor conţine insigne româneşti sau străine.
3) Expozanţii pot alege să participe fie la tematica generală fie la cea jurizată!

ATENŢIE!
Nu se admite expunerea la ambele tematici!
Se vor acorda următoarele premii:
- 1 premiu I
- 2 premii II
- 3 premii III
- 4 menţiuni
constând din piese pe care sunt redate scene de vânătoare.
Pentru departajarea exponatelor la tematica jurizată va fi alcătuit un juriu format din trei membri care nu expun la această secţiune.
Dorim mult succes membrilor A.C.I.R. ȋn organizarea exponatelor ȋn acest sens!
Pentru informaţii suplimentare :
Telefon 0736.466.094
Comitetul de conducere.
( aciro.ro)

Monede: 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România.

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 29 octombrie 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România.
Caracteristicile tehnice ale monedelor sunt următoarele:

	Set de 3 monede			Monedă pentru colecţionare
Metal	aur	argint	tombac cuprat	alamă Cu80Zn15Ni5
Valoare nominală	100 lei	10 lei	1 leu	50 bani
Titlu	900‰	999‰	-	-
Formă	rotundă	rotundă	rotundă	rotundă
Diametru	21 mm	37 mm	37 mm	23,75 mm
Greutate	6,452 g	31,103 g	23,5 g	6,1 g
Grosime la chenar	-	-	-	1,9 mm
Calitate	proof	proof	proof	proof
Cant	zimţat	zimțat	zimţat	inscripționat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte

Aversul monedei din aur redă, o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din argint redă, o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din tombac cuprat redă, o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Aversul monedei din alamă, pentru colecționare redă, o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”.
Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă scena în care Iancu Flondor și generalul Iacob Zadik anunță votarea unirii Bucovinei cu România; inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA” și „28 Noiembrie 1918”.
Tirajul este de:

• 200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat);
• 5.000 monede din alamă, pentru colecționare.

Preţurile de vânzare sunt:

• 1.925,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare;
• 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă, pentru colecționare.

Monedele din aur, argint și tombac cuprat și monedele din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede și a monedelor din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Comunicatul este disponibil pe website-ul BNR la adresa: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=15436

TEZAURE MONETARE ROMANE. ARHEOLOGIE-DETECTIE-PASIUNE

"Vineri, 26 octombrie 2018, ora 1100, vă invităm la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, la un eveniment aparte.
În anul Centenarului, Complexul Muzeal Județean Neamț celebrează 40 de ani de la înființarea sa (Decizia nr. 100/1978 a Consiliului Popular al Judeţului Neamţ) și 140 de ani de la nașterea preotului Constantin Matasă, fondatorul Muzeului Arheologic Regional din Piatra Neamț, (actualmente Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, unitatea de bază a acestei organizații culturale).
Cu acest prilej ne-am propus omagierea uneia dintre personalitățile extrem de influente în ceea ce privește evoluția muzeografiei și arheologiei nemțene. Este vorba despre domnul Virgil Mihailescu-Bîrliba, specialist în domneniul arheologiei și numismaticii românești. Parcursul său profesional este strâns legat de Muzeul Arheologic din Piatra Neamț, unde vreme de 16 ani (1964-1980) a îndeplinit de rând funcțiile de muzeograf principal, director adjunct, director și șef de secție, și a desfășurat o bogată activitate publicistică (inițiator al revistei Memoria Antiquitatis) și de teren, fiind omniprezent pe șantierele arheologice din județul Neamț.
Momentul va fi marcat prin lansarea volumului intitulat Studia Numismatica et Archaeologica. In honorem magistri Virgilii Mihailescu-Bîrliba oblata, apărut sub egida Editurii „Constantin Matasă” și a Editurii Academiei Române. Pentru prezentarea volumului se va afla alături de noi dr. Lucian Munteanu de la Institutul de Arheologie Iași; activitatea profesională a domnului Virgil Mihailescu-Bîrliba va fi evocată de către dr. Emanuel Petac, președinte al Societății Numismatice Române.
În încheierea evenimentului va avea loc deschiderea expoziției temporare – Tezaure monetare romane. Arheologie, detecție, pasiune. Expoziția prezintă descoperirile monetare realizate de către inginerul silvic Marius Irimia, cu ajutorul detectorului de metale, în perioada 2013-2017. Sunt valorificate la nivel expozițional, pentru prima dată, tezaurele de denari romani imperiali descoperite la Tazlău, Dragomirești, Ruginoasa, Hârtop, Gârcina (jud. Neamț) respectiv Măgirești (jud. Bacău), tezaure însumând peste 600 de denari romani de argint.
Expoziția va fi deschisă în perioada 26 octombrie 2018 - 13 ianuarie 2019.
Vă aşteptăm!" 

https://www.facebook.com/ComplexulMuzealJudeteanNeamt/photos/pb.1761858404053153.-2207520000.1540471049./2174412572797732/?type=3&theater

Comori din Tara Codrului

  

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, instituție publică de cultură în subordinea Consiliului Județean Maramureș, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, în parteneriat cu Primăria Oarţa de Jos, Şcoală Gimnazială Oarţa de Sus, Fundaţia social-culturală pentru democraţie i.u.g.a., Asociaţia Omnis Barbaria, Asociaţia HistArch, organizează în cadrul proiectului cultural Comori din Ţara Codrului, evenimentul „Şezătoare” – amintiri despre descoperirea tezaurului de denari romani de pe Ograde.
Evenimentul va avea loc vineri 26 octombrie 2018 începând cu orele 14.00 la Şcoala Gimnazială din Oarţa de Sus, cu acest prilej fiind organizate şi expoziţiile temporare „Tezaurul de denari romani de la Oarţa de Sus" şi „Creaţii realizate în cadrul celor 4 ateliere de lucru”. Tot cu această ocazie va fi prezentat şi panoul informativ realizat în cadrul proiectului şi care cuprinde siturile arheologice cercetate din Oarţa de Sus şi va avea loc o dezbatere liberă cu sătenii din sat pe tema patrimoniului cultural local, amintiri, mărturii, poveşti ale participanţilor la săpăturile ce au dus la descoperirea tezaurului monetar de pe Ograde, unul dintre cele mai importante tezaure monetare pentru comunitatea arheologică din România, fiind cel de al şaselea tezaur roman descoperit în Transilvania în afara limes-ului roman.

Adunarea Generală lunara la SNR

Sâmbătă 27 Octombrie 2018 va avea loc la sediul SNR Adunarea Generală a acestei luni.
Dl Bogdan Beldianu va prezenta  urmatoarea comunicare- O contramarcă histriană pe o monedă de la Sardes (Lydia) și regăsirea unor monede din celebra colecție a arhiepiscopului Raymund Netzhammer.